4,646 matches
-
a trei mecanisme de influență a mediului instituțional asupra organizațiilor: coercitiv, mimetic și normativ, completând astfel sfera conceptuală a abordărilor neoinstituționale în sociologie. Odată precizate liniile teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia reprezintă elemente identificate „...de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul științelor sociale ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importante ale comunicării publice” („A közéleti kommunikáció főbb színterei”) prezintă cele mai importante domenii ale comunicării publice (comunicarea politică, comunicarea biserici/bisericilor, comunicarea consiliilor locale). În fine, ultima secțiune, intitulată „Cultura digitală și societatea informațională” („Digitális kultúra és információs társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest studiu sunt: comunicare socială, comunicare publică, publicul, bisericile, sfera de mișcare, conflicte, tematizare. Autorii au analizat funcțiile de legitimare (biserica oferă legitimitate reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage din societate). Ei dezbat și problemele legate de retragerea din viața publică a bisericii și de clericism. În încheiere, Ö. Horányi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Jürgen Habermas, analizează caracteristicile și modul de reglementare al publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea logisticii, imposibilitatea blocării), după care schițează legăturile posibile dintre rețeaua publică și cea politică. Autorul dezbate și problema celor rămași pe dinafara rețelei, adică accesul dificil la serviciile digitale, analfabetismul digital, reproducerea inegalitățiilor sociale în noua societate digitală (cei care au acces la tehnologia digitală și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dileme În vedetă, folosind resursele financiare ale „vacilor de lapte”. Odată cu maturitatea stagnantă și declinul, „vacile” sunt „mulse” de lichidități pentru a alimenta noile dileme și se transformă În „pietre de moară”. După plasarea unităților strategice conform situației actuale, se schițează matricea-țintă, În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley (1971, p. 12). În contrast cu postulatul clasic al lichidării „pietrelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
s-au aflat în avangarda ideilor, au impulsionat dezvoltarea literaturii și i-au accelerat sincronizarea cu marile curente și tendințe europene, dobândind o valoare de revelatori, îi pot astfel developa evoluția cu o maximă pregnanță. Vârstele literaturii române se pot schița în strânsă legătură cu c.l. care au dominat câte o epocă, generând mutații în paradigma estetică existentă la acea vreme, impunând câte un nou canon literar și aducând în prim-plan, cu o periodicitate firească în funcționarea oricărei culturi
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
al unui critic - elaborarea unei istorii a literaturii. Exegeza sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (1996), scrisă în cheie călinesciană și abundent documentată (o a doua și o a treia ediție, din 1997 și 2002, îmbogățesc informația), schițează pentru prima dată o panoramă integrală (chiar dacă pe alocuri fragmentară și nu totdeauna în riguroasă selecție) a evoluției literaturii române din Basarabia, începând cu anul 1812 și terminând cu scriitorii optzeciști. Este o perspectivă critică temerară, care are în vedere
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine”: recepții, dineuri, serate, baluri, „le five o’clock”, plimbări la Șosea, întâlniri la surf, sezonul la băi, la mare, niște indiscreții mai picante. Politețurile de salon
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
numit-o a forței a treia (Third Force Psychology Theory) și considera că în acel moment de tranziție este categoric diferită de psihologiile freudiste și comportamentale, cele două mari psihologii dominante ale înțelegerii (vezi Maslow, 1968a, pp. 72-75). Pentru a schița acest lucru și a arăta că vorbește despre o filosofie de viață, Maslow afirma că are în vedere noi și decisive concepții despre relațiile interpersonale. Exista într-adevăr, în anii ’60-’70, o nouă imagine a societății. Exista o nouă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Pe coala din stânga fixați obiectivul de învățare pe care îl aveți în acest moment. Pentru aceasta, veți descrie în fraze concise ceea ce doriți să realizați și cum vor arăta lucrurile atunci când veți reuși ceea ce vă propuneți. Pe coala din centru schițați momentul în care vă aflați acum. Cât din problema de instruire se află sub controlul dumneavoastră? Înainte de a trece la cola din dreapta, scădeți rezultatele propuse în coala din stânga cu momentul actual descris pe coala din centru. Ce blocaje, ce obstacole
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul anterior se reiau în Diverse cereri în căsătorie (1994). Autorul își propune să scrie un roman-vérité; va folosi, în acest sens, ca material documentar, confesiunile făcute de actriță unei prietene pe niște benzi de magnetofon, scrisori, amintiri din
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
are o valabilitate mai largă, fiind aplicabilă tuturor societăților întârziate, periferiale, aflate în condiția de „dezvoltare dependentă” și de tranziție spre modernitate, fiind orientate de un model realizat deja în societățile dezvoltate. În cuprinsul lucrării există idei și referințe care schițează un program de analiză comparativă a modernizării. În concluzie, consider că lucrarea lui Constantin Schifirneț reprezintă o contribuție științifică deosebită la cunoașterea și înțelegerea procesului de modernizare a României. Lucrarea cuprinde o amplă bibliografie asupra acestei problematici, indice de materii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
