6,992 matches
-
și eclezial al scrierilor patristice tinde astfel să se estompeze. Acestei grupări moderate i se adaugă pletora de cercetători americani din școala lui Peter Brown (ne gândim în primul rând la Elisabeth A. Clark 2 sau D. Brakke 3). Abordând spiritualitatea deșertului printr-o hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar niște mecanisme ascunse ale voinței de putere, mai precis un amestec de politică, ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aplicată textelor religioase sfârșesc adesea prin a-și anihila obiectul de studiu. Exegeza monasticătc "Exegeza monastică" De partea interpreților „teologici” și „ecleziali” ai lui Evagrie Ponticul se află mai ales preotul Gabriel Bunge OSB1, alături de monahul benedictin și profesorul de spiritualitate răsăriteană la Universitatea „San Anselmo” din Roma, dr. Jeremy Driscoll 2. Învățând poate mai bine ca nimeni altul lecția de viață ascetică a monahului din Pont, părintele Gabriel Bunge ne-a redat în ultimele decenii, prin studii de o rară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mistica «teologică». Ele și numai ele în ansamblul corpusului evagrian sunt într-adevăr o operă de speculație intelectuală, dar privată, asupra unui spațiu cosmologic cu valoare de interval între om și Dumnezeu, și deci nu se situează nicidecum în inima spiritualității evagriene înseși”1. Ca și Origen, Evagrie și-a scris opera într-un timp în care teologii Bisericii încă mai puteau tatona cu îndrăzneală anumite probleme (e.g., protologie, relația trup-suflet-spirit, eshatologie), necircumscrise dogmatic de propozițiile Crezului apostolic. În aceste arii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin har (aus Gnade) a omului”. Invocând numele unor Augustin (353-430), Bernard de Clairvaux (1090-1153), Johannes Tauler (1300-1361), Jan van Ruusbroec (1293-1381), Dionisie Cartuzianul (1402-1471) sau Ioan al Crucii (1542-1590), Angelus Silesius își declină ascendența spirituală în marea tradiție a spiritualității creștine occidentale. Lăsând pe seama medieviștilor argumentarea cu probe istorico-filologice a filiațiilor existente între reprezentanții apuseni și răsăriteni ai aceluiași univers creștin, ne vom rezuma la sesizarea catolicității conștiinței „călătorului” nostru, descins dintr-o nobilă familie de protestanți din Breslau, la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cultură”, de la separarea ei de politică, urmată de absorbția politicii în subpolitic (economie) și suprapolitic (cultură), la apariția antinomiei americane economie/cultură; valori, care „iau locul binelui și răului”; religie, înlocuită de „religiozitate” și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80, Bloom ne atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Constantin Noica. Purtând subtitlul „Caete semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, A. și r. este o publicație de orientare antitradiționalistă, în care genul cel mai bine reprezentat este eseul. În primul volum, semnatarii articolelor glosează despre Ideea veacului și spiritualitatea (Petru Comarnescu), Între misticism și religie (Ionel Jianu) sau despre Problema echilibrului spiritual (Constantin Noica). La rubrica „Mișcarea ideilor românești”, Petru Comarnescu face o analiză critică a revistei „Gândirea”, decretând falimentul acesteia. Volumul al doilea e axat pe chestiunea specificului
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
Noica). La rubrica „Mișcarea ideilor românești”, Petru Comarnescu face o analiză critică a revistei „Gândirea”, decretând falimentul acesteia. Volumul al doilea e axat pe chestiunea specificului național. În articolul Problemele specificului național, Ionel Jianu consideră validă existența acestei dimensiuni a spiritualității noastre, „dar în mod inconștient, pentru că nu și-a găsit încă formularea”. Petru Comarnescu semnează articolul Specificul românesc în cultură și artă, subliniind, printre caracteristicile generale și constante ale sufletului românesc, „un sentiment aparte al naturii; un simț al măsurii
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
nostru, un absolut, dar care este un absolut al nostru, subiectiv, adică este fructul nevoii universal umane de absolut, dar nu absolutul însuși. Ca să mergi la absolut, trebuie să depășești și arta și filosofia și să treci la religie.86 Spiritualitatea răsăriteană, sublinia cu insistență Ionescu, este incompatibilă cu spiritul universalist, raționalist al gândirii occidentale moderne. În lumea spirituală a Răsăritului, cunoașterea lui Dumnezeu nu poate deveni niciodată o problemă, tema unei discuții teoretice în care se produc argumente și contraargumente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
