4,553 matches
-
și a adus-o în Franța. Totul era nou, totul părea frumos. Am fost impresionat, pe bună dreptate, și voiam să știu mai mult. Am ajuns în grup fără așteptări precise pe plan politic și nu aveam nici o legătură cu socialiștii, dar eram interesat să înțeleg mai bine fenomenul politic era la puțin timp după Mai 68... B.C. Despre ce era teza dumneavoastră de sociologie? A.L. Despre un subiect foarte "morian": fenomenul vacanțelor, timpul liber. Am publicat atunci o carte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al Școlii naționale de administrație, a ales serviciul public devenind inspector de Finanțe în 1958. În 1965, e secretar general al Comisiei de conturi și bugete economice ale țării. Michel Rocard e și un militant: secretar național al Asociației studenților socialiști din 1955, părăsește SFIO în 1958 pentru a fonda PSA și apoi PSU. Devine colaboratorul lui Pierre Mendès France în cadrul PSU. În 1966, Michel Rocard e unul din animatorii întîlnirilor socialiste din Grenoble, care încearcă să pună bazele unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și păgubos). Astfel, într-o scrisoare către alegători, el mărturisea: "Am votat împreună cu Dreapta împotriva Stângii când trebuia rezistat derapajelor ideilor populare eronate. Am votat cu Stânga împotriva Dreptei atunci când cererile legitime ale clasei sărace și suferinde au fost ignorate". Socialistul Proudhon (cunoscut mai ales pentru contradictoria formulă "proprietatea înseamnă furt" și de care era el însuși foarte mândru) îl considera "de stânga", deși Bastiat i s-a opus în numeroase subiecte precum proprietatea privată și creditul gratuit. Pasiunea cu care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin aceeași cale, obțin aceleași succese, și vor fi în curând înghițiți de același hău. Așa am ajuns în Februarie 2. În acea epocă, iluzia care face obiectul acestui articol penetrase mai mult ca niciodată în ideile poporului, odată cu doctrinarii socialiști 3. Mai mult ca niciodată, poporul se aștepta ca statul, sub formă republicană, să deschidă larg sursa binefacerilor și să o închidă pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi să nu mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci această muncă nu ar putea fi suprimată. Sofismul socialiștilor în acest punct constă în a arăta publicului ceea ce plătește intermediarilor în schimbul serviciilor acestora și să îi ascundă ceea ce ar trebui să îi plătească statului. Este mereu aceeași luptă între ceea ce frapează privirea și ceea ce nu se arată decât spiritului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest serviciu și își ia asupra sa această osteneală, acest altcineva are dreptul la o compensație. Afirm aceste lucruri pentru a constata că serviciile intermediarilor conțin în sine principiul remunerării. Oricum ar sta lucrurile, deoarece trebuie să recurgem la ceea ce socialiștii numesc un parazit, care este parazitul mai puțin exigent: negustorul sau funcționarul? Comerțul (îl presupun liber, altfel cum aș putea raționa?), comerțul deci, este condus, prin interes, să studieze anotimpurile, să constate zi de zi starea recoltelor, să primească informații
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prețul acestora este cel mai scump, adică unde nevoia se face cel mai puternic simțită. Nu este deci posibil să ne imaginăm o organizare mai bine calculată în interesul celor cărora le este foame, iar frumusețea acestei organizări, nepercepută de către socialiști, rezultă tocmai din faptul că ea este liberă. Într-adevăr, consumatorul este obligat să ramburseze comerțului cheltuielile de transport, de transbordaj, de înmagazinare, comisioanele etc; dar în care sistem cel care consumă grâul nu trebuie să ramburseze cheltuielile necesare pentru ca
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gata să subscrie? Și apoi gândiți-vă la dificultatea de a percepe atâtea impozite, de a repartiza atâtea alimente. Gândiți-vă la nedreptățile, la abuzurile inseparabile de o astfel de întreprindere. Gândiți-vă la responsabilitatea care ar apăsa asupra guvernului. Socialiștii care au inventat aceste nebunii, și care, în zilele de nefericire, le insuflă în spiritul maselor, își decernează în mod liber titlul de oameni avansați, și nu fără un oarecare pericol uzul, acest tiran al limbilor, validează cuvântul și judecata
