6,798 matches
-
de la Centenarul Leca Morariu - I. E. Torouțiu îmi erau necunoscute, nu mai vorbesc de cele obiectiv inedite. Pentru mine, locurile evocate de dumneavoastră sunt de două ori sursă de melancolie, mai întâi pentru că multe dintre ele - prea multe - sunt „astăzi în ruină”, „prăbușite”, „dispărute”, iar apoi pentru că fac parte din chiar memoria mea pierdută în trecut: nume de oameni foarte numeroase (Tempeanu, Ciurea, Stino, Tomegea, Danielescu ș.a.), nume de locuri (Băncuța, Tâmpești, Oprișeni), de momente rituale (iarmaroace de Sf. Ilie), toate par
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ceea ce ai obține și dacă ai fi demn. Ce schimbare a survenit în codul tău genetic, de a luat-o razna gena demnității spre slugărnicie? Nici gena care dirijează tăierea crăcii de sub picioare nu-ți mai funcționează normal. Ești o ruină! Te trimit la lada de gunoi a istoriei, via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din coadă ca la noi, orgoliul lor nicăieri nu este mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interesant de aflat de la inițiatorii polului de stânga care le este părerea despre subminarea economiei naționale și, având puterea de decizie, ce-au făcut pentru o economie dinamică, competitivă, care să polarizeze pe toți românii. Din păcate, asistând pasivi la ruina țării, mai mult, patronând ruina și jaful, au subminat nu numai economia, ci și unitatea națională. Ținând seama de deosebiri și potențial, este bine să vedem ce-a făcut Germania Federală pentru unirea cu Germania de Est și ce-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
polului de stânga care le este părerea despre subminarea economiei naționale și, având puterea de decizie, ce-au făcut pentru o economie dinamică, competitivă, care să polarizeze pe toți românii. Din păcate, asistând pasivi la ruina țării, mai mult, patronând ruina și jaful, au subminat nu numai economia, ci și unitatea națională. Ținând seama de deosebiri și potențial, este bine să vedem ce-a făcut Germania Federală pentru unirea cu Germania de Est și ce-a făcut România pentru Basarabia. În
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
1990-1991 am stat de vorbă cu basarabeni care spuneau: „Am venit să văd țara și mă bucur că e altfel de cum ni s-a spus”. Acum nu mai spun nimic, pentru că nu te poți aștepta la nimic bun de la o ruină; România nu mai este atractivă pentru ei, basarabenii, și vina este, în primul rând, la inițiatorii polului de stânga. Și pentru ce ne trebuie un pol de stânga? Avem noi un pol de dreapta care merită efortul de a fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o mânăstire frumoasă, iar un glas îi poruncea să se întoarcă în România și să o rezidească așa cum i se arătase în vis. Încercând să reconstituie imaginea din vis, nu-și amintea să fi văzut nicăieri urmă de zid sau ruină a vreunei mânăstiri sau biserici, deși se jucase și se scăldase în apa Geoagiului cu toți copiii satului. Descoperind duhovnicului său vedenia, acesta i-a spus să mai aștepte și dacă visul se va repeta, să-l încunoștințeze. Visul s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Invocând executarea lucrărilor de sezon la vie, am întrerupt munca. Ei au plecat și n-au mai revenit. În apropiere, deasupra comunei Craiva, se înălța o stâncă împădurită până aproape de vârf, numită Piatra Craivii. În vârful Pietrei se vedeau încă ruinele unui castel, reședință de garnizoană a unui conte. De aici făcea incursiuni armate prin satele românești din Valea Gălzii, cu terenuri productive și podgorii bogate; îi teroriza pe români, incendiindu-le gospodăriile, făcându-i să fugă în locuri muntoase sărace
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fie cunoscute, scăpa câte o vorbă: O, bun e Dumnezeu. Scap eu și din asta! Când au plecat, Nedelescu a ieșit primul, era mai mărunt și mai rezistent fizicește. Mircea Vulcănescu și Constant păreau umbre mișcătoare ale unor turnuri în ruină, din care altădată străjerii de pază sunaseră din goarnă, anunțând sosirea dușmanului. Dar domnul și cetatea benchetuiau și dormitau, iar dușmanul prefăcuse totul în ruină. Încrustarea numelor pe ușă Toamna se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și mai rezistent fizicește. Mircea Vulcănescu și Constant păreau umbre mișcătoare ale unor turnuri în ruină, din care altădată străjerii de pază sunaseră din goarnă, anunțând sosirea dușmanului. Dar domnul și cetatea benchetuiau și dormitau, iar dușmanul prefăcuse totul în ruină. Încrustarea numelor pe ușă Toamna se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira din cauza aglomerației. Se ajungea la 70-80 de locatari, se dormea doar pe dungă, pe interval și pe sub prici, împănați cap-picioare, ca sardelele în cutie. Cel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
