5,553 matches
-
Editura Polirom, Iași, 1999, p. 99. 71 Luminița ROȘCA, Reportajul, în Mihai COMAN, Op. cit., pp. 100-101. 72 Patrick CHARAUDEAU, Discours journalistique et positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 73 Tim O'SULIVAN et ali, Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 205. 74 Julia DIDIER, Dicționar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 210. 75 Nadine TOUSSAINT-DESMOULINS, Gestionarea mass-media
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
16. 87 Jacques MOURIQUAND, op. cit., pp. 16-25. 88 John HULTENG, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973, p. 12. 89 Thierry HERMAN, Nicole JUFER, L'éditorial, "vitrine idéologique du journal"?, în revista Semen, nr. 13, http://semen.revues.org/document 2610.html, p. 2. 90 Erwin BLACK, Politics and the News. The Political Functions of the Mass Media, Butterworsths, Toronto, 1982, p. 45. 91 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan, Paris
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
op. cit., pp. 16-25. 88 John HULTENG, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973, p. 12. 89 Thierry HERMAN, Nicole JUFER, L'éditorial, "vitrine idéologique du journal"?, în revista Semen, nr. 13, http://semen.revues.org/document 2610.html, p. 2. 90 Erwin BLACK, Politics and the News. The Political Functions of the Mass Media, Butterworsths, Toronto, 1982, p. 45. 91 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan, Paris, 2004, p. 175. 92
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și clarifica problemele conflictuale, de comunicare. Se desfășoară după teorii și metode specifice domeniu. Procesul medierii urmărește: • să faciliteze schimbări comportamentale; • să decidă în anumite situații conflictuale; • să învețe să abordeze problemele legate de conflict; • să amelioreze relațiile între/ cu semenii; • să fortifice/ dezvolte capacitățile de a face față situațiilor conflictuale; 15 • să accepte/ atingă libertatea schimbărilor. Medierea este o meditație, o negociere asistată. Poate fi învățată și aplicată de către copiii din învățământul primar până la persoane de vârsta a treia. Succesul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
la lucru în facerea și prefacerea conștiinței istorice românești. Ca atare, având în vedere gradul destul de ridicat de ezoterism conceptual precum și strategia deconstructivistă utilizată ca metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a anihila orice manifestare individuală, de a controla până la dispariție sfera privată; f) o economie dirijat de la nivel central, ceea ce revine la a spune că, "întrucât, în condițiile moderne, depindem în aproape toate acțiunile noastre de mijloacele furnizate de semenii noștri, planificarea economică ar antrena dirijarea celei mai mari părți a vieții noastre. Cu greu ar mai rămâne vreun aspect, de la nevoile noastre primare până la relația cu familia și prietenii noștri, de la natura muncii noastre și până la folosirea timpului liber
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
droguri sunt: problemele cotidiene, curiozitatea, teribilismul, dar și presiunea grupului. Oamenii cred că a lua droguri înseamnă a scăpa de probleme, însă, de fapt, așa apar problemele. Dar noi , cei care suntem dependenți de libertate? Noi cum îi ajutăm pe semenii noștri care s-au orientat greșit ? Toți cei dependenți de această ilegalitate nu vor recunoaște niciodată în fața noastră faptul că apelează la droguri. Ei nu pot renunța la acest obicei, de aceea au nevoie de noi. Să le dăm speranța
Ia atitudine! Opreşte consumul de droguri! Nu fi următorul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Perju Ecaterina, Pichiu Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1976]
-
sau doctorițe sau poate chiar altceva..., să ne căsătorim cu cel mai frumos respectiv cea mai frumoasă fată din ”regat” și cu care să ”trăim fericiți până la adânci bătrănețe”, să fim bogați și celebri, să fim respectați și apreciați de semenii noștri ș.a. Am crescut între timp și înțelegem din ce în ce mai mult că putem fi și deveni orice dorim noi și asta ne încurajează să muncim în continuare, chiar dacă nu cu ușurință de cele mai multe ori. Cum rămâne însă cu cei care au
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
trebui chiar să mă iubiți. Sunteți pentru mine ceea ce sunteți și pentru el; un duh de lumină; un înger nu poate să urască, nu poate nici să nu iubească. Oare îi poți iubi pe toți, pe toți oamenii, pe toți semenii noștri? Mi-am pus adineaori această întrebare. Desigur, nu, și e chiar nefiresc. În dragostea ta abstractă pentru omenire, aproape întotdeauna nu te iubești decât pe tine. Dar pentru noi e imposibil, iar cu dumneavoastră e altceva: cum ați putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la sine nici un judecător, ci au iscălit numai numiri comandate de deputații advocați sau împricinați. Deosebirea este că un ministru, de bine de rău, e responsabil de ceea ce face, pe când alegătorii roșii cari ar ridica pe jețurile de magistrat pe semenii lor nu sunt responsabili către nimenea. A doua observare este: Daca partida liberală, ar combate inamovibilitatea ca să aibă înrîurire asupra justiției, apoi noi i-am da următorul sfat: Să se unească toți membrii ei și să voteze îndată inamovibilitatea. Legea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industria și anume industria aceea care întregește activitatea agricolă și stă în legături cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că există în Danemarca bunăoară ar ocupa brațele, pîn' acum improductive, într-un mod folositor și lor și semenilor și s-ar înlătura gravele neajunsuri ale disproporției de azi dintre clasele producătoare și cele consumatoare. Dar pentru o asemenea reorganizare sănătoasă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î]l dau articolele foilor politice din Paris și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin celebrele sale „vasiliade”, așezăminte care se vor răspândi foarte repede În spațiul creștin, cu deosebire În cel ortodox de mai târziu, iar Sfânta Tradiție va așeza aceste activități printre cele mai minunate acte făptuite de om cu scopul ajutorării semenilor În suferință. Chiar dacă la Începuturi Îngrijirea bolnavilor era un amestec de superstiție, magie, misticism și proceduri empirice, În jurul acestor centre se va Înfiripa treptat asistența medicală pentru bolnavi, formarea profesională a celor ce vor lucra cu suferinzii, de asemenea vor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
