4,389 matches
-
de un blond scânteietor și virginal, tânăra și-l tunde și și-l vopsește într-o nuanță închisă, batjocorind acest simbol prin excelență al feminității. Trupul său, pe de-a-ntregul zvelt, evocă mai degrabă un efeb decât o viitoare odrăslitoare. Silueta sa cu abdomenul plat și sânii mici vine în contradicție cu semnele emblematice ale maternității. Băiețoasa poartă veșminte scurte, cu croi drept, care îi estompează și mai mult feminitatea. Monique Lerbier este și independentă ca un băiat. E o tânără
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ea scandaloasă Monique Lerbier "gândește și se poartă ca un bărbat". Dacă ziua și-o dedică muncii, noaptea se dedă destrăbălării. În localurile unde se dansează, tânăra femeie se lasă în voia unui "vârtej amețitor". Este una dintre "miile de siluete, care, ca în transă, pe scârțâielile orchestrei, sub luminile orbitoare care se revarsă la miezul nopții, se bâțâie într-o învălmășeală de zgomot și lumină". Și ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, Monique se afișează fără rușine
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Margueritte cunoaște o metamorfoză surprinzătoare. Se transformă într-un simbol și coboară în stradă. Băiețoasa dă într-adevăr naștere unei mode, al cărei stilist este Paul Poiret cea a părului tuns scurt și acoperit cu o pălărie tip clopot, a siluetei filiforme, a încălțămintei fără tocuri, a portțigaretului. Ea impune de asemenea o imagine cea a tinerei femei eliberate, independente, emancipate. Expresia "băiețoasă" intră în vocabularul curent. Iar contemporanii le pot întâlni pe băiețoase pretutindeni, pe ringurile de dans, dar și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adversari. În plus, Rambo mai este asociat cu puterea elicopterelor, explozibilelor și altor arme, îmbinînd astfel tehnologia și natura în imaginea unei adevărate "mașini de luptă". Ca urmare, imaginile pun în scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd asupra dușmanilor. Spectacolul filmului suturează astfel opoziția culturală între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura media funcționează, după părerea mea, într-un mod similar). Seria de mesaje de la începutul filmului, prin montajul de scene și imagini, stabilește etosul filmului. Pe măsură ce mesajele defilează pe ecran, o muzică sinistră însoțește cadrul peisagistic pe care se profilează siluete mișcîndu-se lent prin zorile cețoase. Imaginile oamenilor apar însoțite apoi de cele ale avioanelor, iar muzica devine mai ritmată, într-un colaj sonor bogat, format prin adăugarea zgomotului de motoare și mesajelor radio într-un ritm sacadat. Se dă semnalul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teama albilor ca negrii să nu le pericliteze pozițiile sau să le depășească performanțele. Înainte de această scenă, pilotul de culoare apăruse ca o figură tăcută, adesea în marginea cadrului care îi cuprindea pe piloții de elită. În această postură de siluetă fără chip, parte integrantă a echipei, el apare ca un simbol al armatei integrate care oferă șanse egale atît albilor, cît și negrilor și care dă celor de culoare posibilitatea de a promova. Este singura scenă în care acestora li
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nebunii și îi șoptește ceva la ureche, iar Diane oftează: "Îmi place enorm cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă umbra de-a curmezișul camerei, un clown jucărie rînjește amenințător (o imagine reprezentativă din filmul anterior, The Funhouse, al lui Tobe Hooper, imagine ce va reveni periodic ca o prevestire a amenințării), iar spiritul începe să se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezintă în plus teama de alteritatea rasială și filmul poate fi citit și ca teamă de o invazie rasială și de dezintegrare a utopiei vieții în zona suburbană a celor din clasa de mijloc. Monștrii din Poltergeist apar ca niște siluete monstruoase întunecate la culoare o alternativă "monstruoasă" la "normalitatea" albului din clasa de mijloc. Teama de "celălalt" ca membru al unei rase diferite trebuie pusă în legătură cu teama produsă de membrii clasei muncitoare. Chiar la începutul filmului, apar cîțiva muncitori care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conduce mașini albe, lenevește pe plaje cu nisip alb și curtează frumoase femei albe. Ca în melodramele tradiționale, negrul reprezintă pericolul, misterul, nesiguranța și răul. În puține alte seriale au apărut atîtea