6,157 matches
-
a știut cum s-au petrecut lucrurile. Cred că subestimăm felul cum ciulim urechea la cuvinte. Dar asta ne pregătește pentru vorbire. Într-o bună zi, gura mea a început să vorbească de la sine. A fost ca și cum din acel moment româna ar fi făcut parte din mine. Dar, spre deosebire de germană, cuvintele românești făceau ochii mari atunci când, fără să vreau, ajungeam să le compar cu cele germane. Întortocherile lor afurisite erau voluptuoase, obraznice și tulburător de frumoase. În dialectul satului se spune
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu sieși. Pe cât de diferit bate vântul în cele două limbi, pe-atât de diferit încetează să mai bată. În germană se zice: „Der Wind hat sich gelegt“ șvântul s-a culcatț - asta-ți sugerează ceva plat și orizontal. În română se zice în schimb: vântul a stat - ceea ce-ți sugerează ceva abrupt și vertical. Exemplul cu vântul nu este decât unul dintre cele referitoare la necontenitele translări ce se produc între limbi la denumirea unuia și aceluiași fapt. Aproape
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
stat - ceea ce-ți sugerează ceva abrupt și vertical. Exemplul cu vântul nu este decât unul dintre cele referitoare la necontenitele translări ce se produc între limbi la denumirea unuia și aceluiași fapt. Aproape fiecare propoziție înseamnă o altă privire. Româna privea lumea tot pe-atât de altfel, pe cât și cuvintele sale erau altfel. și altfel inserate în rețeaua gramaticii. „Lilie“ șcrinț este feminin în germană. Firește, cu alți ochi decât crina se uită crinul la tine. În germană ai de-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
precară germană literară de școală, în limba națională a orașului românesc. În cursul primilor doi ani petrecuți la oraș, cel mai adesea mi-era mai simplu să găsesc într-un cartier necunoscut strada căutată, decât în limba națională cuvântul căutat. Româna se raporta la mine la fel ca banii de buzunar. Cum mă ispitea ceva într-o vitrină, cum nu-mi ajungeau banii să cumpăr acel lucru. Ceea ce doream să spun trebuia plătit cu vorbe corespunzătoare, dar multe cuvinte nu le
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
potrivite cu percepția mea decât limba maternă. și nu voiam să mă mai lipsesc de șpagatul acestortransformări. Nici în vorbire, nici în scris. În cărțile mele nu am scris până acum nici măcar o singură propoziție pe românește. Dar bineînțeles că româna se amestecă mereu în ceea ce scriu, fiindcă aprins rădăcini în privirea mea. Faptul că hazardurile unei limbi devin vizibile în uitătura altor limbi nu-i pricinuiește nici unei limbi materne vreun rău. Dimpotrivă, a-ți așeza graiul sub ochii altei limbi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
O înjurătură românească reușită, așa le spuneam pe-atunci prietenilor mei români, este pe jumătate o revoluție de palat. De aceea nu protestează oamenii în această dictatură, căci mânia și-o consumă în înjurături. Chiar și atunci când de mult vorbeam româna curgător și fără greșeli, încă mai ciuleam uluită urechea la metaforele temerare ale acestei limbi. Cuvintele își luau un aer insignifiant, dar ascundeau atitudini politice cu bătaie precisă. Unele cuvinte conțineau povești ce se istoriseau de la sine, fără a mai
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Teatralismul lor era mlădios, orășenii ascundeau sub piele altfel de articulații decât țăranii, iar limba ce-o plimbau în gură era întruchiparea fidelă a întregii persoane. Sosind la oraș, unde mai întâi n-am vorbit deloc, iar apoi doar o română precară, pe mine, cea îndelung exersată în tăcere și cărând după mine greoaiele mădulare ale satului, această limbuție imperioasă a orășenilor mă inhiba. Nesfârșita reiterare a persoanei prin bâțâială mi-o explicam prin mediul ambiant care chiar și sub cerul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Ce fel de limbă mai e și asta în care nu există nici un cuvânt pentru cadavrul unui înecat?“1. După amenințarea rostită de băutorul de apă, această observație a devenit pentru mine un soi de consolare. Îmi ziceam că, dacă româna nu are un astfel de cuvânt, Securitatea pur și simplu n-are cum să mă înece. Doar nu poți să devii ceva pentru care nu există cuvânt. Pata asta albă în vocabularul român, acest loc fără cuvânt îl aveam în fața
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
