4,770 matches
-
în care își materializează strania lumină de dincolo nu mai e trup din lumea aceasta, ci o încarnare androgină din tinerețea fără moarte a paradisului. Iar zâmbetul acela, care nu mai e pământesc fără să fi ajuns cu totul ceresc, scaldă enigma acestui chip într o undă de ironie, ce parcă se îndreaptă spre noi cei de jos, care ne zbatem încă în antagonismul patimilor, și pune între noi și el distanța depășirii în zona neutră a spiritului pur. Ideea îngerească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de aur a ideii divine. Limitat în istoria de demult și în locuri streine de noi, obiectul pur omenesc al acestei arte plutește azi în văzduhul frumuseții ca o nacelă atârnată de o aeronavă. Despuiat de prestigiul olimpic, care îl scaldă încă în azur, elementul istoric sau legendar al acestor fabulații n-ar mai avea nici un interes pentru noi. Omul e slab, omul nu e puternic ca zeii iată leit motivul acestei arte! Și sâmburele arzător, ce ne atrage și ne
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el căzu în genunchi la picioarele lui Christos și cu ochii scăldați în lacrimi îi ceru iertare. Glasuri de înger, strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din orașul Vifleem. Pe pământ pace, Bucurie, veselie, La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fi mare, îi va mirosi tare gura. La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la botez, în scăldătoare se pune o bucată de pâine în cuptor și să se îngrașe ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care moare fără lumânare în mână, pe lumea cealaltă va sta în întuneric. Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușile casei deschise, ca să aibă pe unde ieși sufletul. După ce un om a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă dincolo curat. Unui mort i se bagă un ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
curățenie, afumare. În casa unde se află un mort nu se mătură până nu se înmormântează, fiind rău de moarte și pentru alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte și de alta a coșciugului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
energie. Când întâlnești prietenul vegetal, mângâie-l și strânge-l în brațe, rostindu-i un descântec din folclorul nostru minunat (ia această carte cu tine, cititorule): Bun găsit, frate (numele copacului), În pământ te-ai împlântat, În lumină te-ai scăldat, Vânturile te-au înfruntat Până când te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită celui nou- născut. Moașa „atotcunoscătoare”, era cea care se îngrijea de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda prima dată. În apă punea diferite „leacuri”: miere de albine, ulei, diferite plante, chiar bani și alte obiecte, în chip „de ursitori”, care să asigure pruncului un viitor fericit și îmbelșugat. Mama pruncului nu părăsea curtea până la botez (timp de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri". Poemele sale sudice sînt un adevărat serai poetic - cum metaforic le definește eseistul. La Bolintineanu, în poemele sale descoperim un întreg inventar al pietrelor prețioase. Iubitor al sudului și al mărilor ce scaldă Florile Bosforului este și primul nostru poet al mării, căreia îi cîntă inspirat metamorfozele, loc în care sînt cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bolintineanu, își lărgește peisajul liric prin două forme de relief inspirat instrumenta lizate de poet: "Marea marca hotarul lui sudic, capătul de jos, stînca e capătul de sus, frontiera nordică" (E.S.). Lirica sa erotică, banală altfel, propune un amor etic scăldat în lumini dalbe, unde dulcele exprimă misterele feminității: "Iubirea, în sens larg, trece în urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată de simțul moral, dragostea devine o formă de manifestare a virtuții. Iar virtutea cea mai de preț
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
structurat de un sistem de circulație clar , dar ambițios , format dintr-o rețea de bulevarde și artere principale și o rețea secundară organizată pe cât posibil , bulevarde generoase Întrerupte de momente de repaus, metamorfozate În forma piețelor publice amenajate estetic, este scăldat În suprafețe generoase de spații verzi prinse Într-un sistem continuu organizat de la exterior spre interior , din loc În loc are plasate cu emfază instituții cheie prestigioase, necesare Într-o capitală modernă, și periferiile Împărțite Între vaste parcuri de vile și
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
