4,290 matches
-
pleca din fața scaunului de spovedanie alt om, ușurat de patimile știute și neștiute.” Printre multe forme de rugăciune obișnuite în zilele noastre, rugăciunea lui Iisus, s-a bucurat de un larg interes. Fiind importantă și folositoare pentru noi, creștinii, voi stărui în încercarea de a-i desluși cât mai bine înțelesurile și utilitatea, apelând în mod special la Pr. Dumitru Stăniloae, Rugăciunea lui Iisus și experiența Duhului Sfânt, Editura Deisis, Sibiu, 2003 și la Ierod. Paraschiv Cleopa și arhim. Mina Dobzeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
circulație de noi (Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 69-130). Dacă investigația lui Constantin C. Angelescu se oprea la anul 1884, noi i-am dus mai departe demersul, stăruind asupra perioadei ce a urmat, până în 1914. De asemenea, pentru anii 1863 - 1884 am avut în vedere o lectură atentă a listelor publicate de Léon Vaderkindere, căutând să aducem în plus față de înaintașul nostru o serie de comparații cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
succint în revistă, câteva aspecte, spunem noi importante, pentru tema noastră. Astfel, am redactat câteva note cu privire la statutul titlurilor / diplomelor academice obținute de tinerii din România după ce studiau la Universitatea Liberă, sau in Belgia, în general (în acest context am stăruit și asupra legislației românești în privința recunoașterii diplomelor obținute în străinătate în domeniul medicinei și al ingineriei - vezi Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România din 1866
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care acesta a avut-o la un moment dat de a alcătui o "antologie de existente, vieți de câteva rânduri sau doar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1916-1924), M. Vauthier (1924- 1928), J. Servais (1928-1933), respectiv de administratorii A. Behaegel (1907-1919), M. Bourquin (1919-1925), iar din 1930, F. Héger. I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles Evoluția Universității Libere a fost una semnificativă în timp. Să stăruim puțin asupra unora dintre schimbările ce au avut loc în cadrul structurii domeniilor de studiu, al facultăților, frecventate de tinerii români în a doua parte a veacului al XIX-lea și în primele trei decenii ale celui care a urmat! Prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia, Macedonia (nume bulgăresc), Spania și din orașul Varșovia 14. Pentru moment nu avem prea multe cunoștințe despre carierele profesionale ori de altă natură pe care le-au avut de-a lungul timpului acești români. Vom stărui pe viitor asupra acestui aspect. Totuși putem să dăm câteva exemple. Bunăoară, Dimitrie Nenițescu (1861-1930) este cel care s-a ilustrat că un membru marcant al Partidului Conservator, fiind deputat al acestei formațiuni politice în mai multe rânduri, devenind chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
23. În lecturile noastre am mai întâlnit câteva personaje despre care unii autori arătau că și-ar fi susținut doctoratul în drept la Bruxelles. Din păcate, numele lor nu le-am regăsit în listele oficiale, prezentate mai sus. Dintre acestea, stăruim asupra lui Ioan Adam (1875-1911), magistrat la Călărași și Tulcea, cunoscut, mai degrabă, ca scriitor, colaborator al "Adevărului Ilustrat", "Neamului Românesc Literar", "Semănătorului" etc.; autor al romanelor Rătăcire (1902), Sybaris (1902), al volumelor de povestiri și nuvele Flori de câmp
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie transpus în cuvinte pe coală albă de hartie 72. În încheierea acestui capitol, se impun, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu-i mai este mamă, iar el nu-i mai este fiu, dar are datoria să-l întrețină până la împlinirea vârstei de 21 de ani. De aceea, a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul cel mare". Învățătorul Al. Vasiliu Tătăruși a fost o flacără în literatura și folcloristica românească peste care, precum și în cazul lui I. A. Zanne, nu se poate trece decât stăruind asupra valorii, dar și a eternității mesajului muncii lor. 78 Iată și coperta lucrării - Al. Vasiliu „Povești și legende”: Glasul nostru Glasul nostru a fost un organ de presă creat la Bârlad în perioada anilor 30 de către ziaristul și membru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar nu reușește. Cu toate acestea, Caragiale continuă să scrie cu o viziune critică din ce în ce mai limpede. Delavrancea este cel care, în cele din urmă, scoate în evidență rolul educativ al operelor lui Caragiale, respingând acuzațiile ce li se aduc și stăruind asupra caracterului lor binefăcător: „Rolul lui a fost de a contribui în parte la însănătoșirea vieții noastre publice. Și, în fond, în dramaturgia lui, nu e răutate, ci iubire. Caragiale nu urăște pe Cațavencu, pe Dandanache, pe Ipingescu, pe Conu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
