4,154 matches
-
doua zi, pe 28 noiembrie, la 7 și 15 minute, cadavrul lui Iorga este găsit la marginea pădurii Strejnic. Profesorul Stănescu susține ideea că Iorga a fost batjocorit. ” Acolo profesorul a fost, probabil, schingiuit, batjocorit și judecat”, scrie specialistul în ”Telegrama”. Precizează ferm însă că nu sunt acte doveditoare în acest sens. Există, de altfel, o întreagă mitologie privind mutilarea organelor genitale la Iorga și batjocorirea cadavrului. După asasinat, legionarii ar fi petrecut la un local din apropierea Predealului, scoțând la vedere
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
an, ''să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa'' spațiul solicitat. Practic, Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, când a expediat la Viena ''prima telegramă''. Primul director al Agenției a fost M. Brăneanu. La 1 iulie 1905, a fost înființat serviciul comercial al Agenției Române. În condițiile ofensivei germane, la sfârșitul anului 1916, Agenția Română a fost evacuată din Palatul Poștelor. Oficial, Ministerul de Externe
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
dificilelor raporturi în care se afla România cu Puterile Centrale (orice pretext furnizat acestora ar fi putut să determine o rupere a armistițiului și ocuparea restului de teritoriu rămas liber). La 22 decembrie 1917, guvernul moldovenesc a solicitat printr-o telegramă (semnată de Pantelimon Erhan, Ion Pelivan și Vladimir Cristi) Ministerului de Război român ajutor militar, concretizat prin trimitere Pe 24 decembrie în răspunsul său, Ministrul de Război român Constantin Iancovescu a a asigurat Sfatul Țării că 1.000 de militari
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
împăratului Carol I al Austriei. Prin acest răspuns voluntarii români au proclamat despărțirea Banatului, Transilvaniei, Maramureșului și Bucovinei de Austro-Ungaria, cu scopul de a se alipi acestea la România. În aceeași zi "Comitetul Național Român" a trimis Regelui Ferdinand două telegrame: Confruntat cu dificultăți interne pe fondul lipsei unor ofițeri bine pregătiți și cu autoritate deoarece la peste 5.000 de soldați existau doar ceva mai mult de 100 de ofițeri, românii au cerut ajutor cehoslovacilor conform convenției semnate cu aceștia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de partea austriecilor și bolșevicilor. În 19 februarie 1919 Kadlec a fost însă destituit din post, dar după mai multe zile de discuții cu maiorul Malgrat și generalul Janin ordinul a fost contramandat. Ulterior la 23 februarie 1919 printr-o telegramă, Janin a suspendat autoritatea" Comitetului Național Român" asupra propriilor soldați. Pe data de 26 ianuarie 1919, respectivul "Corp de Voluntari" s-a transformat într-o "Legiune a Voluntarilor din Transilvania și Bucovina", care ar fi urmat să acționeze în conformitate cu ordinele
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
politică. Abd Al-Hadi a devenit membru al Comitetului Executiv al Congresului, din care făceau parte patruzeci de femei, ce se trăgeau, în primul rând, din familii importante din Ierusalim ( precum Hussein ‘Alami, Nashashibi sau Budeiri). În afară de redactarea scrisorilor și a telegramelor pentru sensibilizarea situației dificile a Palestinei, Congresul s-a implicat și în încercarea reducerii pedepselor dure, apelând la autoritățile britanice și la strângerea de fonduri pentru familiile care și-au pierdut membrii din cauza închisorii. Tarab Abd Al-Hadi a fost, de
Feministe din Palestina () [Corola-website/Science/336304_a_337633]
-
în nordul liniei de demarcație a fost categoric, după ce românii au avansat dincolo de linia stabilită prin Convenția de Armistițiu, în data de 17 decembrie guvernul ungar a acceptat această retragere. În aceeași zi, Fernand Vix a transmis autorităților ungare o telegramă de la generalul Berthelot, prin care acesta le-a informat de faptul că la ordinul său Clujul urma să fie ocupat de soldații români. La 18 decembrie Consiliul de Miniștri ungar a acceptat intrarea trupelor române în oraș. Aici în momentul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
la Jibou a determinat un moment de cumpănă, trecut cu bine atât cu ajutorul aceluiași comandant al Gărzii Naționale Române cât și prin intervenția președintelui Consiliului Național Maghiar local și a profesorului Apáthy, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania. Într-o telegramă a aceluiași profesor Apáthy găsită ulterior la Zalău acesta a îndemnat însă trupele maghiare să opună rezistență, astfel că trupe maghiare răzlețe aflate în retragere au minat linia din apropiere de Zalău și au luat cu asalt vagoanele de tren
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
