4,332 matches
-
Datorit? acestui fapt, ei au evoluat �n culturi ? i lumi foarte diferite, ceea ce a dus �n ultim? instan?? la o ostilitate aproape total?. �n ceea ce prive? te istoria ru? ilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea �n �teoria scandinav? �. El critică incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apusean? de a forma un stat ? i copierea sistemului de organizare al scandinavilor. �n Drepturile rom�nilor asupra teritoriului lor na? ional unitar (Bucure? ți, 1919), Iorga �ncearc? s? dovedeasc? faptul c? rom�nii au drepturi istorice, etnice ? i economice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dire a na? ionalismului rom�nesc98. �n ceea ce prive? te misticismul legionarilor, Iorga a manifestat �ntotdeauna o aversiune s? n?toas? fă?? de tot ce este abstract. El era un ra? ionalist latin ? i explică misticismul Legiunii prin faptul c? �Codreanu este slav�99. Ego? ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea �Noului na? ionalism�. �n ochii lui, el era principalul element �n �nf? ptuirea Rom�niei Mari, iar na? ionalismul acesteia trebuia s? se bizuie pe s? m?n? torism. Iorga respingea violen? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
democratic? incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae B? lcescu. Panaitescu a reintrodus �n istoriografia rom�neasc? un element c? ruia i se sim? ea lipsa de la dispari? ia lui Bogdan: cunoa? terea profund? a limbilor slave, de la fundamentală slav? veche (bisericeasc?) , trec�nd prin polon? ? i rus? , p�n? la s�rbo-croat?. Fusese ? i el studentul lui Iorga la Bucure? ți ? i la ? coală lui din Fran? a ? i studiase la Universitatea Jagellon? de la Cracovia. �n 1927 a devenit conferen? iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trec�nd prin polon? ? i rus? , p�n? la s�rbo-croat?. Fusese ? i el studentul lui Iorga la Bucure? ți ? i la ? coală lui din Fran? a ? i studiase la Universitatea Jagellon? de la Cracovia. �n 1927 a devenit conferen? iar de istorie slav? la Universitatea de la Bucure? ți, �nviind astfel mo? tenirea l? sat? de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea �ntotdeauna obiectivitate total? de la romanticii na? ionali? ți. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea că ură fă?? de Rusia ? i �influen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Universitatea de la Bucure? ți, �nviind astfel mo? tenirea l? sat? de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea �ntotdeauna obiectivitate total? de la romanticii na? ionali? ți. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea că ură fă?? de Rusia ? i �influen? a slav? asupra istoriei rom�nilor s? nu fie subestimate ? i nici latinizarea supraestimat? �160. Stimulatoarea lor publică? ie, �Revista istoric? rom�n? � , publică articolele scrise de istorici reprezent�nd o gam? larg? de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
faptul c? exist? relativ pu? ine cuvinte (slave sau de alte origini) �n limba rom�n? , dac? ? inem seama de valurile populă? iilor care au trecut prin aceast? regiune. Cu toate c? rom�nii au �mprumutat cuvinte (? i alte elemente culturale) de la slavi ? i unguri ? i s? au amestecat prin c? s?torii cu ei (ba chiar ? i cu ț? țării, iar mai ț�rziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodat? slaviza? i, cum s? a �nt�mplat cu bulgarii ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin c? s?torii cu ei (ba chiar ? i cu ț? țării, iar mai ț�rziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodat? slaviza? i, cum s? a �nt�mplat cu bulgarii ? i macedonenii, care nu erau de origine slav?. Cel mai important instrument al slaviz? rîi, Biserica ortodox? , ar fi putut deveni util? �n acest proces (a? a cum fusese pentru bulgari ? i pentru macedoneni). Rom�nii au folosit limba scris? a Bisericii slavone p�n? �n secolul al XVIII-lea, iar alfabetul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor mare �n Transilvania va fi recunoscut oficial. Fire? te, atunci c�nd ungurii au ajuns �n Transilvania, nu au g? sit aici nici state, nici oră? e latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulat?! Erau latini (? i slavi) pe crestele mun? ilor ? i �n codrii nep? trun? i, a? a cum demonstreaz? numele formă? iunilor geografice pe care ungurii nu au reu? it s? le asimileze �n secolele care au urmat. Astfel, la �nceputul secolului al XIV-lea, a �nceput