polițaiul: tată să-ți fie - trebuie să-l ridici? îl ridici! n-ai ce-i face: e misia. De aia (foarte rugător) mă rog să pardonați...“ (Actul II, Scena VII) Cațavencu îl iartă spunând: „Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele d-tale... Adică noi nu știm cum merge poliția? (sentențios). Într-un stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument!“ (Actul II, Scena VII) Pristanda nu își părăsește încă șeful, dar
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Blaga constată că metafizica, spre deosebire de știință, este în mod evident legată de destinul creator al omului, reflectînd drama interioară a cunoașterii umane, ceea ce îi permite exprimarea în anumite maniere stilistice și, în consecință, o predispunere la comentarii literare, de stil389. Stăruind asupra factorilor care determină profilul viziunii metafizice, el găsește, de aseme-nea, elemente deosebitoare în raport cu știința (atitudini spirituale, temperament, întîmplare, predispoziții individua-le), între care, "nu în mică măsură", fascinația cuvîntului și efectele particulare ale limbii în care este cristalizată viziunea 390
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceea ce te-am pus să scrii pănă acum e doar decorul. Eu vreau să ating miezul și să nu mai existe: Unde? De ce? Cum?, vreau totul! Între timp tu poți să te integrezi în societate.” Imediat în găndurile lui Gavriel stărui cu putere un chip dulce de fată. Atăt de puternic a fost găndul încăt Ștefan îl văzu cu o claritate de cristal. Un hohot de răs al acestuia alungă si ultimul cerc de ceață de pe găndurile lui Gavriel. Acum era
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
decăt le știa și-a dat seama că îmbătrănise cu cățiva ani. Dar cănd? Toată energia sa a fost consumată de această întrebare pănă cănd a înnebunit cu ea pe buze. Căt despre cei trei povestea lor încă m-ai stăruiește în acea lume nevăzută datorită neobișnuitului ei. Sper că aceste rănduri să nu se șteargă așa cum s-au șters cele ale lui Ștefan căci intenția mea nu este decăt cucerirea unui zămbet pe chipul tău.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
simtă mai bine, într-o măsură greu de apreciat, și acea ambianță intelectuală și afectivă pe care i-au oferit-o noii săi prieteni de la Cambridge. Prietenii reprezintă un capitol aparte în viața lui Wittgenstein, asupra căruia se cuvine să stăruim. Spre deosebire de filozoful modern tipic, care intră în posesia ideilor sale prin reflecție solitară și simte doar uneori nevoia de a cunoaște părerea altor persoane, Wittgenstein s-a obișnuit încă devreme să gândească în dialog și confruntare. În anii 1912-1913 avea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de a gândi al cititorului, folosindu-se de neasemuitele lui alegorii. Wittgenstein era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața comună, fără să arate ce anume urmărește să obțină prin ele, îi va nedumeri pe cei care-l ascultă sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
CEE se aplica, formal numai Consiliului și Comisiei. Cu toate acestea, Curtea de Justiție, într-o hotărâre istorică 413 a statuat că și actele Parlamentului sunt susceptible de a fi cenzurate de către Curte. În ceea ce privește admisiblitatea acțiunii Curtea de Justiție a stăruit și a motivat pe două paliere în primul rând în ceea ce privește calitatea procesuală a reclamantei (o asociație) și, în al doilea rând, mai important pentru discuția de față, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența sa de a judeca o acțiune în
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
afectează comunicarea. Avem de-a face cu așa numitul efect "halo" care înconjoară ca un nimb o persoană, fapt ce ne face ca uneori să refuzăm să acceptăm că ea poate greși după ce primele impresii au fost pozitive sau să stăruim să o menținem sub judecăți negative chiar dacă aceasta, între timp, a avut realizări remarcabile. De pildă, la unele controale și verificări asupra activității unui subaltern, indiferent ce constatăm în prezent, de multe ori planează asupra aprecierii impresiile anterioare. Tot la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale a timpului, descântecele fiind socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple (denumirea agentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]