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vina este a publicului, care este prea înapoiat pentru socialism. În sufletul și conștiința mea, tocmai contrariul este adevărat, și nu știu în ce secol barbar ar trebui să coborâm pentru a găsi, în acest punct, nivelul de cunoștințe al socialiștilor. Sectarii moderni opun fără încetare asocierea societății libere actuale. Nu iau deloc în seamă faptul că societatea, sub un regim liber, este o asociere veritabilă, mult superioară tuturor celor care ies din fecunda lor imaginație. Să elucidăm acest lucru printr-
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
el? Nu sunt cu toții supuși, în ce privește remunerația, adică în ce privește partajul produsului, legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să distrugă în mod despotic aranjamentele noastre voluntare, să oprească diviziunea muncii, să înlocuiască eforturile asociate cu eforturile izolate și să provoace un recul civilizației? Asociația, așa cum o descriu aici, este oare mai puțin o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
însuși, în timp ce eu, eu nu am nimic, este adevărat, dar eu dispun de averea tuturor contribuabililor, cu banii lor vă voi plăti la nevoie principalul și dobânda. Ca urmare, Pierre îi împrumută plugul lui Jacques: este ceea ce se vede. Și socialiștii își freacă mâinile, spunând: Iată cum a reușit planul nostru. Grație intervenției statului, săracul de Jacques are un plug. Nu va mai fi obligat să sape pământul; iată-l pe cale să se îmbogățească. Este un bine pentru el și un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Principiul fraternității este cel care, privind ca solidari membrii marii familii, tinde să organizeze într-o zi societățile, opere ale omului, după modelul corpului uman, operă a lui Dumnezeu." Plecând de la acest punct, că societatea este opera omului, opera legii, socialiștii trebuie să inducă faptul că nimic nu există în societate care să nu fi fost ordonat și aranjat mai înainte de către Legislator. Deci, văzând că Economia politică se mărginește să ceară legii Justiție peste tot și pentru toți, Justiție universală
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
violența și frauda. Vrea să însemne acest lucru că va interzice actele de devotament și de generozitate? Cine ar putea avea o astfel de gândire? Dar va merge ea până la a le ordona? Iată exact punctul care separă economiștii de socialiști. Dacă socialiștii vor să spună că, pentru circumstanțe extraordinare, pentru cazuri de urgență, statul trebuie să pregătească anumite resurse, să salveze câțiva nefericiți, să gospodărească anumite tranziții, Dumnezeule, vom fi de acord; acest lucru s-a făcut, am dori să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
frauda. Vrea să însemne acest lucru că va interzice actele de devotament și de generozitate? Cine ar putea avea o astfel de gândire? Dar va merge ea până la a le ordona? Iată exact punctul care separă economiștii de socialiști. Dacă socialiștii vor să spună că, pentru circumstanțe extraordinare, pentru cazuri de urgență, statul trebuie să pregătească anumite resurse, să salveze câțiva nefericiți, să gospodărească anumite tranziții, Dumnezeule, vom fi de acord; acest lucru s-a făcut, am dori să se facă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în Coduri, acompaniată de dispoziția penală care sancționează orice lege pozitivă. Fraternitatea implică întotdeauna ideea de devotament, de sacrificiu, și tocmai din acest motiv ea nu se manifestă fără a smulge lacrimi de admirație. Dacă se zice, cum spun unii socialiști, că aceste acte sunt profitabile autorului lor, ele nu trebuie decretate; oamenii nu au nevoie de o lege pentru a fi determinați să facă un profit. În altă ordine de idei, acest punct de vedere înghite și întunecă mult ideea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sofism deplorabil, armelor sângeroase pe care oamenii, în luptă, le folosesc unii împotriva altora! Într-adevăr, este prea ușor de calomniat ordinea industrială când, pentru a o descrie, se împrumută tot vocabularul bătăliilor. În această privință, diferența profundă, ireconciliabilă între socialiști și economiști constă în următoarele: socialiștii cred în antagonismul esențial al intereselor. Economiștii cred în armonia naturală, sau mai degrabă în armonizarea necesară și progresivă a intereselor. Totul este aici. Plecând de la acest lucru dat, că interesele sunt în mod