ca profesor de limba turcă la Școala Alianței Israelite care deservea comunitatea evreiască din Edirne. La vârsta de 21 de ani a avut o relație amoroasă cu fiica unui director evreu pentru care lucra. El a fost prins trimițând o telegramă în care scria: „Lucrurile merg bine. În curând îmi voi atinge scopul”. Alături de doi dintre prietenii săi de la oficiul poștal a fost acuzat că a folosit neautorizat telegraful și a fost arestat în 1893. El a susținut că mesajul în
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
timp, deportații au fost supuși periodic violurilor și masacrelor, acestea fiind de multe ori rezultatul unor ordine directe ale CUP. Talaat, care era operator de telegraf de la o vârstă fragedă, avea instalat un telegraf în propria casă și a trimis telegrame secrete în timpul deportărilor. Acest lucru a fost confirmat de către Hayriye, soția lui Talaat, care a declarat că ea l-a văzut de multe ori folosind telegraful pentru a da ordine directe celor pe care-i credea că sunt guvernatorii provinciilor
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
lui Behaeddin Shakir, a fost mobilizată pentru a-i ucide pe armeni și că această organizație s-a aflat în contact permanent cu Ministerul de Interne. El a explicat: Alte surse indică, de asemenea, că Talaat Pașa ar fi trimis telegrame ce coordonau executarea masacrului. Rafael de Nogales Méndez, un ofițer venezuelean care a servit în Armata Otomană, a vizitat Diyarbakır pe 26 iunie 1915 și a vorbit cu guvernatorul Mehmet Reșid, care a fost cunoscut mai târziu sub numele de
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
vizitat Diyarbakır pe 26 iunie 1915 și a vorbit cu guvernatorul Mehmet Reșid, care a fost cunoscut mai târziu sub numele de „măcelarul din Diyarbakir”. Nogales Méndez povestește în memoriile sale că Reșid i-a precizat că a primit o telegramă direct de la Talaat prin care-i ordona: „Arde-Distruge-Omoară”. Abdulahad Nuri, un funcționar oficial responsabil cu deportările, a depus mărturie în fața curții marțiale în perioada 1919-1920 că Talaat i-a spus că obiectivul deportărilor era „exterminarea” și că el „a primit
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
cu deportările, a depus mărturie în fața curții marțiale în perioada 1919-1920 că Talaat i-a spus că obiectivul deportărilor era „exterminarea” și că el „a primit personal ordinele de exterminare”. În multe cazuri au existat instrucțiuni suplimentare pentru a „distruge” telegramele după ce erau citite. Numeroși diplomați și personalități notabile l-au chestionat pe Talaat Pașa cu privire la deportări și la zvonurile despre masacre. Într-o astfel de conversație cu reprezentantul Ambasadei Germane, dr. Mordtmann, Talaat i-a declarat că scopul lui este
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
și i-a condus în Munții Pirinei. El s-a stabilit într-o casă din Munții Maures și a trăit tot restul războiului în regiunea franceză Midi, dedicându-se studiului textelor sacre hinduse, până în anul 1945, când a primit o telegramă de la Ministrul Afacerilor Externe al Franței prin care i se cerea să meargă la San Francisco, California, pentru a-și reprezenta țara la fondarea Organizației Națiunilor Unite. De la San Francisco, Herbert a însoțit comisia pregătitoare a fondării ONU și UNESCO
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
ale armatei canadiene din cursul celei de-a doua colfalgrații mondiale. Opinia lui MacDonald contrastează în mod evident cu cea a lui Winston Churchill, [[Prim-ministrul Regatului Unit|premierul britanic]] din timpul [[Operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]]. Într-o telegramă din 9 octombrie 1944, Churchill a afirmat că:”În ceea ce privește Arnhem consider că ai luat o poziție un pic deplasată. Bătălia a fost o victorie decisivă. Nu am fost afectat de nici un sentiment de dezamăgire cu privire la aceasta și sunt bucuros că
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
Cronică Iașului(Evenimente exclusive ale Iașului sau cu efecte asupra să),Curierul din țară,Ecouri parlamentare(știri cu menirea de a informa cetățeanul cu privire la deciziile luate de oficialități),Economistul(știri de natură economică),Reporter judiciar(notificări legate de procese judecătorești),Telegrame,Bibliografii(recomandări bibliografice ,cel mai probabil ale unor lucrări aparținând colaboratorilor). Autorii de articole,la început fie nu însemnau articolele fie plasau inițiale la final de text.La rubrică Siluete autorii scriu sub pseudonim.Mai apoi,în general primul articol
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
jefuitorii și revoluționarii din câteva sate basarabene, a determinat mai întâi trimiterea unui protest sovietic oficial, iar mai târziu arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea Tezaurului de către regimul bolșevic. La 22 decembrie 1917, guvernul moldovenesc a solicitat printr-o telegramă (semnată de Pantelimon Erhan, Ion Pelivan și Vladimir Cristi) Ministerului de Război român ajutor militar, concretizat prin trimitere Pe 24 decembrie în răspunsul său, Ministrul de Război român Constantin Iancovescu a a asigurat Sfatul Țării că 1.000 de militari
