4,167 matches
-
contextul simbolic-alegoric al unor subiecte "legendare", așa cum Ștefan Popescu putea vedea, spre exemplu, în pictura prerafaelită, în speță a lui Burne-Jones. Locul consacrat al subiectului istoric este luat de legendă și mit, dar și acestea constituie vehiculele unei sondări a sinelui, un rapel enigmatic, anamnetic, reflectând o état d'âme. În acest sens încearcă pictorul să apere un tablou al lui Franz von Stück, Paradisul pierdut, de acuzația de monstruozitate și brutalitate. Tabloul nu are nimic monstruos, cuplul damnat Adam și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere, o cerință susținută de multiple Înțelesuri dintre care amintim: a. identitatea sinelui, a unicității sale exprimată prin căutarea unei structuri de material țesătură-unicat pentru haine sau purtarea bijuteriilor; b. valorizarea de către comunitate, anturaj, mediu profesional a contribuției individuale (exprimate sub forma insignelor, roba avocaților, a senatorilor etc); c. atribuirea și asumarea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui Erik Erikson (fig.3) acest conflict este specific adolescenței sub forma crizei dintre identitatea Eu-lui și confuzia de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct În conflict
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
două părți implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
celor care studiază și doresc să controleze piața, cât și la nivelul fiecărui consumator, fiind necesar de luat În considerare În cazul ambilor termeni ai relației producător-consumator. În cazul consumatorului este implicat procesul de prezentare și realizare a Sine-lui. Prezentarea Sinelui, competentă cu efecte la nivelul pieței de textile În dinamica dezvoltării Eu-lui social, stima de sine este considerată ca o coloană vertebrală a comportamentului. Pe parcursul existențial, fiecare individ aparține mai multor grupuri, cluburi, locuri de muncă În care involuntar, dar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și adaptată legilor scrise și nescrise ale grupurilor respective. Ca urmare va căuta vestimentația adecvată. Cine Îl ajută, cine sesizează trebuințele sale și Îl susține? - „mustățile de pisică”. Celula umană sesizor Îl va sprijini și În procesul de prezentare a sinelui În multitudinea de roluri pe care individul le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe care și-o dorește fiecare la orice oră și În orice loc. Efectul Medici Un specialist recunoscut În sesizarea problemelor, tendințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu sentimentul ulterior al dezamăgirii produse de o decizie incorectă; riscul de imagine implică evaluarea asupra produsului din punctul de vedere al concordanței acestuia cu imaginea și mesajul pe care individul dorește să-1 transmită despre sine. Este vorba despre prezentarea sinelui prin elemente vestimentare, iar produsele de Încălțăminte constituie un element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare măsură manifestarea asertivității. Din această perspectivă, consecințele stimei de sine, a autoevaluărilor influențează considerabil modul de abordare a situațiilor interacționale zilnice ale indivizilor. Deși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele, convingerile. Pornind de la acest stil de autoprezentare, Mariana Caluschi (2001, 111112) promovează, În sfera prezentării sinelui, două concepte esențiale pentru managementul imaginii: conceptul de „self-made man” și cel de „selfmanagement”. Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de nivel inferior, În condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate și au cucerit o poziție socială și economică fără să fi fost prea mult școlarizați. Prin inteligență socială și creativitate, prin calități În controlul și prezentarea sinelui au reușit să acceadă la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de atitudini manifestate de subiect. Așadar, abilitățile de self management, printre care și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de atitudini manifestate de subiect. Așadar, abilitățile de self management, printre care și cele de prezentare a sinelui, Îi asigură individului o mai bună adaptare la viața socială. Comportamentul de consum se află În strânsă corelație cu imaginea pe care o hrănește individul și pe care o transmite celor din jur. Anxietatea socială va determina alegeri vestimentare moderate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să poarte și unde să-și cheltuiască banii, a nu avea acasă sau În ghiozdan produsul momentului le poate provoca acestor consumatori impresionabili și imaturi o criză a sinelui. Așa se explică, spune Karl Albrecht „cum de copiii din cartierele nevoiașe se tânguiesc și imploră până ce unul dintre părinții lor prost plătiți scoate 130 de dolari pentru o pereche de bascheți (care le rămân mici În scurt timp). Explică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stele a norocului: „Cobori În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înghițit de un pește uriaș; Încearca el să să se lupte, strigând după ajutor: „Eh, de-ar fi măcar ecoul!”, dar Întâmplarea Înseamnă pornirea personajului dramei Într-o aventură a cunoașterii, Într-o călătorie inițiatică de regăsire, de redescoperire a sinelui. În cel de-al doilea tablou, Iona se află În „interiorul pestelui I”, În Întuneric, asta semnificând neputința de comunicare, iar faptul Îl determină să constate că „Începe să fie târziu În mine. Uite, s-a făcut Întuneric În mâna
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un gest rutinat, după ce tăiase un nesfârșit șir de burți ale pestilor Înghitiți unii de altii, simbolizând evadarea din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eterna condiție de prizonier (al vieții, al societății, al familiei, al propriului caracter, a propriei mentalitati etc). Iona este constrâns la un exil forțat În spațiul singuratății absolute; caută mereu comunicarea cu ceilalți, fiind preocupat de solidaritatea umană, de regăsirea sinelui În setea sa pentru libertatea de exprimare și de acțiune. Îmbătrânit, În sensul Înțelpciunii, Iona iese la lumină după ce spintecă ultimul pește, pe o plajă pustie, dar orizontul din fața lui il Înspăimântă, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și reușită. Perspectiva culturală În ultimele câteva decenii câteva lucrări importante au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]