14,383 matches
-
de interacțiunea dintre trăsăturile majorității și cele ale minorității, dintre care decisive sunt nivelul de trai al uneia și al celeilalte și puterea în alocarea de resurse. După cum s-a văzut însă, în concepția multiculturalistă, eventualele diferențe socioeconomice în favoarea majorității tind să fie compensate prin politici de încurajare a păstrării identității culturale de origine. Succesul acestui demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cele reale. O subliniere aparte merită efectul dezirabilității sociale, adică tendința subiecților de a răspunde în conformitate cu un set de valori și norme general împărtășite într-o cultură sau într-un grup. Dezirabilitatea socială nu se confundă cu nesinceritatea, indivizii tinzând să apară într-o lumină favorabilă nu numai în fața altora, ci și în fața propriilor ochi, intervenind astfel mecanisme de apărare a eului mai puțin conștiente (Iluț, 1973b). Întrebări de genul „ești un om cinstit și sincer?” sunt suprasaturate de dezirabil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
liderilor și formatorilor de opinie, mass-media influențează semnificativ opiniile marelui public și prin alte mecanisme. Dintre acestea, notabile sunt (Chelcea, 2002): 1) Teoria „spirala tăcerii”, formulată de cercetătoarea germană E. Noelle-Neumann (1980/1984), asertează că opiniile minoritare dintr-o societate tind să se alinieze celor majoritare, făcute publice prin mass-media, sau, în tot cazul, să nu se facă auzite. În concepția autoarei, fostă directoare a Institutului de Demoscopie din R.F. Germană, publicarea rezultatelor la diferite sondaje constituie factorul principal care îi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
emițătorilor de mesaje este nu doar o chestiune de etică religioasă și umanistă, ci și una de natură foarte pragmatică, deoarece publicul este ultrasensibil la intenția surselor persuadante. Așa cum am mai subliniat, dacă se simte că ele sunt neoneste, credibilitatea tinde spre zero. Pe de altă parte, responsabilitatea ne revine și nouă, publicului larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt Vasko Popa (1947), Mihai Avramescu (1948-1956), Radu Flora (1951), Ion Bălan (1956-1976), Slavco Almăjan (1977-1981), Simeon Lăzăreanu (1982-1989). Din 1995 redactor este Ioan Baba. În primul număr Vasko Popa semnează articolul-program Drumul literaturii noastre, în care declară: „Literatura noastră tinde să fie și trebuie să fie continuarea celor mai bune și celor mai sănătoase tradiții ale clasicilor români Coșbuc, Slavici, Caragiale, Gherea; a acestuia din urmă în special. Socialistul și primul critic marxist român (lăsând la o parte erorile sale
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
despre Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii, cercetător care a intenționat să dezvolte o știință generală a comunicării, aplicabilă deopotrivă omului și mașinii. Wiener continuă, prin curentul creat, studiile abordării sistemice (la baza căreia regăsim numele biologului Ludwig von Bertalanffy), care tindea să se focalizeze pe interacțiunile dintre elementele componente ale unui întreg, să vadă sistemul în perspectiva unei mulțimi dinamice, capabile de relaționări variate și în permanentă schimbare. Cibernetica (termen care derivă din greacă și înseamnă «cârmaci, conducere») pune accent pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care diferitele abordări ale comunicării au fost preluate și dezvoltate în calitate de teorii ale comunicării în studiul organizațiilor. Ne raliem unei atare perspective, cu atât mai mult cu cât această viziune a focalizării pe studiul interacțiunii în dimensiunea sa organizațională tinde să capete tot mai mult teren în ultimii ani. Într-adevăr, este dificil și neproductiv să studiem comunicarea în perspectiva ei eficientă fără să o raportăm la omul modern, o persoană care petrece cel mai mult timp din întreaga sa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