România viitoare” (al cărei redactor responsabil a fost în 1946-1947) - sau în periodice din București: „Universul literar”, „România literară” ș.a. În general, este vorba despre note de cititor entuziast și bine intenționat. În „România viitoare” susținea rubrica „Medalion”, în care schița caracterizări globale ale unor scriitori (M. Sadoveanu, V. I. Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Arghezi, în vreme ce Nichita Stănescu publică O respirare. Se publică proză de D. R. Popescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Schwartz, Eugen Barbu (Epilog la „Incognito”). Compartimentul publicisticii este mai bogat: Mircea Micu, Dan Smântânescu, Ion Rotaru, Stancu Ilin. În 1984, Ion Coja schițează portretul „Mitropolitului de la Păltiniș”, Constantin Noica, la aniversarea a 75 de ani de viață. Variată și incitantă este și secțiunea rezervată istoriei literare. Se pot afla câteva păreri ale lui V. Voiculescu despre poezie, dintr-o scrisoare a acestuia către
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
o perioadă îndelungată, care ține cel puțin cât Evul Mediu, normativă. Teologii, cărturarii creștini, autorii bestiarelor, sculptorii, pictorii, miniaturiștii, în fine, întregul sistem de perpetuare a învățăturii creștine nu au făcut altceva decât să dezvolte viziunea paulină. Oportun este să schițăm câteva atitudini ale unor teologi de maximă împortanță privitoare la statutul animalului. Astfel de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu ajutorul unor figuri diverse. În același context, mielul, cerbul, leul sau unicornul trimit tot la Hristos, alegerea unui anumit animal depinde de articulații sintactice ale simbolului și de raporturile pe care acesta le stabilește cu alte simboluri. Aceste lucruri fiind schițate, să vedem acum care sunt funcțiile animalului în gândirea simbolică specifică Evului Mediu, într-o măsură mai intensă la începuturile sale. Cea mai coerentă și mai sistematizată sinteză asupra acestor funcții a oferit-o Jacques Voisenet, într-o lucrare de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care, de regulă, nu are reputația unui iubitor de dreptate? Aici nu trebuie să ezităm: cunoscător al persanei, al arabei, Cantemir a apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor doi șacali care sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Imperiul lui se dezvoltă în diferitele domenii de expresie și suporturi ale imaginarului, pe care le îmbogățește și în interiorul cărora se prezintă sub forma unuia dintre cele mai recente dar și mai înzestrate avataruri ale sale. De altfel, am putea schița o evoluție a SF-ului modern sprijinindu-ne doar pe următoarele filme: de la Forbidden Planet / Planeta interzisă (1955) la 2001, O odisee spațială (1968), Alien (1979) și Matrix (1999), fără a uita nici de acea saga izvorâtă din Star Wars
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în viața lui. De asemenea, posibilitățile de reabilitare, de vindecare sunt diminuate, căci amintirile nu pot fi cu ușurință evocate. Atunci când abandonul copilului s-a produs la o vârstă mai mare de 6 luni, el a reușit deja să-și schițeze un atașament față de persoană care-l îngrijește. în cazul în care această persoană a fost sensibilă și receptivă față de nevoile copilului, l-a ținut în brațe cu grijă dându-i un sentiment de confort și siguranță, i-a zâmbit și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Se vorbește și de posibilitatea unui PTSD latent, care debutează cu o întârziere cuprinsă între 6 luni și 6 ani, de la confruntarea persoanei cu o experiență traumatică, sindromul fiind scos din letargie datorită unei alte întâmplări tragice. 2.2.2. Schiță de profil neuroendocrinologic Pentru a cunoaște mai aprofundat identitatea de structură a sindromului de stres posttraumatic, nu poate fi evitată investigația profilului său neuroendocrinologic. Yehuda (2000) semnalează configurația specifică, dar paradoxală din punct de vedere neuroendocrinologic al PTSD ului, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care este de fapt singura cu adevărat întregitoare și viabilă, trebuie să recuperăm și să onorăm și dimensiunea spirituală, în absența căreia nici o maladie gravă nu se poate vindeca. Evoluând deocamdată în perimetrul strict clasic, postulat de știința academică, vom schița liniile directoare, aferente farmacoterapiei, evitând detaliile posibile, care exced domeniul nostru de expertiză. Prescrierea unei medicații adecvate pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, conform opiniei formulate de D.J. Stein și colaboratorii săi (2000), trebuie prefațată de rezolvarea unui număr de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
monotonia reiterativă a ritmului sau diversele tipuri de paralelisme poetice permit dezvoltarea valențelor plurale și contradictorii prin reluarea aceleiași secvențe: o expresie are ocazia să ilustreze sensuri diferite prin reveniri succesive, evocând astfel profuziunea ei semantică. Înțelegem de ce programul poetic schițat de Herder a fost așa de important pentru literaturile naționale: tratând cuvântul "simplu" ca surogat de literatură, promovând microuniversul lexical la rang de operă, filosoful german a deschis posibilități aproape nelimitate pentru producția literară a culturilor periferice. Poezia se găsește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]