1200.. Mihail Psales (1018-1078), profesor la Școala Superioară din Constantinopole, descrie efectele terapeutice ale pietrelor prețioase și despre acțiunea demonilor În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru că El este binele infinit” - spune Paulescu În memorabila sa lucrare „Spitalul” publicată În 1913. Prin urmare caritatea creștină izvorăște din dorința lui Hristos ca omul să-și exprime gratitudinea față de Dumnezeu Tatăl, prin binefacerile care să se răsfrângă asupra semenului. Și unde se poate exprima cel mai bine caritatea creștină? dacă nu În ajutorarea omului sărac sau În suferință. Din această dorință aveau să se nască primele așezăminte spitalicești În secolul al IV-lea al erei creștine, inițiatorul și fondatorul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
iubire de om e și iubire de arta medicală”. Iată așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii Își are sorgintea În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale creștinismului și În cele din urmă din tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Toate aceste norme ce izvorau din această tradiție, În care știința medicală se Întâlnește cu caritatea creștină de-a lungul a peste un mileniu și jumătate, au Început să pălească odată cu secolul al XX-lea, când extraordinarele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de om e și iubire de arta medicală”. Se poate spune așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii se regăsește În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale credinței și În cele din urmă În tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Din această realitate avea sa se nască și relația medic-pacient care de la Începuturi avea să Îmbrace un caracter paternalist susținut și de diversele coduri deontologice care s-au succedat de-a lungul timpurilor. O notă particulară În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
frumos că-mi place mie”. Ca obiect al frumosului omul trebuie văzut În cel puțin trei ipostaze; biologică, spirituală și morală. În prima ipostază, cea a biologicului, omul prin caracteristicile sale comune și particularitățile individuale realizează o anumită percepție printre semenii săi. Ceea ce fizic impresionează la ființa umană este simetria și armonia formelor, proporția și trăsăturile lor care-i permit o anumită percepție din partea congenerilor. Cele descrise formează frumusețea exterioară, sezizabilă și apreciabilă pentru om, pentru că are la bază rațiuni biologice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rezulte trăirea Înaltă a sfinților. Din aceste feciorii se va naște omul frumos și despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al modestiei, smereniei, bunei cuviințe, răbdării și iubirii lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția și stârnește interes și apreciere, are priză la public, impresionează și convinge prin vorbă și faptă, toate ca podoabă exterioară dăruită de Creator. În fapt fecioria sufletului și chipul angelic sunt cele care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
întrebat de Dumnezeu despre acesta, a răspuns printr-o întrebare (Sunt eu păzitorul fratelui meu?), senatorul Obama se declară păzitorul fratelui său. Nu literal al fratelui său, un eventual Mr. Obama, beneficiar de contracte cu statul, de exemplu, ci păzitorul semenului său, cetățean american), redefinind Visul american în termeni mai puțin individualiști: "... ce ne unește, ce ne face o singură familie americană, este faptul că trebuie să ne ridicăm și să luptăm pentru visele celorlalți. Este timpul să reafirmăm acea convingere
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
De ce trimite sau Îngăduie Dumnezeu suferința ? De bună seamă, nimeni dintre oameni nu va putea enu‑ mera vreodată toate felurile, modurile ori intensitățile sufe‑ rințelor fizice prin care Dumnezeu - Creatorul, Mântuitorul și Proniatorul nostru Îi găsește vrednici pe mulți dintre semenii noștri, căci lista suferințelor omenești este nesfâr‑ șită. Ne vine greu să ni‑L Închipuim pe Dumnezeu, Care este - așa cum susțin Părinții Bisericii - „mai presus de bunătate”, că Îngăduie bolile și suferința provocată de ele. Însă aceste boli 22 Suferința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
24. Iar pentru a ne spori tăria În a răbda Încercările vieții, părinții cei duhovnicești ne Învață că cel mai bun medicament În orice Încercare a noastră este cuge‑ tarea la Încercările cu mult mai mari prin care au trecut semenii noștri și mai ales sfinții Bisericii noastre. Din scrierile proprii Spiritualității Ortodoxe aflăm că asumându‑ne noi asceza, nevoințele trupești și sufletești, ne Îndreptăm pornirile rele și ne despătimim, curățind orice urmă a răului din noi. Greutatea și durerea nevoinței
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și revarsă binecuvân‑ tarea mângâierii În sufletele Întristate și În trupurile sufe‑ rinde. Cuvântul Său, mâna Sa (Matei 8, 3 ; 20, 34), marginea hainei Sale (Matei 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea și mângâierea celor În suferințe. Unii dintre semenii noștri Înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu‑Tatăl și că suntem singuri În suferințele noastre, Însă nu este deloc așa. Înțelegem aceasta și numai dacă ne amintim fugitiv
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]