cadre nocturne, întunecate, amenințătoare, în care formele și siluetele luminate apar ca elemente pozitive pe fundalul negru definit ca negativ. Și totuși, prietenia între un alb și un negru cea dintre Crockett și Tubbs interpretată de anumiți critici ca evident homoerotică (Butler, 1985) prezintă una dintre cele mai uimitoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cowboy, cai și țigări (vezi figura 1). Acest sistem asociază țigara Marlboro cu masculinitatea, forța și cu natura. De remarcat totuși cum, în figura 2, cowboyul pierde din dimensiune, atenuat de imaginile cerului și deșertului. În vreme ce în reclamele mai timpurii silueta "bărbatului Marlboro" se profilează impozantă în centrul imaginii, în variantă recentă sînt subliniate imagini ale naturii. De unde această schimbare? Reclamele sînt texte sociale care răspund unor linii de dezvoltare caracteristice perioadei în care apar. În deceniul opt au devenit din ce în ce mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
text referitor la prospețime dă o nouă legitimitate fumatului, prezentat ca o activitate înviorătoare (bazat poate pe faimosul slogan Pepsi "pauza care înviorează") și care codifică o activitate în mod evident periculoasă drept "înviorătoare" și deci bună pentru sănătate. Absența siluetelor umane din reclamele Marlboro din deceniul opt ar putea fi privite și ca semne ale dispariției elementului uman în societatea post-modernă, dînd credit prin aceasta afirmației lui Foucault că, într-un nou epistem, omul însuși ar putea fi șters ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
epistem, omul însuși ar putea fi șters ca un desen pe nisipul spălat de valuri (1970: 387). Și totuși, elementul uman nu poate fi atît de ușor șters; iată cum, deodată, în 1989, nu numai că se întorc, în reclamă, siluetele umane, dar își face apariția chiar cowboyul Marlboro, într-o nouă campanie promoțională. Una dintre reclame este un exemplu al noii strategii promoționale care impune ca însuși consumatorul să producă semnificația în maniera în care ar face-o cu un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
film Sean Penn și două filme care nu s-au bucurat de o primire prea bună nici din partea criticii, nici din partea publicului (Shanghai Surprise și Who's That Girl). Prima schimbare vizibilă a imaginii sale a vizat greutatea vedetei și silueta. Inițial, Madona apărea ca o femei molatică și întrucîtva dolofană, dar impunîndu-și un regim și un program de gimnastică stricte, ea a dat o altă linie trupului său. Și-a schimbat în plus și coafura și stilul costumației, utilizînd mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și un bilet de întoarcere la Sprawl. Și-a găsit de lucru. A cunoscut o fată care-și zicea Michael. Și, într-o noapte de octombrie, trecînd în viteză pe lîngă galeriile purpurii din Eastern Seaboard Fission Authority, văzu trei siluete mărunte, ireale care stăteau chiar pe marginea marilor trepte de la baza datelor. Mici cum erau, putea totuși desluși rînjetul uneia dintre ele, a băiatului, gingiile lui roz, sclipirea ochilor cenușii, alungiți, care fuseseră ai lui Riviera. Linda încă îi mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
datelor. Mici cum erau, putea totuși desluși rînjetul uneia dintre ele, a băiatului, gingiile lui roz, sclipirea ochilor cenușii, alungiți, care fuseseră ai lui Riviera. Linda încă îi mai purta jacheta; îi făcu din mînă. Dar cea de-a treia siluetă, postată în spatele ei, ținînd-o pe după umeri, era el însuși." Case pare așadar să fi cîștigat un anume grad de imortalitate reușind în această formă informatică să trăiască de-a pururi în ciberspațiu. Acest lucru apare ca un mister la finalul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poetului Burton provine dintr-o încrucișare la fel de bizară ca și genetica eroilor săi - între fragilitatea tristă a ființelor sale imaginare și violența brutală a morții lor. Fiecare poem pare o frântură dintr-un recviem, lirismul fiind suprafața pe care alunecă siluetele neverosimile ale unor bio-mecanoizi inadaptați. Unicitatea fiecăruia este garantată de cele două accidente capitale ale existenței lor - unul prin care au apărut și unul ce le anihilează. Băiatul-stridie e doar primul dintre numeroșii locuitori ai imaginarului inocent-întunecat al lui Burton
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