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oamenii, în luptă, le folosesc unii împotriva altora! Într-adevăr, este prea ușor de calomniat ordinea industrială când, pentru a o descrie, se împrumută tot vocabularul bătăliilor. În această privință, diferența profundă, ireconciliabilă între socialiști și economiști constă în următoarele: socialiștii cred în antagonismul esențial al intereselor. Economiștii cred în armonia naturală, sau mai degrabă în armonizarea necesară și progresivă a intereselor. Totul este aici. Plecând de la acest lucru dat, că interesele sunt în mod natural antagonice, socialiștii sunt conduși, prin
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
constă în următoarele: socialiștii cred în antagonismul esențial al intereselor. Economiștii cred în armonia naturală, sau mai degrabă în armonizarea necesară și progresivă a intereselor. Totul este aici. Plecând de la acest lucru dat, că interesele sunt în mod natural antagonice, socialiștii sunt conduși, prin forța logicii, să caute pentru interese o organizare artificială sau chiar să înăbușe în inima omului, dacă ar putea, sentimentul de interes. Este ceea ce au încercat la Luxembourg. Dar dacă sunt atât de nebuni, nu sunt atât
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dar se bucură că o găsește, căci, în sfârșit, nu este o vie satisfacție pentru spirit să vadă armonie în libertate, când alții sunt reduși să o vadă în arbitrariu? Cuvintele pline de ură pe care ni le adresează adesea socialiștii sunt în realitate destul de ciudate! Și ce, dacă din nefericire greșim, nu ar trebui ca ei să deplângă acest lucru? Ce răspundem noi? După un examen matur, trebuie recunoscut că Dumnezeu a făcut astfel încât cea mai bună condiție a progresului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Și ce, dacă din nefericire greșim, nu ar trebui ca ei să deplângă acest lucru? Ce răspundem noi? După un examen matur, trebuie recunoscut că Dumnezeu a făcut astfel încât cea mai bună condiție a progresului să fie justiția și libertatea. Socialiștii cred că suntem în eroare; este dreptul lor. Dar ei ar trebui cel puțin să se întristeze, căci eroarea noastră, dacă este demonstrată, implică urgența de a înlocui naturalul cu artificialul, libertatea cu arbitrariul, concepția eternă și divină cu invenția
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
spune dacă primul profesor îl copleșește de injurii pe cel de-al doilea, spunând: "Sunteți un chimist cu inima dură, seacă și rece; predicați oribilul laissez-faire; nu iubiți umanitatea deoarece arătați inutilitatea aparatului meu respiratoriu." Iată întreaga noastră ceartă cu socialiștii. Și unii și ceilalți doresc armonie. Ei o caută în nenumăratele combinații pe care doresc ca legea să le impună oamenilor; noi o găsim în natura oamenilor și a lucrurilor. Aici este locul să se demonstreze că interesele tind spre
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
până la consecințele ulterioare și definitive." În aceasta constă întregul secret. Cele două școli se deosebesc în același fel în care se deosebesc cei doi chimiști despre care tocmai v-am vorbit; unul vede partea și celălalt ansamblul. De pildă, când socialiștii vor dori să își dea osteneala să urmărească până la capăt, adică până la consumator, în loc să se oprească la cumpărător, efectele concurenței, ei vor vedea cum concurența este cel mai puternic agent egalitar și progresiv, fie că vine din interior, fie că
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ideea dumneavoastră îmi va fi jumătate din emblemă". Iar eu îi răspund aici: "A doua jumătate a emblemei dumneavoastră o va înăbuși pe prima, căci nu veți putea face fraternitate legală fără a face injustiție legală 34." Încheind, voi spune socialiștilor: Dacă credeți că economia politică respinge asocierea, organizarea, fraternitatea, sunteți în eroare". Asocierea! Și nu știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm oare că ea face toată diferența între o grămadă de elemente
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adevărat că, pentru ca grămăda de bani să se înalțe la nesfârșit, cea dintâi condiție este să nu umblăm în ea niciodată? Bine. Și a doua să adăugăm întotdeauna? Foarte bine. Deci problema va fi rezolvată, negativ sau pozitiv, cum spun socialiștii, dacă, pe de o parte, împiedic străinul să extragă și dacă, pe de altă parte, îl forțez să verse bani. Din ce în ce mai bine. Și pentru asta mă gândesc la două decrete în care numerarul nu va fi nici măcar menționat. Este un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]