țel al Țarigradului, primul dascăl al slavilor de răsărit, spre visul de a sluji liturghia în Catedrala HagiaSofia, curățată între timp de necredincioși. Ori de cîte ori au trecut, au lăsat în urma lor o dîră de jaf, moarte, boli și ruine. Un stat rus centralizat începuse să se extindă încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, un fenomen remarcabil și unic în istorie. Deși au avut parte pe parcursul acestui lung proces de dări înapoi, și-au recuperat curînd pierderile cu vîrf
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la guverne și la opinia publică. Ceea ce l-a înfuriat și mai mult pe Iorga, care a creat o nouă definiție: "fildermanismul". Abia acum a intrat Iorga ("luptătorul") în luptă, scriind o nouă serie de articole asupra chestiunii evreiești: "Semănătorii ruinei și pustiului". El i-a acuzat pe evrei de provocarea unui dezastru ecologic, susținînd că antreprenorii evrei defrișau pădurile României fără să asigure replantări. Au urmat și alte acuzații de abuzuri capitaliste. Capitaliștilor evrei le păsa numai de bani, fără
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
i s-au alăturat lui Carol în 1940, citînd textul: "Nu este nevoie să vorbim despre Legiune... regele îi va primi pe fiii săi risipitori". Apoi îl cita pe Prundeni în noua lui postură: "Statul criminal s-a prăbușit..., pe ruinele lui se înalță Statul Legionar". Sau: "Cămășile Verzi înseamnă disciplină..., sub aceste cămăși vibrează dragostea de țară, iar (dragostea aceasta) este împlinită de sentimentele față de națiunea noastră". Urmează alte citate, în care Prundeni preamărește "martiriul și sacrificiul" lui Codreanu 24
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
inclusiv Bucureștiul. Întrucît întreaga vale a Teleajenului (unde se află Vălenii) este situată deasupra unei fisuri seismice, satul a suferit distrugeri foarte mari. Cu toate că nici Iorga, nici membrii familiei sale nu au fost răniți, casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
află Vălenii) este situată deasupra unei fisuri seismice, satul a suferit distrugeri foarte mari. Cu toate că nici Iorga, nici membrii familiei sale nu au fost răniți, casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de percepție: "Nu trebuie să fie inventată..." Operația efectuată după cel de al Doilea Război Mondial a fost simplă, razele proiectoarelor fiind mutate spre aspectul european civilizat al Germaniei, ceea ce a fost destul de ușor, din moment ce cealaltă Germanie era îngropată sub ruinele Cancelariei Reichului de la Berlin (sau, la München, sub ruinele monumentului din Feldhernhalle aruncat în aer de Corpul de Ingineri al Armatei Statelor Unite). Printr-o șansă ciudată, Boeru a avut noroc în ambele Germanii, dar l-a irosit. El a rămas
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
după cel de al Doilea Război Mondial a fost simplă, razele proiectoarelor fiind mutate spre aspectul european civilizat al Germaniei, ceea ce a fost destul de ușor, din moment ce cealaltă Germanie era îngropată sub ruinele Cancelariei Reichului de la Berlin (sau, la München, sub ruinele monumentului din Feldhernhalle aruncat în aer de Corpul de Ingineri al Armatei Statelor Unite). Printr-o șansă ciudată, Boeru a avut noroc în ambele Germanii, dar l-a irosit. El a rămas în istorie ca asasin al lui Nicolae Iorga, deși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
drag. Și, ca printr-o tacită complicitate, toate au început să-mi meargă pe dos. O părăsisem pe Clement și mă încurcasem odios cu alte femei; iar cariera mea profesională se prăbușise în ceva ce părea să fie o irevocabilă ruină. Moartea mamei mele, la scurt timp după cea a tatei, nu mi-a părut a fi un eveniment de sine stătător, ci un fel de damnată extindere a pierderii tatei. Puțin după aceea, a murit și unchiul Abel. De multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-o pentru tine, așa cum n-am mai făcut pentru nici un alt bărbat. Am obținut promisiunea ta și am s-o țin cu dinții, am s-o folosesc chiar dacă nu-mi va servi la altceva decât ca să-ți sfărâm viața în ruină și deznădejde. M-am ridicat brusc de pe scaun, iar ea s-a încordat. Și și-a înălțat mâinile scânteietoare ca pe niște labe cu gheare. Arăta ca o balerină în rolul unei pisici. — Ascultă-mă, frumusețe cu ochi sașii, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
