5,379 matches
-
raportul economic era așa de îndulcit pentru țărani atunci, încât stăpânul moșiei era oprit să-i ia zeciuiala din rodul grădinilor când ele slujeau doar hranei oamenilor, nu și pentru vânzare". Cele spuse le susține și Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834". De la întemeierea Domniei și până la mijlocul veacului al XVIII-lea drepturile țăranului asupra pământului au rămas neștirbite. Săteanul român se bucura de ocinile lui în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oamenilor, nu și pentru vânzare". Cele spuse le susține și Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834". De la întemeierea Domniei și până la mijlocul veacului al XVIII-lea drepturile țăranului asupra pământului au rămas neștirbite. Săteanul român se bucura de ocinile lui în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe locul lui Bucioc și al lui Buhuși să dea a zecea și să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe locul lui Bucioc și al lui Buhuși să dea a zecea și să nu mai facă cum au făcut" (Iorga, op. cit., V, p. 33). Că în intervalul dintre veacul al XV-lea până la mijlocul celui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zecea și să nu mai facă cum au făcut" (Iorga, op. cit., V, p. 33). Că în intervalul dintre veacul al XV-lea până la mijlocul celui de-al XVIII-lea nu s-a ridicat dreptul stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
XV-lea până la mijlocul celui de-al XVIII-lea nu s-a ridicat dreptul stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca și Vodă a hotărât ca ei și acel sat să rămână al lui Dumitrașco. Pentru aceea să aibă ei a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de vamă pentru multe mărfuri celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește, postav, ceară, miere, fier etc. De la întemeierea Domniei și până încoace sătenii moldoveni erau oameni slobozi. Obștea locuitorilor slobozi se bucura de o libertate absolută, spune R. Rosetti: ei puteau să rămână în satul de baștină sau să se mute în altul oricând voiau. Erau ținuți doar de obligația ca înainte de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținuți doar de obligația ca înainte de a se muta să-și fi achitat datoriile la fisc, radiindu-li-se în felul acesta numele din cisla satului pe care îl părăseau și urmau a fi înscriși acolo unde se stabileau. Pe lângă sătenii aceștia liberi era altă categorie a locuitorilor satelor care dispuneau de o libertate limitată și care purtau numele de vecini. Despre aceștia vorbește un ispisoc al lui Petru Șchiopu Vodă la 3 septembrie 1585, altul din 27 iulie 1599, dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o astfel de iertăciune de la impozite a avut-o țărănimea încă câțiva ani, așa experimental. Scuteala cea mare și deosebit de păguboasă pentru țară, dar profitabilă pentru dobânditori au acordat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor, dar în ce privește încasarea veniturilor, după cum vom vedea, existau destule discordanțe. Cisla era rezultatul unui recensământ care se făcea asupra populației satului și cuprindea pe toți sătenii cărora li se stabilea birul, dar și suma individuală a fiecărui locuitor după puterea pe care o avea. În fapt, birul fixat asupra satului era stabilit de vistierie, fără vreo regulă, o sumă globală care, spun istoricii, se „arunca" fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe cei săraci, lucru care dădea libertatea plângerilor ce ajungeau până la Domn. Cum unii din cei „încărcați" pe nedrept mai și fugeau, părăseau satul, iar funcționarii care se ocupau cu cisluirea, adică cu strângerea dărilor, își împlineau sarcinile fiscale de la sătenii rămași sau cu mai multă avere, plătitorii dobândeau dreptul de a intra în averea celor fugiți și pe care îi puteau urmări oriunde s-ar fi... ascuns. De la anul 1624 există un document de la RaduVodă care îl „autoriza" pe un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la 1805, când situația țăranului se înrăutățise îndeajuns, locuitorul codaș dintre Prut și Nistru avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul 12, fruntașul 16 și mai multe. Dar în veacurile XVI și XVII numărul lor fusese și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel, în anul 1795, Constantin Mihail Șuțu (Teodor Codrescu, Uricarul, vol.IV, p.59) într-o poruncă către ispravnici spunea despre ei:"Căpitanii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul secolului al XVIII-lea dă dregătorilor, indiferent de treaptă, un număr de scutelnici fixat în raport cu importanța dregătoriei, măsură care devine valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor și mazililor. Scutelnicii sau poslușnicii, cum erau numiți, erau acordați pe lângă cineva în funcție de rangul stăpânului lor, fiind numiți și breslași. Ei, după cum s-a spus, erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de privilegiile pe care le aveau mazilii și ruptașii, erau trecuți în rândul birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți de lan", chiar și pe timpul cnejilor erau ținuți să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure sau un caș românesc la Crăciun". Părtași ca majoritatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răscula, Hristoși să fiți nu veți scăpa, Nici în mormânt!" Atent la psihologia maselor, Tudor Arghezi avea să zugrăvească și el fraternizarea cu țăranii a muncitorimii și a intelectualității, scăpându-i de tragerea la răspundere de către justiție: „Doi câte doi, sătenii răzvrătiți Aveau să fie puși... să-și sape groapa șimpușcați. Căprarul se lăsase dus de gând, Când gropile erau gata, Trăgea cartușule în vânt, Făcându-i pe țărani scăpătați. (Lipsesc morminte) Răscoala de la 1907 a fost sursă de inspirație și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci țărănimea poseda doar a șaptea parte din pământul cultivabil al țării. Mic era și numărul celorlalți proprietari, mulți săteni fiind doar muncitori agricoli, lucrători pe moșiile pe care se găseau, dar care nu le aparțineau. Prin legea din 1864, Cuza a împroprietărit 467.000 familii de clăcași, cărora le-a dat în deplină stăpânire, din moșiile boierești, aproape 1
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]