timp din întreaga sa viață într-un cadru organizațional. Revenind la aria teoriilor comunicării abordate din punct de vedere organizațional, vom aduce în atenție un model adaptat după Stanley Deetz (1994) (în Jablin, Putnam șed.ț 2001, p. 11); modelul tinde să urmărească dimensiunile contrastante ale teoriilor comunicării (figura 8): Figura 8. Adaptare după modelul lui Deetz privind studiile asupra comunicării organizaționale Astfel, se pot identifica patru perspective în ceea ce privește abordarea studiilor privind discursivitatea: normativă, interpretativă, critică și dialogică. Studiile normative tind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tinde să urmărească dimensiunile contrastante ale teoriilor comunicării (figura 8): Figura 8. Adaptare după modelul lui Deetz privind studiile asupra comunicării organizaționale Astfel, se pot identifica patru perspective în ceea ce privește abordarea studiilor privind discursivitatea: normativă, interpretativă, critică și dialogică. Studiile normative tind să accepte organizațiile ca obiecte ce există în mod natural, deschise spre descriere, predicție și control. Studiile interpretative definesc organizația ca fiind un loc social, un tip special de comunitate care conține caracteristici importante, regăsite și în alte tipuri de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
avem de-a face cu o „răsplată negativă”. Problema apare atunci când această putere nu este susținută și de alte aspecte, deoarece comunicarea, în acest caz, nu este strict autentică; pe de altă parte, trebuie remarcat că nivelul coercitiv al notelor tinde să scadă în învățământ, astfel că o asemenea putere devine din ce în ce mai estompată în activitatea didactică. 3) Puterea referențială presupune că receptorul se identifică cu emițătorul; o persoană sau un grup de prestigiu constituie un model de referință cu care încearcă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și educe elevii, de la managerul unei organizații, să-și conducă subordonații etc. Asemenea dezvoltări ale puterii legitime sunt necesare, întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne observa că aceste roluri caracterizate de puterea legitimă tind să-și diminueze efectul: spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită măsură - este educat de elevii săi, managerul conduce, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne observa că aceste roluri caracterizate de puterea legitimă tind să-și diminueze efectul: spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită măsură - este educat de elevii săi, managerul conduce, dar acceptă și propuneri de la subordonați etc. Trebuie să atragem în același timp atenția asupra a doi factori ce conduc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și instituțional, pentru că, prin definiție, receptorul nu este, în mod normal, în postura de a evalua corectitudinea informației primite. Cadrul didactic beneficiază în mod tradițional de o astfel de putere; totuși, se cuvine să remarcăm că, în societatea actuală, aceasta tinde să se nuanțeze extrem de mult, deoarece elevul/studentul vine în câmpul comunicării didactice cu o sferă de cunoștințe extrem de diversificate (având acces la o multitudine de surse informaționale, îndeosebi la cele oferite de mijloacele moderne de comunicare - spre exemplu, rețeaua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
puterea legitimă) trebuie să facă mai puțin frecvent apel la puterea recompensatoare și coercitivă (iar atunci când le folosesc ele trebuie utilizate oricum doar împreună) și să accentueze mai mult puterea referențială și de expert. Astfel, de cele mai multe ori, aceste persoane tind să folosească puterea coercitivă pentru a sancționa cea mai mică abatere de la comportamentul de ascultare, dar nu în aceeași măsură puterea recompensatoare pentru a sprijini comportamentul de ascultare corect (deoarece lor li se pare legitim ca elevul/subordonatul/copilul să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
forma interacțiunii sunt definite de caracteristicile contextului” (Gamble, Gamble, 1993, p. 126). Considerăm important, în ceea ce dezbat autorii amintiți, faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
filtrarea, ce se definește drept procesul prin care receptorul analizează/decodifică mesajul primit prin intermediul setului său perceptiv (credințe, așteptări, experiența anterioară proprie). Miller descrie trei tipuri de filtrare: - așezarea pe niveluri - gândurile, sentimentele, tendințele incompatibile cu setul perceptiv al individului tind să fie continuu rejectate sau ignorate; este, spre exemplu, cazul unui elev cu probleme disciplinare care, audiind împreună cu colegii săi un mesaj despre educație civică, nu recepționează în mod efectiv înțelesul mesajului; - ajustarea - părțile din mesaj considerate înalt dezirabile pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-ul evaluativ negativ servește unei funcții corective, care ajută la diminuarea/eliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a se divide în rețele de tip „stea”. 