KorAP: Find »[drukola/base=tonă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...165 166 167 ...1175 >

29,368 matches

Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

zic, și-i Întind mîna. Ne strîngem mîinile serioși și, chiar În acel moment, sună telefonul. — Răspund eu, spune Luke și se Îndreaptă spre biroul lui. Alo? Da, bună ziua. Ce mai faci? Am să cîștig pariul ăsta fluierînd! O să găsesc tone de investiții inteligente și-o să-l fac pe bebe mai bogat ca trezoreria de stat. Poate c-o să investesc și În tranzacțiile de tip futures. Sau aur. Ori... artă! Nu trebuie decît să-l descoper pe viitorul Damien Hirst și

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
despre ultima lui colecție, și a zis că aceasta este modul său de a interpreta decăderea civilizației. Nu cred nici un cuvînt din toate astea. Pun pariu că sînt niște chestii pe care le-a Încropit În ultima secundă cu o tonă de ace de siguranță și multă cafea neagră, și altcineva i le-a cusut. Și totuși. O linie de designer exclusivă Danny Kovitz ne-ar aduce o publicitate fantastică. De ce nu m-oi fi gîndit la asta pînă acum? Dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
În ochii ei căprui cu punctișoare mai deschise. Întotdeauna am fost de părere că Jess are ochi frumoși. Poate că și copilașul meu o să aibă ochi căprui cu punctișoare mai deschise, exact ca ai ei. — O să trebuiască să-mi trimiți tone de poze cu nepoțica sau nepoțelul meu, spune Jess, de parcă mi-ar fi ghicit gîndurile. Ca să-l văd sau s-o văd cum crește. — Evident! În fiecare săptămînă. Îmi mușc buza, Încercînd să mă obișnuiesc cu toate veștile. — Și... cu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
bicicletă, o Încredințez demnă. Sinceră să fiu, nu le prea am cu mersul pe bicicletă, dar n-are nici un rost să aduc În discuție acest amănunt. — Deci asta e tot? Întreabă Jess. Ai investit toți banii? — O, nu. Mai am tone! Iau o gură de cafea, după care observ o pictură abstractă pe peretele de lîngă mine. E un pătrat mare albastru pictat În ulei, pe pînză, și are atașată o mică etichetă cu prețul. 195 de lire. Hei, uitați-vă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
detectivi particulari. Deși, la drept vorbind, cred că singura locație care-mi vine automat În minte e centrul orașului Chicago, În anii ’40.) Pornesc pe bulevard, privindu-mă În vitrina unui magazin pe lîngă care trec. Mi-a luat o tonă azi dimineață pînă m-am hotărît cu ce să mă Îmbrac, Însă, În cele din urmă, am optat pentru o rochie simplă neagră, cu imprimeuri, pantofi retro și ochelari de soare supradimensionați, opaci. Deși, după cît se pare, ochelarii de

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
tip brunet, genul ciupit de vărsat, figură tipică de detectiv. Rahat rahat rahat. — Hai să dăm drumul la radio! zic. Încep să schimb frecvențele, dau volumul mai tare, Încercînd să-i distrag atenția. Și, dac-o știi, ce contează? SÎnt tone de Forduri maro pe lume. Cine știe cîte or fi? Probabil... vreo cinci milioane. Ba nu, vreo zece... — Ford maro? Luke mă privește ciudat. Poftim? Întorc iar capul. Fordul maro a dispărut. Unde s-o fi dus? — Am vrut să

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
foto. Azi ies din spital, așa că pot să vin, fără probleme! — Super! aud ușurarea din glasul Marthei. Abia aștept! N-o să dureze decît vreo două-trei ore și-ți promit că n-o să scoatem untul din tine! SÎnt sigură că ai tone de haine drăguțe, dar o să aducă și stilista noastră cîte ceva... Acum, te rog, mai spune-mi o dată adresa. Stai pe Delamain Road, la numărul 33? Îmi aduc aminte subit că am uitat să-i fac rost Fabiei de ce m-

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
că e sigur că situația de părinte Îl va schimba mult. A zis că i se pare că sînt mai frumoasă decît am fost vreodată (ceea ce e o minciună de-ngheață apele, dar totuși.) A zis... Mă rog, a zis tone de lucruri drăguțe. Plus că, atunci cînd l-au Întrebat, a știut de cine e făcut tabloul de deasupra șemineului din salon. N-am mai putut de mîndră! — Ne mutăm afară acum? o privește fotograful pe Martha Întrebător. — E o

