7,161 matches
-
orașul ausonic (Roma), și pe bună dreptate și în inima mereu tandră a lui Cotta Maximus, ale cărui mores sunt de o înaltă noblețe: Volesus, de la care provine numele patern, și Numa, strămoș matern. Demn descendent din această linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element care a fost evidențiat în repetate rânduri: exaltarea nobleței străvechi a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
contrast subînțeles și uneori explicit, dar întotdeauna clar și semnificativ -, cu lipsa de noblețe a acelor homines novi ai lui Augustus, inclusiv a împăratului în persoană. Trebuie să subliniem faptul că Ovidiu stabilește o linie clară de tradiție spirituală între strămoșii nobili și neamul lor actual: nu numai descendență fizică, așadar, ci mai ales una morală și spirituală îi caracterizează pe reprezentanții vechilor familii nobiliare, cărora Ovidiu le adresează scrisorile sale din Pontus Euxinus. În sfârșit, în Epist. Ex Ponto, III
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Luperci-Faun-Pan-Evandru, Hercule..., se adaugă și alte personaje, cu caracter mai degrabă "istoric", ca de exemplu, Numa. Trimiterea la Numa nu este întâmplătoare: mai mult, pare să aibă o valoare polemică. După cum se știe, Ovidiu îl considera pe Numa ca fiind strămoș, pe linie maternă, al lui Cotta Maximus și al lui Messalinus, fiii lui M. Valerius Messalla, care își mențineau o poziție de independență, dacă nu chiar de răzvrătire față de Augustus și de instituția imperială. Pentru Ovidiu, însă, Numa reprezenta mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu Occidentul. Reacție în sensul propriu al termenului, acțiune care-și ia un sprijin în trecut, în căutarea mărturisită a unei puteri magice necunoscute de învingători, dar venite din inima pădurii, din marile fiare a căror forță îi anima pe strămoși: o întoarcere la trecut, o transformare radicală. Oamenii-leoparzi, oamenii-pantere, oamenii-caimani au fost folosiți de către șefii de trib care vedeau apărînd o lume nouă unde ei nu vor mai avea loc și căreia nu îi vor mai fi stăpîni. Ei simțeau
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
rigide. Ele continuau să se „deschidă”, adică să fie accesibile, ca și în folclorul de mai tîrziu, doar unor persoane favorizate sau inițiate, care se foloseau de tehnici magice. Regele Saul reușește, cu ajutorul unei vrăjitoare, să recheme din sheol umbra strămoșului său, Samuel, interogîndu-l direct, într-un moment critic pentru neamul lui Israel. Prin tehnici sacrificiale, Ulise coboară în subterane, dialogînd cu eroii de la Troia, transformați în umbre jalnice. Alta este situația Inannei, în cea mai veche ipostază sumeriană, așa cum a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
își caută partenerul în cele patru zări ale lumii și-l bocește. Este o protagonistă a riturilor agro-păstorești, dar a căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica incifrată în bi-unitatea viață-moarte cunoaște un curs semantic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-și arătase chipul. Doar evocarea locului „de sus” ori „de jos” arăta starea ființei, fără neliniște, fără dramatism. Trupul nu constituia o povară, iar sufletul, dacă se făceau asemenea distincții, își putea găsi oricînd o nouă înfățișare, în asemănare cu strămoșii, cu vietățile totemice, chiar cu formele vegetale. N-o să știm niciodată în ce împrejurări omul cu sensibilitate și judecată a înțeles moartea ca moarte, în accepțiune dramatică, nu ca trecere, călătorie. Dar întrebarea s-a pus insistent, în cele trei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
1. ca viață veșnică (nemurire) de care nu beneficiau decît zeii. Ea se dobîndea prin naștere ori era dăruită și se asigura prin consumul unei substanțe revitalizante: ambrozia, soma, lamura; 2. ca trecere într-o altă lume, asemănătoare, în apropierea strămoșilor și a zeilor, prilej de bucurie, de fericire. Metempsihoza era tot un tip de trecere; 3. în sfîrșit, în chip de călătorie, cu precizarea: la neolitici, echivala cu o expediție în scopul cunoașterii tărîmului învecinat și neliniștitor, ceea ce pretindea anumite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