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r�nd. Majoritatea cov�r? itoare a rom�nilor au fost transforma? i �n ? erbi, dar au supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh Șusta a afirmat c? rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postur? precar? i?a �nv?? at at�ț pe cehi c�ț ? i pe rom�ni s? devin? virtuozii supravie? uirii. Capacitatea de supravie? uire a rom�nilor transform? chiar ? i r? m�nerile �n urm? �n oportunit?? i ? i reu? e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i dec�ț românii, a? a cum nici oră? ele noastre nu s�nt superioare cet?? ilor grece? ți. Metodă istoric? este necesar? că s? ne d? m seama de faptul c? Rusia a abandonat marxismul �n favoarea unui str? vechi colectivism slav primitiv�. Sau: �Hitler este �ncarnarea unui str? vechi tribalism s? lbatic german ? i a unei religii p? g�ne germane din vechime�8. Sub titlul Civiliza? ia frustr? rîi ? i a irosirii, Iorga descria cum vedea el via? a modern?. Omul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci un Zelinschi, un mistic slav. C�ț prive? te curentul antisemit, Iorga recuno? tea gravitatea chestiunii evreie? ți ? i faptul c? evreii blocau intrarea rom�nilor �n oră? e (cu excep? ia Olteniei). El le amintea tinerilor c? el �nsu? i fusese mai radical �n privin? a această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erea ei. Ei s? au integrat �n viitoarea na? iune rom�n? pe durata acestui proces de formare ? i au r? mas neclinti? i �n acest ? inut, care (dup? p? rerea lui Iorga) a fost relativ pu? în influen? at de c? tre slavii din jur. Ace? ți rom�ni �nconjura? i de popoare slave erau lega? i de �Romă de R? s?riț� (Bizan? ul). Datorit? contactului lor permanent cu Bizan? ul, ei au p? strat vie Romă antic? ? i mo? tenirea român?. Reprezent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
creat? de termenul scurt stabilit de ultimatumul ru? ilor ? i de retragerea haotic? a rom�nilor s? au �nt�mplat multe care n? ar fi trebuit s? se �nt�mple. �n euforia creat? de plecarea rom�nilor, populă? ia evreiasc? ? i slav? , amintindu?? i de cele dou? decenii de abuzuri, a tratat retragerea precipitat? a rom�nilor �ntr? o manier? care avea s?? i coste scump peste un an. Aveau cur�nd s? fac? cuno? țin?? cu NKDV? ul ? i cu alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conduceau Transilvania, �n ciuda majorit?? îi rom�ne? ți. El voia s? promoveze cooperarea rom�no? maghiar? cu condi? ia că ungurii s? accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vital? pentru Iorga. Ambele popoare tr? iau �ntr? un mediu slav ? i german, iar dup? aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul ? i �n ultimul r�nd rom�n. Acord�ndu? le ungurilor drepturi istorice ? i organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale Rom�niei) �ncorporarea unor numeroase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r�nduri gesturi prietene? ți fă?? de ei. Dup? venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o pozi? ie violent? �mpotriva intruziunilor naziste �n Rom�nia prin intermediul minorit?? îi germane. Celelalte grupuri etnice mai pu? în numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept �minorit?? i prietenoase�. Ele erau acceptate de c? tre Iorga nu conform contribu? iei lor, ci �n func? ie de loialitatea lor fă?? de Rom�nia. Este interesant faptul c? Iorga a spus pu? ine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorici) sus? ine c? epoca fanariot? a istoriei Rom�niei a fost dezastruoas? 18�N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Ia? i, 1917. �n timpul celui de-al Doilea R? zboi Mondial chiar ? i iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost at�ț de prorus că muntenegrenii. Dar ? i speran? ele lor au fost spulberate �n 1948. Vezi Milovan Djilas, Conversations with Stalin, New York, 1962, passim 19 N. Iorga, op. cît. , passim 20 N. Iorga, R? sboiul pentru independen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dec�ț pozitive. Autorul a avut ocazia s? judece plauzibilitatea acestor opinii, apel�nd la surse mai pu? în dominate de prejudec?? i dec�ț E. Lovinescu 93 ? eicaru, op. cît. , p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesant? trat�nd Istoria slavilor de r? s?riț (History of Eastern Slavs), el remarcă cu triste? e: �M? �ntreb dac? un singur suflet m? car a citit-o vreodat? �. O via?? de om a? a cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cît. , vol.