bogat ilustrate de metafora expansivă. Putem lua exemple din Romeo și Julieta: Yet, wert thou as jar As that vast shore washt with the farthest sea, I should adventure for such merchandise. ** ** Dar chiar de-ai fi un țărm pierdut, scăldat / De cea mai necuprinsă dintre mări, / M-aș avânta spre-asemenea scumpeturi. și din Macbeth : Light thickens, and the crow Makes wing to the rooky wood : Good things of day begin to droop and drowse. * *Lumina s-a-ngroșat și corbul/ Se-ndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede, adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc.,, ,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi. Stăpâne, adaogi calul, tu ai izbit Miazănoaptea, de a căzut la pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede, adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc.,, ,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi. Stăpâne, adaogi calul, tu ai izbit Miazănoaptea, de a căzut la pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
pe drumuri pe nevinovații mozaici. Primind liber de la noul împărat pentru apucăturile lor, mozaicii frecîndu-și mîinile de mulțumire se întorc în Alexandria și scot armele dosite din timp in ghetou, făcîndu-le un nou măcel grecilor și egiptenilor pînă ce au scăldat orașul în sîn-ge. pretinzînd că au executat o jertfă de purificare așa cum cere Iahwiță. Împăratul le arată obrazul reproșîndu-le că au fost prea amarnici - zeloși am zice astăzi - și ...cam atît! Ei s-au întunecat de supărare - de parcă au fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
izbucnit simultan în toate locurile cu populație mozaică mai numeroa- să din provinciile imperiului roman, unde Frăția Noului Legămînt avea ceva adepți: Egipt, Iudeea, Idumeea, Siria, Samaria și Galileea. Zeci de orașe au fost cuprinse de flacăra răzbunării veșnice și scăldate în sîngele măcelurilor. Începutul a fost fulminant pentru mozaici, ei reușind să ucidă în cîteva săptămîni pînă să se dezmeti- cească Neamurile, 220000 de persoane cum scrie Dio Casius. Iar alți 200000 de oameni au fost măcelărite separat în Cipru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria proromână din Chișinău a rebotezat una din cele mai mari străzi din Chișinău”. Am reprodus acest fragment mai lung, pentru ca oricine să constate metoda cu adevărat științifică pe care autorul Istoriei Moldovei o folosește: a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
județul Olt, comuna Osica-de-Sus: Făt-Frumos este căsătorit cu Ileana Cosânzeana. Moartea calului său îi provoacă o mare tristețe și îl determină să caute nemurirea. Soluția o găsește la un moș (ca și în basmul original) care îl povățuiește să se scalde într-o fântână aflată în peștera de lângă munții ce se bat în capete și "se va zvidui de orice tristețe și va căpăta tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". După mai multe încercări inițiatice Făt-Frumos găsește fântâna (care aparținea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în peștera de lângă munții ce se bat în capete și "se va zvidui de orice tristețe și va căpăta tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". După mai multe încercări inițiatice Făt-Frumos găsește fântâna (care aparținea Scorpiei Pământului) și se scaldă în ea, deși Zâna fântânii îl avertizează că "bine n-are să-i fie". Pleacă spre curțile împărătești, dar nu mai găsește pe nimeni. Trecuseră mai bine de o sută de ani, părinții săi muriseră, doar Ileana Cosânzeana îl mai aștepta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003, p. 7. Dualitatea creatoare este, în fapt, o expresie a naturii scriitorului în care se zbat, după propria mărturisire "două mari și seducătoare nostalgii: aș vrea să fiu în fiecare ceas altul, să mă scald în fiecare zi în alte ape, să nu repet niciodată nimic, să nu-mi amintesc nimic, să nu continui nimic. Dar aș vrea, în același timp, să pot găsi un punct fix de unde nicio experiență și niciun raționament să nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și în soarele orbitor ce inundă corpul unui poem în peisajul explicit al vizării. Faptul său de a apare, întrețesut în pânza trupului poetal, pro-pune ivirea învăluită a inaparentului ce vine de departe 15. De aceea, " În bolta înstelată-mi scald privirea -/ și știu că și eu port/ în suflet stele multe, multe,/ și căi lactee,/ minunile-ntunericului./ Dar nu le văd,/ am prea mult soare-n mine/ de-aceea nu le văd./ Aștept să îmi apună ziua/ și zarea mea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se face duh în noi", iar "semințe tinere-n lumină sus/ Trec iar prin carnea fructului, spre nemurire"8. Prin carnea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]