își pierde semnificația originară sau dispare cu desăvîrșire. Marea zeiță a pămîntului, din benefică, devine malefică. Nu este exclus ca, în arhaitatea îndepărtată, Muma Pădurii să fi fost o divinitate ocrotitoare. Măștile au funcții psihopompe. Sub chipul lor, astăzi derutant, strămoșii se întorceau în lumea celor vii, în momente de grație ale anului. Întîlnirile dintre vii și morți, pe acest tărîm sunt/erau prilejuri de fast și de bucurie, pentru că aceștia, „de aici”, recunoșteau printre vizitatori propriile rude, trecute convențional „dincolo
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recunoșteau printre vizitatori propriile rude, trecute convențional „dincolo”. Dar, în satul contemporan, spre deosebire de cel de altădată, masca provoacă fie deriziune, fie înfricoșare. Înseamnă că secvența (masca, în cazul de față), pierzîndu-și contextul firesc, nu mai înlesnește întîlnirea reală/iluzorie cu strămoșii. Masca în sine nu este o narațiune, un mit, ci o apariție. Ca să fie înțeleasă, nu trebuie inventată o poveste specială. Sensul se dezvăluie de la sine, prin simpla prezență, așa cum icoana în biserică îl face simțit pe Hristos ca Persoană
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un aparat complet și o strategie de gîndire bine puse la punct pentru ca acești termeni să consune precis, fără echivoc. Dacă discursul științific este bine întocmit, crește șansa ca limbajul tradiției să fie receptat pe aceeași lungime de undă cu strămoșii. Dar nu trebuie să ne facem totdeauna iluzii. De regulă, instrumentalul terminologic se deprinde cu rîvnă în institut și în bibliotecă. Rămîne de văzut în ce măsură conduce la confirmarea așteptată. Limbajul științific al savantului este conceptual și universal, o construcție artificială
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era legat, a sărit gardul înalt fără să-l atingă și, într-o clipită, a sărit la gâtul lui Blegu. Dar acesta s-a ferit. Apoi a fost rândul lui Tarzan să se ferească. Cu o fentă moștenită probabil de la strămoșii lui sălbatici, a scăpat de colții lui Blegu, s-a furișat sub el și l-a prins de beregată; era aruncat de ici colo, bușit în toate părțile, dar n-a descleștat fălcile. După vreo cinci minute, Blegu s-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
erau deja îndrăgostiți unul de altul, tata a cerut-o în căsătorie și vornicul Bogdan cu soția lui, bunica, și-au dat consimțământul. Ce frumos! Nu-i așa că acest fapt pare a fi rupt dintr-un film de dragoste? Oare strămoșii noștri ce și cine ori fi fost? Ce păcat că arhivele multor orașe au ars în trecut, s-ar mai fi putut afla câte ceva despre cei care au viețuit acum două veacuri sau trei. Căutând în șifonier acea cutie de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înălțată de moșul meu Șerban Vodă, pomenit să-i fie numele în veci! Asta este apa Neajlovului, iar asta este Câlniștea. Domnul vorbea arătând larg cu brațul întins spre cele două râuri. Reluă gutural: — Aici moșul lui Șerban Vodă și strămoșul nostru... Brâncoveanu se opri, trase aer în piept: ...Mihai Viteazul l-a înfruntat pe Sinan Pașa. Selin pașa, știi câți oameni au pierit în mlaștina asta? Despre credincioșii lui Allah, Ibrahim Pecevi, cronicarul padișahului, scrie că au murit ca niște
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
viață cine ne-ar fi credincios dacă ar sta în scaunul Moldovei? Brâncoveanu, înainte de a răspunde, își plecă puțin mai mult capul, îl ridică cu aceeași grimasă de durere întipărită pe față și oftă adânc. Vorbea despre vremurile bune ale strămoșilor, când cuvântul era cuvânt și nu exista trădare, înălță ochii în tavan și ceru cerului să aibă grijă ca acele vremuri să nu fie apuse. Pronunță ca din întâmplare numele lui Mihail Racoviță, „rudă a noastră după mamă”, se uită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era atât de mare încât, pentru simpla supraviețuire, oamenii ajungeau să se vândă între ei la propriu și la figurat și să renunțe la ceea ce îndeobște se consideră a fi condiție umană, la credința în care se născuseră ei și strămoșii lor. „Marea idee”, care luase în timp și în locuri tot felul de reprezentări, în esență era aceeași la toate generațiile de creștini ortodocși de sub turci, doar amănuntele difereau; ea consta în concluzia pe baza analizei datelor istorice că: acum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în luna Septembre, 4”. Pe partea cealaltă: „A fost tăiat dumnealui Radul Stolnic de către Alexandru Voevod, și a fost fiul lui Dragomir postelnic și al mamei lui, monahia Eufrosina, în anul 1569, luna Septembre, 4 zile”. Radul Stolnicul a fost strămoșul meu, ceilalți nu au avut fii... Prințul nu auzea păsările și nici copitele dobitoacelor pe pământul bătătorit al cărării. — Și m-ai dus în tindă, pe partea stângă lângă ușă mai era o piatră... — „S-a prestăvit roaba lui Dumnezeu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