teoretice în care se produc argumente și contraargumente. Dacă pentru filosofia Occidentului existența și cunoașterea lui Dumnezeu au devenit probleme, pentru lumea ortodoxă identificarea cu Dumnezeu prin iubire precede orice cunoaștere autentică. Falia adâncă care desparte cele două „arii de spiritualitate” se exprimă cel mai bine în înțelegerea sensului vieții. Ionescu sublinia în cursul Problema salvării în Faust, pe care l-a ținut în anul universitar 1925-1926, contrastul dintre înțelegerea mântuirii în tradiția ortodoxă și încercarea lui Faust de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
religioasă a culturii. Omul a coborât din ce în ce mai mult în lumea lucrurilor, pierzând contactul cu divinitatea, de care totuși se împărtășește prin esența lui...”89. Cel care rămâne însă atașat acelei tradiții de gândire care poate fi cultivată doar în ambianța spiritualității răsăritene va întâmpina greutăți chiar și în înțelegerea autorilor reprezentativi pentru filosofia științifică a Apusului. Matematicianul Octavian Onicescu, prieten apropiat al filosofului, își amintește că la sfârșitul unei conferințe despre Spinoza, Ionescu s-a întrebat dacă el reușește să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care l-a scris pentru traducerea românească a Criticii rațiunii practice, realizată de foștii săi studenți Dumitru Cristian Amzer și Raul Vișan (1934). El nu ezită să afirme că cel al cărui mod de a gândi este orientat de valorile spiritualității răsăritene va percepe cartea lui Kant drept „falsă”. Perspectivei lui Kant asupra omului, Ionescu îi va opune reprezentările creștine tradiționale asupra datoriei și libertății. Libertatea creștină, care nu are nimic cu autonomia, care, odihnind în teonomie, ignorează autonomia ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Spațiului mioritic, intitluat „Influențe modelatoare și catalitice”. Influențelor culturale din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant catalitică, Blaga menționează și „folclorismul lui Herder”. (Vezi Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1994, p. 200.) 8. Wilhelm von Humboldt, Gesammelte Schriften, Berlin, 1903, Bd. IV, p. 27. 9. Vezi Hans Fiebig, Eigentümliche Weltansichten. Über den
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mod lipsit de orice echivoc. Interesele națiunii trebuie să constituie instanța supremă a judecății, deciziei și acțiunii deoarece tocmai prin ele se dezvăluie absolutul unei comunități etnice. Raționalismul și individualismul sunt caracterizate drept adversarii ei cei mai redutabili. În sensul spiritualității ortodoxe - susținea Nae Ionescu - nu există decât comunități, și nu indivizi. Individul este dator să se subordoneze în mod deplin nevoilor comunității și să fie gata să se jertfească pentru comunitatea de neam, la fel ca și celulele pentru supraviețurea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
precum și aspectele vieții care intră În corelație cu aceasta. Numărul chakrei Chakra Localizarea Culoarea Părți/sisteme ale corpului Aspecte corelative ale vieții 7 Creștetul (sahasrara) Creștetul capului Violet, purpuriu sau alb Sistemul nervos, pineal, mintea și Întregul corp Iluminare, cunoaștere, spiritualitate, Înțelegere, conștiință de sine, unitate, conexiune, Împlinire, Întregire, misticism, conștiință universală Cunosc 6 Frunții sau „al treilea ochi” (ajna) Centrul frunții Indigo Sistemul pituitar, endocrin, creierul, hipotalamusul, capul, fața, ochii Clarviziune, intuiție, putere de pătrundere, imaginați, conștiinț spiritual, viziune, conștiință
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
găsi un Maestru care să fie dispus să vă lase să treceți repede de la un nivel la altul. Dacă vă plac istoria și tradiția, probabil vă veți alege un Maestru mai conservator; iar dacă sînteți interesat de variate aspecte ale spiritualității, veți găsi un Maestru care să predea din această perspectivă. Important este că În zilele noastre aveți libertatea de a alege. În 1991, cînd am obținut Întîiul Grad Reiki, erau foarte puțini Maeștri Reiki În zonă - probabil că nici măcar o
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
tradiție budistă. Dată fiind descendența din Școlile Mistice orientale, Reiki este și o disciplină spirituală - un instrument prin care sînt stimulate Înțelegerea și evoluția personale și spirituale și prin care se ajunge la un mod de viață mai Încărcat de spiritualitate și de sens. Însă, spre deosebire de majoritatea celorlalte discipline spirituale, aceasta nu necesită ani Întregi de studiu și de dăruire Înainte de a vi se permite accesul la ea. Oricine poate fi inițiat În Reiki, cel puțin la nivelul Întîiului Grad, indiferent