așezat lângă foc. „O fi văduvă?“ întrebarea aceasta chinuitoare se formulase, pare-se, de la sine, din prima clipă îngrozitoare când o recunoscusem. Îngrozitoare, nu pentru că Hartley se schimbase aproape total, ci pentru că știam că totul în jurul meu se prefăcuse în ruine, orice veche presupunere se spulberase, orice cumplită posibilitate își deschisese porțile. În momentele acelea, cred că nu mi-a dat prin cap că s-ar putea să urmeze curând o suferință cumplită. Nu perspectiva suferinței mă tulbura atât de intens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de deal împestrițate de oi răzlețe, fâșii întregi de muștar de câmp, care captau soarele în uriașe pete de aur scânteietor. Risipite pretutindeni, vilișoare lăsate în paragină, cu acoperișul smuls, năpădite de răscoage, bălării și fluturi; am descoperit chiar și ruinele unei case mai impozante, cu frânturile gardului viu ce împrejmuise cândva o grădină, dezlănțuită acum în adevărată pădure, prin care se întrețeseau trandafiri agățători. Îmi aduc aminte de toate aceste amănunte, care mi s-au întipărit clar în memorie, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
valoarea „din punct de vedere istoric” a informațiilor obținute din acest tip de surse. Dar de ce ar putea fi considerată memoria o sursă mai puțin credibilă decât alte surse? Potrivit lui Paul Ricoeur, pentru un istoric totul poate deveni document, de la ruinele scoase la iveală prin săpăturile arheologice și alte vestigii, până la informațiile cele mai diverse și frapante precum mercurialele, curbele de prețuri, registrele parohiale, testamentele, băncile de date, statisticile etc. Devine prin urmare document tot ce poate fi interogat de istoric
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eu tare răcit. Ora 2 luat masa, doar suita și principele Clary. Promenadă în grădină. Vizită la Georg, nu e acasă, regele Ferdinand al Portugaliei e în Dresda. Ora 5½ plecat cu Carola și Albert la Ponsberg, pe jos la ruine, unde ajungem la ora 7½. Acolo băut ceai, pe un frumos aer de furtună. Ora 9 pe jos la Pillnitz. Stat afară cu Carola și Albert până la ora 10½. Enorm de umed. Vineri, 12/24 august. Pillnitz-Viena. Ora 6 sculat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
inspectat Batalionul 1 Vânători, foarte bine, și Compania a doua a Regimentului 2 Infanterie. Vizitat noua școala militară. Ora 1 dejun, numai militari, toasturi. Audiențe. Ora 2½ prin câteva prăvălii, cumpărat cărți pentru școală. Vizitat cu Dumitru Băneasa biserica în ruină, promis că va fi restaurată. Spitalul. Ora 4½ spre Bucovăț, Prăvălii, fabrică. La întoarcere vizitat Regimentul 1 Cavalerie. Ora 7 cina. Seara retragere cu torțe. În grădina publică. Iluminat până la ora 10. Foarte cald. Noapte senină, cu lună. Sinaia Miercuri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Roggenbach în grădină. Cu soacra mea. Ora 12½ la Monrepos pentru dejun. În pădure până la ora 2½. Toți împreună excursie la Brauerberg, Wilhelm ne conduce. Drum minunat prin Niederbiber și Oberbieber, pădure de fagi, pe un drum ingenios până la ruine, ora 5 acolo. Băut cafea, rămas o oră. Pe jos printr-o minunată pădure de fag din nou în vale, apoi plecat înapoi la Segenhaus. Ajuns la ora 8. Ora 8½ cinat. Seara Henenberg de la Frankfurt aici. Miercuri, 12/24
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După masă discutat îndelung cu împăratul. Ne arată întregul castel. Curtea cinează separat. Rămas până la ora 7. Mers la Mauer, la Reuss, acolo ceai, rămas până la ora 9. După aceea înapoi la Viena, trei sferturi de oră. Seara încă până la ruine, unde și arhiducele Albrecht. Acolo până la ora 11. Vineri, 14/26 iunie. Viena. Ora 8½ cu Elisabeta la arhiducele Rainer, dejunat în grădină, acolo până la ora 10. Apoi cu Elisabeta prin diferite prăvălii, pe jos pe străzi. Ora 12½ înapoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]