1 dezrădăcina din brazda care a rodit prin sudoare cu sângele Înaintașilor săi. Vin În sprijinul acestei idei cuvintele memorabile rostite de Miron Costin către Gheorghe Duca "Să nu dăm locul, că pământul acesta este frământat cu sângele moșilor și strămoșilor noștri" Limba română a constituit unul dintre cei mai puternici factori de unitate, Întrucât ea a oferit modalitatea cea mai clară de identificare a românilor Între ei Înșiși ca si a lor de către străini. Așa cum arată cronicarul italian Antonio Bonfmi
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
istorie locală au darul de a-i pune pe elevi În contact direct cu realitățile sociale dintr-o arie geografică cunoscută de ei, ceea ce le trezește profunde trăiri afective. Povestirile istorice Îi fac pe elevi să nu uite niciodată faptele strămoșilor, să la păstreze În minte ca pe propriile lor fapte, gânduri și sentimente. Învățătorul trebuie să transpună În propoziții simple care să capteze interesul și să le trezească stări afective care să le țină "trează" mintea până la final. Tema "Din
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
patrie?..." proverbul folosit la lecție vine să constate, Încă o dată, dacă mai era cazul, că " Omul Tară patrie e ca un copil fără mumă: de aceea nu te desparte de țara ta !" Tot În clasa a II-a În lecția Strămoșii noștri află că țara noastră a fost locuită de oameni destoinici care se numeau daci, În țara lor Dacia, că ne-au lăsat moștenire țara, limba, datinile și obiceiurile lor. Faptul că strămoșii noștri " nu se tem decât de cer
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
În clasa a II-a În lecția Strămoșii noștri află că țara noastră a fost locuită de oameni destoinici care se numeau daci, În țara lor Dacia, că ne-au lăsat moștenire țara, limba, datinile și obiceiurile lor. Faptul că strămoșii noștri " nu se tem decât de cer, să nu cadă pe ei " aduce argumente În plus pentru a-i prețui memoria. În lecțiile Războaiele lui Traian cu Decebal și Strămoșii de Al. Vlahuță, elevii află că ne tragem din două
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
lăsat moștenire țara, limba, datinile și obiceiurile lor. Faptul că strămoșii noștri " nu se tem decât de cer, să nu cadă pe ei " aduce argumente În plus pentru a-i prețui memoria. În lecțiile Războaiele lui Traian cu Decebal și Strămoșii de Al. Vlahuță, elevii află că ne tragem din două neamuri care și-au Încrucișat spada de-a lungul vremurilor, dar care, cu timpul s-au Împăcat și s-au Înfrățit dând naștere unui popor - poporul român -și vorbind aceeași
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
transmite, de respectarea particularităților de vârstă ale elevilor și de metodele folosite În procesul instructiveducativ. III.3 LECȚII ÎN CARE SUNT REDATE FRUMUSEȚILE ȘI BOGĂȚIILE PATRIEI « Aici În Întăriturile acestea, zidite de Dumnezeu, au stat adăpostiți aproape o mie de strămoșii noștri când, prin șesurile Dunării, curgeau puhoaiele de barbari... Î n munții aceștia s-au Închegat tăria și unitatea neamului românesc", Al. Vlahuță"În munții noștri". România se numără printre puținele popoare care au cunoscut o neîntreruptă locuire Între hotarele
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
dacă În explicarea conținutului poeziilor și lecturilor se va interveni cu material didactic: diafilme, albume și cu cântece Închinate patriei. Textele analizate trebuie să ducă la evidențierea că pământul acesta a fost din totdeauna bogat și frumos, iar moșii și strămoșii noștri, În ciuda vicisitudinilor vremurilor, nu au contenit să-1 apere și să-i sporească măreția. De aici elevii trebuie să Înțeleagă că și lor le revine sarcina sa păstreze valorile care au fost lăsate de Înaintași și să contribuie totodată la
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
nu au contenit să-1 apere și să-i sporească măreția. De aici elevii trebuie să Înțeleagă că și lor le revine sarcina sa păstreze valorile care au fost lăsate de Înaintași și să contribuie totodată la sporirea lor. În lecția Strămoși noștri (clasa a II-a) elevii află că dacii " scoteau din adâncul Pământului fier, aur și argint din care-și făceau unelte, arme și podoabe." Ei, dacii, n-au mai plecat, ci au rămas și Împreună cu romanii au format poporul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]