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața mai familiarului educația adulților, însă, în spațiul slav, continuă să fie folosit frecvent. M. Knowles (evocat de Jarvis, 1983, 2003, p. 22) consideră că sintagma educație a adulților este greu de definit, datorită complexității sale, acoperind, deopotrivă, procesul de învățare a adulților, setul de activități organizate - realizate de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața mai familiarului educația adulților, însă, în spațiul slav, continuă să fie folosit frecvent. M. Knowles (evocat de Jarvis, 1983, 2003, p. 22) consideră că sintagma educație a adulților este greu de definit, datorită complexității sale, acoperind, deopotrivă, procesul de învățare a adulților, setul de activități organizate - realizate de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au bucurat anterior. 2. În al doilea caz, este vorba de comunități formate din imigranți care s-au stabilit în majoritatea statelor din Europa de Vest, după al doilea război mondial (turci în Germania, Olanda și alte state, sârbi, croați și alți slavi de Sud în Germania, Austria și alte state, algerieni, marocani și alți arabi în Franța, Belgia, Italia, Spania și alte state occidentale, pakistanezi și indieni în Marea Britanie și unele țări nordice, surinamezi și guyanezi în Olanda, dar și portughezi, spanioli
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Noul Testament, m]rturie a vieții, a morții și a biruinței asupra morții a lui Iisus, cât și a noii comunit]ți, poporul lui Dumnezeu, ce a luat naștere în urmă propov]duirii Sale. Învierea Să este un motiv de slav] adus] lui Iisus Hristos și, prin această, lui Dumnezeu, lucru extraordinar, dac] ținem cont de strictețea monoteismului iudaic; de aceea, Biserica creștin] își încheie rug]ciunile cu sintagma: „Domnul nostru Iisus Hristos”. Chiar și termenul de „înviere”, care indic] biruința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau stări de frustrare ("mă irită", "mă enervează"), la indiferență sau toleranță ("e ceva de înțeles"). Majoritatea însă consideră că împrumutul de cuvinte este necesar și firesc, atâta timp cât îmbogățește vocabularul: "Limba română e alcătuită în mare parte din neologisme, întâi slavii, apoi germanii, apoi francezii, iar acum americano-englezii" (S1) sau pentru că "tendința de globalizare, de unificare în UE se manifestă și la noi în limbă" (S3). Religia: am vizat în acest caz cunoașterea, atitudinea și comportamentul individuale, față de sărbătorile religioase, ritualuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să cred) profesionistă a romanului ce se produce azi în lume. În care lume? O persistentă (și pînă la un punct îndreptățită) mefientă îmi blochează tot ce provine acum dintr-un răsărit al tuturor răvășirilor și alterărilor. Din vastul cîmp slav, doar marii ruși s-au plasat în definitivul top mondial. Abominabila revoluție roșie a distrus criminal tot ce-ar fi putut da încă imensa vocație narativă a locului. Situație similară ca să restrîngem subiectiv a cunoscut și romanul românesc, atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sînt oare? Gata, fug la Ciric. Pentru ce? 26 aprilie Recenta expoziție Brâncuși de la Galeriile Tate Modern din Londra prin amploarea ei covîrșitoare și prin masiva audiență provoacă pentru noi, românii, două teme de meditație. Chiar dacă un invidios (cu nume slav, explicabil!), W. Januszczak, tincturează în The Sunday Times împotriva evidențelor unanime: "Bine, oamenii pot să spună ce vor, dar proba pe care o avem la Tate Modern îmi apare ca indiscutabilă: Brâncuși a fost supraapreciat", chiar cu aceste mici pișcături
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai putea ameliora situația. Carența vine, evident, dintr-o alterare lungă și brutală a tradiționalului stat românesc de către un comunism care, aici, în spațiul ce s-a mîndrit cu unicitatea lui latină, a proliferat mult mai habotnic decăt la vecinii slavi. Viciindu-i ființa profundă și scoțînd din imunde afunduri la suprafață o pătură care a avut obrăznicia să se priceapă la toate. Nepricepîndu-se la nimic. Decimarea elitelor competente: cu asta s-a ocupat ocupantul de după război, dar și mai abitir
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]