4) Rețeaua în formă de „Y” sau rețeaua în formă de lanț permite o slabă interacțiune a membrilor și se pretează, de asemenea, la rezolvarea unor sarcini simple și directe; satisfacția membrilor tinde să se situeze pe un interval între puțină și medie. Yves Saint-Arnaud (De Visscher, Neculau, coord., 2001, pp. 460-474) vorbește despre noțiunea de axă de participare ca un continuum care permite evaluarea gradului de angajament al unui membru față de ținta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2 să nu privească din aceeași perspectivă un subiect; de aici poate apărea conflictul. Jack Gibb (apud Gamble, Gamble, 1993, pp. 276-277) a observat că, atunci când avem de-a face cu prima categorie, persoanele cu care ne aflăm în contact tind să fie mai degrabă defensive și să comunice puțin, și nu în direcția dezvoltării unor relații; în opoziție cu aceasta, cea de-a doua categorie (climatul de sprijin) dezvoltă comunicarea. În acest mod, privitor la corelațiile polare dintre cele două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
favorabil, problema având mai multe șanse de rezolvare; pur și simplu, nu facem decât să înregistrăm ceea ce am văzut, auzit sau simțit în legătură cu persoana în cauză, fără să etichetăm, așa cum se întâmplă în evaluare; 2) sistemul control-rezolvare de probleme: - oamenii tind să răspundă negativ atunci când se percep că sunt controlați; atunci când simțim că altcineva încearcă să ne controleze comportamentul, suntem înclinați să concluzionăm că ne consideră ignoranți sau incapabili de a lua propriile decizii; - rezolvarea de probleme pare o soluție mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor fenomene, metode și probleme, dezvoltă satisfacția angajaților în legătură cu locul de muncă. Pe de altă parte, un avantaj al comunicării laterale - prin contrast cu cea verticală - se referă la faptul că motivația membrilor de a-și împărtăși informația și ideile tinde să fie naturală și puternică, deoarece nici o autoritate a răspunsului corect nu este așteptată să apară imediat; acest lucru nu exclude posibilitatea ca unii membrii să fie mai capabili decât alții în anumite momente (și aici avem însă o problemă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înconjoară, vom vedea că nici o altă persoană nu vede această realitate în exact aceeași manieră ca și noi. Totuși, chiar dacă modul în care vedem realitatea ține de experiența noastră în acel domeniu, este evident că orice nouă confruntare cu experiența tinde să reconfirme, dar și să schimbe modul în care vom percepe data următoare situația de comunicare. Comunicarea intrapersonală se desfășoară într-un mod similar cu mecanismul comunicării interpersonale. Fletcher (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) a observat, într-o cercetare care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în parte poate fi înglobată sub denumirea de stil verbal. De altfel, stilul este un indicator (acționând ca un revelator ori, dimpotrivă, ca un frenator) al persoanei în integralitatea sa. Să luăm exemplul unui examen oral. Aici, un student timid tinde să fie perceput de profesorul-examinator ca fiind mai puțin pregătit. Dimpotrivă, un student care se exprimă foarte bine poate să fie perceput pozitiv chiar dacă nu este la fel de pregătit ca primul (de altfel, acest fenomen este consemnat în pedagogie drept una
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupe evoluează diferit. Pentru început, după succesul obținut i-au întrebat pe toți dacă preferă să rezolve în continuare sarcini noi, provocative ori sarcini asemănătoare cu cea deja încununată cu o reușită. Grupa celor care fuseseră recompensați pentru inteligență a tins să aleagă sarcini mai puțin provocative decât grupa celor recompensați pentru efortul depus (explicația este simplă: cei din prima grupă au decis că decât să învețe ceva nou, dar să existe riscul să nu găsească soluțiile și să pară proști
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce și-a pus amprenta asupra moralului echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună și mai mult efort și au avut cele mai bune rezultate. Concluziile acestui experiment ne sunt de folos atunci când încercăm să caracterizăm comunicarea verbală: cuvântul, mesajul construit din cuvinte are o forță mult mai mare decât putem bănui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]