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Toată chestia a luat brusc anvergura unei știri importante, ajutată și de faptul că Danny a fost prins Într-un instantaneu Îmbrățișîndu-l pe actorul cel nou din Coronation Street. Toate ziarele au preluat imediat povestea și am avut parte de tone de publicitate gratis. Azi-dimineață, Danny a fost chiar invitat la Morning Coffee, dîndu-și cu părerea de pe canapea asupra tendințelor modei de primăvară (a zis că toate hainele sînt oribile, ceea ce le-a plăcut nespus tuturor), și i-a invitat pe

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să dea cu aspiratorul prin toată casa. — Cu aspiratorul? o privesc sceptic. Nu mă Închipui deloc copleșită de o dorință pătimașă de a da cu aspiratorul. — Cum Îți zic! Tone de femei se-apucă să frece podeaua... Tace În clipa În care se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul de intrare. — O livrare. Aștepți ceva? — A, da! Îmi

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
scumpa mea! ridică ochii. Are nume? — Încă nu. Mă așez mai bine pe perne, cu o ușoară grimasă. Mă simt destul de zob după noaptea trecută. Deși partea bună e că epidurala Încă mai are efect și mi-au dat o tonă de analgezice. Ușa se deschide din nou și apare mama. A făcut deja cunoștință cu bebe la ora opt azi-dimineață, cînd a venit cu brioșe și cafea la termos. Acum e Încărcată cu pungi de cadouri și În urma ei vine

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414

un loc atât de important în economia și societatea românească. În 1930, circa 10,5 milioane de țărani, din care mai mult de jumătate erau analfabeți, erau aproape complet lipsiți de mașini, irigații și îngrășăminte, produceau circa 10,5 milioane tone de cereale. Asta înseamnă că fiecare țăran a produs în medie 1.050 de kg. Șaptezeci de ani mai târziu, într-o epocă a automatizării, ingineriei genetice, a școlarizării obligatorii și a specialiștilor în agronomie, lucrurile par a sta mai

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
alți 70 de ani înainte de 1930, se înregistrau 2,2 milioane de agricultori în Țara Românească și 1,1 milioane în Moldova, incluzând și boierii (Georgescu, 1995, p. 144). În perioada 1862-1866, ei produseseră în medie 2,5 milioane de tone de cereale (Constantinescu, 1994, p. 177), ceea ce înseamnă că fiecare „agricultor” producea circa 760 kg de cereale. Am văzut că, în 1999, adică 138 de ani mai târziu, o persoană ocupată în agricultură producea în medie 4.300 kg de

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
este decalajul dintre căruța trasă de cai și autocamion, două mijloace de transport alternative, între care diferențele de natură calitativă sunt mai importante decât cele de natură cantitativă. Astfel, o căruță trasă de doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu o viteză medie de 10 km/oră. Un camion de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
importante decât cele de natură cantitativă. Astfel, o căruță trasă de doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu o viteză medie de 10 km/oră. Un camion de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să asigure patru cai la fiecare căruță, rezultatul

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să asigure patru cai la fiecare căruță, rezultatul ar fi fost transportul a două tone de încărcătură cu o viteză medie de 10 km/oră, iar „decalajul” cantitativ față de societatea care își bazează transportul pe tracțiunea mecanică s-ar fi redus la jumătate. Dar în spatele acestei evoluții cantitative rămâne diferența calitativă fundamentală dintre cal și

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
erau vândute în aceste perioade pe piața neagră, în condițiile în care sistemul oficial fie nu voia, din motive ideologice, fie nu era în stare să le distribuie. În 1979, de exemplu, comerțul socialist a vândut populației doar 440.000 tone de carne, dintr-o producție totală de 2.571 mii de tone, adică mai puțin de 18%! Într-o situație similară s-au aflat și alte produse alimentare de bază, cu excepția cerealelor. De asemenea, comerțul socialist a fost pus în

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
sistemul oficial fie nu voia, din motive ideologice, fie nu era în stare să le distribuie. În 1979, de exemplu, comerțul socialist a vândut populației doar 440.000 tone de carne, dintr-o producție totală de 2.571 mii de tone, adică mai puțin de 18%! Într-o situație similară s-au aflat și alte produse alimentare de bază, cu excepția cerealelor. De asemenea, comerțul socialist a fost pus în totală inferioritate în distribuirea unor produse agricole semi industrializate, precum băuturile alcoolice

Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

de chimicale vândute În Europa nu au trecut prin nici un fel de teste și verificări de mediu și sanitare 11. După cum arată Comisarul European pentru mediu, Margot Wallstrom: „Nu există nici un fel de control al celor 400 de milioane de tone de chimicale vândute În Uniunea Europeană În fiecare an”12. În trecut, nu era posibil nici măcar să știm ce substanțe chimice erau folosite În industrie, făcând aproape imposibilă descoperirea riscurilor sanitare. Noile reglementări vor modifica această situație. Sistemul REACH - acronim care

Visul European by Jeremy Rifkin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Corola-publishinghouse/Science/569_a_916

532 de morți și 200 dispăruți. Un scenariu analog a stat la originea catastrofei de la Toulouse din 2001, la uzina AZF a firmei Grande Paroisse, filiala a TotalFinalElf, unde se fabrică îngrășăminte azotate și din care erau depozitate circa 400 tone de produse declasate. Efectul de suflu al deflagrației care a urmat incendiului a făcut 30 victime, a avariat 25.000 locuințe, dintre care se estimează că 11.000 nu mai pot fi utilizate și a pus 300 de intreprinderi în

CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
accidentul care a avut loc în țara noastră la S.A. Aurul Baia Mare, în luna mai 2000, când digul iazului de decantare a minereurilor neferoase s-a rupt ca urmare a unor ploi abundente, având drept consecințe deversarea a cca. 100 tone de apă cu cianuri și alți poluanți în apele râului Săsar (ajunse apoi în Tisa și Dunăre), otrăvirea apei, distrugerea gravă a faunei piscicole și a microorganismelor acvatice, întreruperi ale furnizării de apă potabilă în 24 de orașe, întreruperea procesului

CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
Corola-publishinghouse/Science/569_a_923

mai spectaculoase, atât din punct de vedere al turiștilor implicați cât și din cel al încasărilor realizate. Dar deșeurile care ne inundă în prezent iși fac încet, încet loc și spre destinațiile ecoturismului. Nu trebuie decât să ne amintim de tonele de deșeuri scoase de ONG-urile de mediu din Munții Retezat, Făgăraș, Rodnei sau Bucegi. O cutie de conserve sau o vatră de foc pot compromite un sejur ecoturistic, ceea ce înseamnă nu numai că acel turist nu va mai reveni

TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica (2009) [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997

vor ele, R, 1984, 9; Tașcu, Poezia, 46-51; Dumitru Micu, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, 1986, 133-134; Șerban Foarță, Printed by Romulus Vulpescu, O, 1987, 5; Cistelecan, Poezie, 216-219; Lovinescu, Unde scurte, I, 478-480; Alex. Ștefănescu, O tonă de ciocolată, RL, 1995, 36; Rotaru, O ist., IV (1997), 274-281, V, 514-518; Dicț. esențial, 901-904; Popa, Ist. lit., II, 547-550; Luiza Barcan, Sărbătoarea cărții românești la ediția a X-a a Târgului Internațional București, CNT, 2002, 23; Dicț. analitic

VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
Corola-publishinghouse/Science/329_a_567

Jack Davis la regiștrii acumulatori și Iredell Eachus Jr.. Calculatorul avea 17468 de tuburi electronice, aproximativ 7200 de diode semiconductoare, 1500 de relee, 70000 de rezistențe, 10000 de condensatoare și circa 5000000 de conexiuni realizate prin lipire manuală, cântărind 27 tone și consumând circa 150kW. A fost finanțat și folosit de către armata SUA pentru generarea automată a tabelelor balistice. Era cel mai rapid calculator construit până atunci, putând realiza cam 5000 de operații de adunare într-o secundă. ENIAC a fost

Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet (2013) [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198

guvernului, în 2020 producția brută de electricitate va crește cu 23%, până la 370.731 GWh -, iar din aceștia, 158.319 GWh vor proveni din surse regenerabile. Sursele de energie regenerabile vor aduce o energie finală echivalentă cantității de 27,9 tone de petrol 20% din cea totală. Peste 10 ani, Spania va dispune în total de 74.547 MW de energie regenerabilă față de cei 39.721 MW cu care a încheiat anul 2009. În România, prima etapă a celui mai mare

Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]