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
deși unii instigatori au încercat să-i facă pe țărani să le refuze primirea. La curent despre această operațiune au fost înafară de Bogos, deputații Sfatului Țării Ion Codreanu, N. Codreanu și I. Pelivan, precum și sublocotenentul Secară - care semnase o telegramă prin care a cerut urgentarea operațiunii. Pe 30 decembrie guvernul român a decis cu asentimentul Aliaților trimiterea de trupe în Basarabia, dar la 1 ianuarie bolșevicii au preluat controlul asupra Gării din Chișinău, Poștei și Telgrafului. Având în vedere suprimarea
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
amenințați cu moartea au părăsit Chișinăul. Dintre Directorii generali, trei au mers la Iași pentru a susține acolo trecerea Prutului de către Armata Română. Odată acest fapt cunoscut - de teama acuzațiilor de complicitate cu românii, Inculeț și Erhan au semnat o telegramă, prin care au cerut încetarea intervenției armate și retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României a fost și el stopat de către trupele ruse, după ce unitățile acestora au trecut Prutul având ca motiv preluarea pazei
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
soldații ardeleni pe 9 ianuarie de către propriile sale trupe moldovenești. Pe 6 ianuarie președintele Sfatului Țării Ion Inculeț și președintele Consiliului de Directori Pantelimon Erhan au încercat să trimită Cartierului General Rus de la Iași, reprezentanților Guvernelor aliate precum și Guvernului Român telegrame de protest contra intrării Armatei Române în Basarabia. Aceștia au solicitat numai trimiterea de trupe ruse. La nivelul Telegrafului Poștal Militar din Chișinău, s-a încercat în secret stoparea expedierii acestor telegrame. Este posibil ca Erhan și Inculeț să fi
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de la Iași, reprezentanților Guvernelor aliate precum și Guvernului Român telegrame de protest contra intrării Armatei Române în Basarabia. Aceștia au solicitat numai trimiterea de trupe ruse. La nivelul Telegrafului Poștal Militar din Chișinău, s-a încercat în secret stoparea expedierii acestor telegrame. Este posibil ca Erhan și Inculeț să fi fost forțați de către bolșevici să protesteze pentru a opri intervenția militară română, dar pe de altă parte este la fel de posibil ca ei să fi fost împotriva acesteia. Argumente pentru ultima variantă sunt
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
ar fi urmat să fie trimisă la Brest-Litovsk, în momentul în care acest a susținut încorporarea Basarabiei într-o Federație Rusă. De asemenea, Erhan și Inculeț au fost forțați să ordone trupelor moldovenești să lupte împotriva înaintării trupelor române. Cu toate că telegrama respectivă a fost interceptată, totuși câteva unități moldovenești au luptat alături de revoluționarii ruși împotriva soldaților români. Cu scopul de a justifica anexarea de către URSS a Basarabiei în 1940, istorici moldoveniști din perioada sovietică au încercat să creeze mitul stabiliri a
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
pe creditul pe care îl avea disponibil la STAVKA general Janin, care a fost informat de îngrijorările generalului Berthelot (acestea au fost de altfel și elementul central al divergențelor dintre cei doi). Luând foarte în serios aceste îngrijorări, într-o telegramă din 12 ianuarie 1917, Janin a recomandat insistent guvernului francez ca „povara românească” să nu supraîncarce barca rușilor. Datorită lui Hubert Lyautey - efemer numit Ministru de Război, situația a început să se relaxeze, generalul Janin jucând însă de această dată
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
ar fi știut ce se întâmplă. Dar cum fetele știau că membrii familiei nu văd cu ochi buni preocupările lor pentru sănătate, nu au spus nimănui unde au plecat. Singurul indiciu că ceva e în neregulă a venit într-o telegrama la asistența lor din copilărie, Margaret Conway, care își vizită familia în Australia. Întrucât textul telegramei nu era clar, femeia s-a îngrijorat și a plecat să le verifice. Soțul Lindei, Samuel Hazzard, un fost locotenent de armată care fusese
Povestea doctoriței care își obliga pacienții să postească până la moarte - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105095_a_106387]
-
ochi buni preocupările lor pentru sănătate, nu au spus nimănui unde au plecat. Singurul indiciu că ceva e în neregulă a venit într-o telegrama la asistența lor din copilărie, Margaret Conway, care își vizită familia în Australia. Întrucât textul telegramei nu era clar, femeia s-a îngrijorat și a plecat să le verifice. Soțul Lindei, Samuel Hazzard, un fost locotenent de armată care fusese în închisoare pentru bigamie după căsătoria cu Linda, s-a întâlnit cu Margaret Conway în Vancouver
Povestea doctoriței care își obliga pacienții să postească până la moarte - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105095_a_106387]