deștept" trecuse afacerea pe numele unei bunici sau străbunici de la țară, ca să scape de fisc sau să i se ștergă numele, habar nu am în ce consta de fapt "șmenul". Cert este că cei de la bancă simțiseră ceva. Traducerea din română în franceză era ca vai de lume, genul de lucrare pe care o livrează în România birourile de la colț de stradă, care lucrează cu "traducători autorizați". Iar acum începe povestea. Luni mă prezint la bancă, traducerea mă aștepta cuminte, mirosind
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la bancă, traducerea mă aștepta cuminte, mirosind a cerneală în servietă. Spun suma cuvenită, cam 1200 de franci elvețieni, o sumă enormă, dacă o raportez la câștigurile mele lunare. Când este vorba de traduceri, biroul de plasare al universității clasifică româna în categoria limbi rare. Bancherul care m-a contactat inițial refuză să-mi dea 1200 franci și spune, după ce face calcule cu creionul în mână, că mi se cuvin doar 800 franci. Româna nu este o limbă rară și pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
traduceri, biroul de plasare al universității clasifică româna în categoria limbi rare. Bancherul care m-a contactat inițial refuză să-mi dea 1200 franci și spune, după ce face calcule cu creionul în mână, că mi se cuvin doar 800 franci. Româna nu este o limbă rară și pentru el. Încerc să-i explic cum stau lucrurile, cravata Armani de la capătul celălalt al biroului de cristal refuză să negocieze. Mă ridic și plec furios. La ieșirea din bancă mă așteaptă "omul meu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Numai urechile delicaților să fie apte să o suporte!“ RUXANDRA CESEREANU, Observator cultural, nr. 180, 2003 „Traducerea Antoanetei Ralian din Plexus onorează textul, urmând intonația autorului, păstrând umorul scri iturii și ironia fină a nuanțelor. Pe drumul din americană în română, Miller nu își pierde savoarea (uneori, să recunoaștem, indigestă), iar discursul îi rămâne personalizat și puternic. De altfel, întreaga serie a traducerilor din opera lui Miller ale Antoanetei Ralian apărute la Editura EST nu face decât să con firme că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la limba română, ca pentru un examen important, iar când au venit și ultimii eliminați, spre marea surprindere a profesoarei, toți știau atât de bine, încât a spus în cancelarie ce minune se întâmplă în clasă. A urmat teza la română, unde au fost numai note mari și foarte mari, apoi alte note mari, care le-au anulat pe cele rele din perioada “grevei”. Acest fapt a demonstrat că toată clasa era foarte unită și nu au fost „spărgători de grevă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93328]
-
parte din generația celor care au dat examenul de bacalaureat după clasa a zecea. Admiterea la facultate se făcea după o examinare în scris și oral, la obiectele principale (în cazul meu, matematica și fizica), precum și la limba și literatura româna și limba rusă, pe care am învățat-o începând din clasa a patra. În perioada anilor ’50 se acorda prin lege libertatea de credință (dar numai în vorbe, în fapt ajungându-se până la exmatricularea studenților care frecventau biserica); cu toate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu patru paturi. Mâncarea la cantină lăsa mult de dorit, dar mai primeam pachete de acasă, pe care le împărțeam între noi... Școala primară și generală, precum și liceul le-am făcut în limba germană. La facultate, limbile de predare erau româna și maghiara. Eu nu știam ungurește, așa că m-am înscris la secția în limba română. M-am înțeles foarte bine cu toți colegii, cu toate că eram cea mai tânără (aveam 16 ani, în timp ce unii dintre colegi erau trecuți de 30 de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cureaua, eșarfa și mănușile. Mama era „asortată“. Și mătușa Augustina. Profesoarele erau cele mai asortate. Bluzele din garofiță ale profei de mate cu cerceii săi. Mi-aduc aminte ce șoc am avut când am fost trimisă acasă de profa de română să-i duc ceva profei de mate, care stătea la două case de școală. Profa de mate spăla rufe într-un costum ca de trening și nu era asortată! De atunci nu mi-a mai fost frică de profa de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
penal (cu securistul alături), un chiuretaj aranjat pe șest, o cezariană cu probleme. Se năștea sau se murea într-o promiscuitate cu adevărat egalizatoare. Preferam, de fapt, biblioteca Liceului Sanitar, aflat în prelungirea spitalului, unde, datorită unui minunat profesor de română, existau, pentru uzul viitoarelor surori medicale, rafturi întregi, sistematice de literatură străină și critică literară. Absolvită, prin hotărâre de sus, de orele de pregătire practică și stagiile în spital, stăteam zile întregi într-o sală de lectură în care, din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fost puțin șocată și a luat-o să i-o arate cuiva, probabil vreunui medic psihiatru care să-i spună ce se întîmplă cu fiul ei - căci nu cred că a dus-o la colega ei de catedră, profesoară de română, s-o întrebe ce părere are despre ea și, eventual, să-i facă un scurt comen tariu. Ca și maică-mea, eu am mers pe burtă, m-am făcut că n-am băgat de seamă că mi se dăduse iama