supus chestionărilor absurde ale Partidului? Care sunt coordonatele unei existențe decente într-o lume cenușie, fără speranță, dominată de frică și neputință? În registre diverse și pe tonalități variabile, fiecare dintre participantele la acest proiect literar contribuie atât la conturarea siluetei triste a femeii române în comunism, cât și la dezmembrarea unui mit teribil - acela al femeii "multifuncționale", pion central în dezvoltarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Problematica genului este explorată cu onestitatea unei mărturii îndelung așteptate. Aproape fiecare autoare semnalează faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
trupuri incerte, de tinere fete abia ieșite din copilărie. Două eleve insomniace, în desuuri răvășite, se prind într-un dans nocturn în sala de clasă, în timp ce pe tablă stau scrise cu cretă versurile lui Arthur Rimbaud. În pragul ușii răsare silueta alarmată a unei profesoare, în timp ce o făptură enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
din masa de idei disponibile. Exprimată cu pompă și cu un interes extrem, ea trezește amintiri familiare. Ea duce imediat cu gîndul la o persoană ori la un lucru absent. Dcă auziți "de Gaulle" vă și apare-n fața ochilor silueta înaltă, cu pasul cumpănit și privirea ațintită-n zare. Noțiunea de "nazist" evocă o mulțime de indivizi mărșăluind în pas de paradă, ridicînd brațele în salutul hitlerist, urlînd slogane și agitînd flamuri cu cruci încîrligate, arzînd cărți ori oameni. Nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
O altă temă este cea a invadării Terrei de "aliens", pe care o putem observa în nuvela lui Rosny Aîné intitulată Les Xipehuz ⁄ Xipehuzii (1887)24, care aduce în prim-plan extratereștri în întregime non- umani. Vor urma "marțienii" cu siluete de calmari gigantici, cu un comportament de vampir și arme înspăimântătoare, pe care Wells îi prezintă în The War of the Worlds ⁄ Războiul lumilor (1898)25. Același Wells inventează o mașinărie, în formă de bicicletă, permițând călătoria în timp (Mașina
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
orice apariție vie pare a perturba neclintirea peisajului. Imaginile dinamice prind contur treptat, inducând cititorului senzația de ireal. Fantasticul este vag conturat, și se insinuează treptat, tocmai prin imaginile acestea vaporoase, fără contur, care vor domina obsesiile ulterioare ale eroului. Silueta căpitanului Ortiz, conturată pe celălalt versant al văii, este una dintre „aparițiile” care întrețin o atmosferă situată la limita dintre fantastic și real, atmosferă construită prin acumulări permanente și estompări repetate de imagini. Fortăreața este găsită cu greu, după un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
celor aflați în ea. Militarii care stăpânesc fortul, păzindu-l, devin, paradoxal, prizonierii acestuia. Fantasticul instaurat treptat începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
spre sfârșitul vieții că finalitatea „jocului” său cu nălucile fortăreței nu este alta decât moartea, că speranța nu înseamnă decât o joacă cu timpul, care se termină simultan cu scurgerea lui. Glasurile care se aud în depărtare printre stânci și siluetele negre care apar din când în când pe fundalul deșertului tătarilor se dovedesc a fi simple fantasme care descurajează așteptarea lui Drogo și îi strecoară în suflet o umbră de îndoială transformată curând în scepticism. Cu fiecare nou eșec, cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
apare o pată mișcătoare, care se dovedește a fi un cal negru, simbol al morții. Apariția acestui cal va declanșa un episod trist, finalizat cu moartea absurdă a unui soldat. După un anumit timp, deșertul e animat de prezența unor siluete umane care nu sunt însă războinici, ci doar „cei din nord” care restabilesc frontierele. Și acest episod este finalizat cu o moarte, la fel de absurdă ca și prima, moartea locotenentului Angustina, care fusese anticipată oarecum de visul lui Drogo. Moartea lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
exista, într-adevăr una - ar fi putut deduce, așadar, că cei doi nu erau din oraș [...]” (p. 9); „Iscoada din spatele telescopului ar fi fost însă pusă la grea încercare dacă i s-ar fi cerut lămuriri în legătură cu o a treia siluetă aflată pe digul șerpuit și pre puțin îmbietor.” (p. 10) sau „Dintre cele trei tinere care se perindă prin aceste pagini, Mary era, după părerea mea, de departe cea mai drăguță” (p 10); „Strănepoata lui Mary, care a împlinit douăzeci
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]