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
În așa fel Încît legătura cu Sinele Superior/ Sufletul să devină mai strînsă și, prin urmare, felul În care acestea vă ghidează să vă fie mai accesibil. V-ați putea simți Îndrumat să meditați mai mult, să explorați aspecte ale spiritualității care nu v-au interesat pînă atunci. Ați putea simți nevoia de a vă elibera de restricțiile vieții, care vă Înăbușă evoluția personală și spirituală. Aceasta ar putea presupune o nevoie concretă de a vă schimba locul de muncă, de
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
care nu puteau fi recrutați de Țurcanu, fiindcă acesta nu era un abil psihanalist, și nici de către Nicolschi ori Sepeanu, ci de mai sus, fără ca Lucinescu să se pronunțe în privința regizorilor ascunși. Criteriile de selecție ale acestora au fost lipsa spiritualității, impulsivitatea, violența, ambiția, complexele personale și arivismul, în general fiind recrutați dintre deținuții închiși întâmplător, cum erau frontieriștii ori cei denunțați pentru legături din trecut. Încercând să ofere o explicație pentru comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Andrei, ministru al Învățământului, Armand Călinescu, ministrul Apărării naționale, Victor Iamandi, ministrul Justiției ș.a.) de a construi un sistem mult mai bine conceput de pregătire, de promovare și de recompensare a cadrelor. Înscrierea în documentele programatice ale F.R.N. a ideii spiritualității creștine, a respectului familiei ca celulă de bază a societății, cinstirea muncii, adeziunea la regimul carlist care considera biserica o instituție, au reprezentat argumente în plus pentru numeroase organizații de femei de a-și dovedi atașamentul necondiționat față de F.R.N. Președinta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aprofundase și o apreciase superlativ în articolele din deceniul al patrulea) în formulările metaforice ale versurilor: certitudinea misterului de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
G. Călinescu), cărora criticul le răspunde într-un articol publicat în „România literară”. Alte studii sunt semnate de I. Petrovici, Augustin Z. N. Pop, L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate Eminescu și spiritualitatea românească și Oglindirea lui Eminescu în conștiința poeților care l-au cântat, cu tabloul poeziilor ce i-au fost închinate. Alți colaboratori: Corneliu Gheorghian, Ion Paul, Lucian Predescu. M.W.
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
Revista de filosofie” (Costa Rica), „Zeitschrift für Balkanologie” (Wiesbaden). Principala sa lucrare, Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie (Wiesbaden, 1974), cu varianta ei românească Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească (1979), contribuție de seamă la cunoașterea, în spațiul germanic, a spiritualității populare românești, este mai puțin o mitologie și mai mult un studiu asupra obiceiurilor de iarnă (colindele), cântecului ritual Ziorile și poeziei pastorale. Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează la folclorul
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
Teatrul Național din Cluj. La revista „Dacia” (1941-1942), scoasă împreună cu Octavian C. Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, într-o suită de eseuri (Românii, poporul tradiției imperiale, Legea românească, Basarabii, sensul unor mari tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și „Sfarmă-Piatră”, prioritatea ideilor din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
românesc, în care i-a plăcut să caute „chipul nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv”, definit prin sentiment cosmic, ataraxie și idealism, creația autohtonă manifestă echilibrul
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
al extincției se ghicește în autoironia abia schițată cu care moartea e imaginată ca evadare în oniric (Cărarea pierdută) sau ca zbor nocturn și împlinire nupțială totodată (Nevinovăție). Închipuindu-se oarbă, poeta refuză o realitate dureroasă și plonjează într-o spiritualitate ce nu mai este imanentă, ci paralelă, desprinsă de mundan: „Lăsați lucrurile la locul lor.../ Să nu vă sperie pașii care au fost,/ Eu voi veni întreagă și astrală,/ Închisă-n mine, sâmbure cu rost./ Și ostenită de-nveliș și
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]