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bucureștene și am avut ocazia să stau în cameră cu tot felul de oameni - de la tipi sănătoși care sforăiau la fel de sănătos, pînă la ciudați pe care-i descopeream în toiul nopții cum îmi veghează somnul). Profesoara la care mergeam preda româna la un liceu industrial și, din cîte spu nea, era destul de apreciată pe plan local. Avea marea calitate că îmi era rudă și că nu-mi lua nici un ban. Ea mi-a împărtășit cîteva secrete de aur ale meseriei, cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fi însă prea mult pentru ce am vrut eu să zic prin asta. La mine lucrurile stau mult mai simplu. ține deja de banalitate observația că personajele sînt „fațete narative ale autorului“. În liceu, de exem plu, la orele de română, făceam furori cu demonstra ția că Eminescu este nu numai Luceafărul, dar și Cătălina, și Cătălin, și chiar și Demiurgul (la Demiurg era mai greu de susținut, dar mergea). Trecem peste observația că discuția despre personaje într-o poezie nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Libere de pictură Activitate expozițională Expoziții personale 1987 - Expoziție personală Reșița; 1989 - Expoziție personală DALLES UCSB București; 1992 - Expoziție personală Oravița; 1992 - Expoziție personală Reșița; 1993 - Expoziție personală Reșița; 1993 - Expoziție personală Teatrul Nottara București; 1994 - Expoziție personală Banca Turco Româna București; 1996 - Expoziție personala Sala Palatului București; 1996 - Expoziție personala Centrul de Artă George Apostu, Bacău; 1997- Expoziție personală Banca Turco Româna Timișoara; 1999 - Expoziție personală Biblioteca Franceză Reșița; 1999 - Expoziție personală Băile Herculane; 2002 - Expoziție personala Muzeul Țării Crișurilor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Expoziție personală Reșița; 1993 - Expoziție personală Reșița; 1993 - Expoziție personală Teatrul Nottara București; 1994 - Expoziție personală Banca Turco Româna București; 1996 - Expoziție personala Sala Palatului București; 1996 - Expoziție personala Centrul de Artă George Apostu, Bacău; 1997- Expoziție personală Banca Turco Româna Timișoara; 1999 - Expoziție personală Biblioteca Franceză Reșița; 1999 - Expoziție personală Băile Herculane; 2002 - Expoziție personala Muzeul Țării Crișurilor, Oradea; 2003 - Expoziție personală Teatrul Arcadia Oradea; 2004 - Expoziție personală Teatrul Arcadia Oradea. Expoziții de grup (colective) 1984-1994 - Saloanele de Toamnă Reșița
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a trecut la noua grilă de apreciere cu note pe o scară de la unu la zece. Astfel se împlinea zvonul care circula încă din perioada când eram în clasa a III-a. Am avut ca profesoare : diriginte și profa de română și rusă pe Anișoara Urban, la istorie d-oara Otilia Cojeluck ulterior prin căsătorie Schpinner, la matematică Ellze Senetra, la desen Mariane Grozav, la sport pe d-oara Elli Ruman, iar ca profesori : la fizică pe Petru Grozav, la botanică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
performanța de a lua trei note de zece. Era o zi caldă de sfârșit de noiembrie, m-am grăbit să ajung acasă, deoarece în acel moment aveam siguranța că termin trimestrul fără corigență, două note din cele trei erau la română și rusă. Acasă sora mea bucuroasă de notele obținute a semnat carnetul și mi-a ridicat sancțiunea de a ieși la joacă cu trupa din colonie. Bucuros, am ieșit în curte am pus carnetul de note pe butucul pe care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la muncă, mai ales că urma examenul pentru absolvirea ciclului gimnazial. Înaintea examenului am avut o săptămână liberă pentru a ne relaxa și a recapitula la materiile la care urma să dăm examen. Cele cinci materii stabilite pentru examen erau: română, matematică, istorie, geografie și fizică sau anatomie la alegere. Eu am ales anatomia deoarece făcusem această materie numai în clasa a VII-a și mi-a plăcut. Examenul s-a dat scris și oral la română și matematică iar la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]