9,719 matches
-
funcționar în Ministerul Comerțului Interior, de unde demisionează în 1952, retrăgându-se în satul natal și rămânând aici până în 1956. După această dată începe o serie de colaborări cu Institutul de Lingvistică al Academiei (1956-1958) și reintră în viața literară ca traducător. Între 1959 și 1967 este angajat la Catedra de limba italiană a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, iar între 1962 și 1968 (anul pensionării) e și redactor la „Luceafărul”. Conferențiază frecvent în Italia, la Roma, Pisa, Napoli, Florența, și
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
, Immanuel (14.III.1920, Cernăuți - 28.V.1979, București), traducător. Este fiul lui Isak Weissglas, jurist. După terminarea liceului, perioadă în care se împrietenește cu Paul Celan, acesta devenindu-i și emul în cucerirea măiestriei poetice, lucrează ca bibliotecar în orașul natal. Tot aici începe studii filologice la Universitate, dar
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
în „Rumänische Rundschau” numeroase traduceri din Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, G. Călinescu, Ion Caraion și Ion Gheorghe, dispus mereu de a se apropia de poeme dificile ca rimă, prozodie și ideatică. Măsura talentului său de traducător, slujitor devotat și discret al originalului, a dat-o odată cu transpunerea ciclului Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, despre care Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrie: „Încercarea lui Immanuel Weissglas ni se pare admirabilă în temeritatea ei
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
ZAMFIR, Vasile (10.VI.1932, Broșteni, j. Dâmbovița - 29.VI.1991, București), poet și traducător. Provine dintr-o familie de țărani. Șef de depozit la Editura pentru Literatură, din 1972 va fi secretar tehnic de redacție la Editura Eminescu. Primele versuri îi apar în 1961, în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”. Debutează editorial cu placheta
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
ZANNE, Iuliu A. (11.VII.1855, Brusa, Turcia - 14.II.1924, București), folclorist. Este fiul lui Alexandru Zanne, publicist și traducător. A absolvit Liceul „Louis le Grand” și Școala Centrală de Arte și Manufacturi din Paris, obținând diploma în 1880. Întors în țară, va fi inginer de căi ferate la Serviciul de poduri și șosele (1880-1887, 1890-1899) și subdirector la Serviciul
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
, Alexandru (20.VII.1821, București - 7.XI.1880, București), publicist și traducător. Prieten al poetului Dimitrie Bolintineanu, cu care a fost coleg la Colegiul „Sf. Sava”, Z. ia parte la revoluția din Țara Românească. În calitate de comisar al guvernului revoluționar, este trimis la Pitești, dar e prins de trupele turcești și exilat la
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
, Petru (13.I.1927, Sauca, j. Soroca - 23.X.1976, Chișinău), poet și traducător. Este fiul Mariei și al lui Ion Zadnipru, țărani. Învață în satul natal, apoi urmează Liceul Agricol din Soroca. Va absolvi Facultatea de Istorie și Filologie, secția limba și literatura română, la Universitatea de Stat din Chișinău (1952). Își continuă
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
, Enrich (1808 - 14.V.1889, Kritzendorf, Austria), poet, autor dramatic, traducător și publicist. Stabilit la București în 1829, austriacul W., pe atunci în vârstă de douăzeci și unu de ani, se înrolează în armata română recent înființată. Îl cunoaște pe C. A. Rosetti, cu care leagă o strânsă amiciție. Cei doi prieteni și
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
versiunea românească a piesei Don Carlos de Schiller. W. scrie și un articol despre dramaturgul german, din care mai încearcă și o tălmăcire după Wilhelm Tell. Nuvela Balu vițe-legatului („Pământeanul”, 1839) o are ca autoare pe M-me Charles Reybaud. Onest traducător în românește, W. s-a străduit, pe de altă parte, să realizeze, tot cu mijloace modeste, versiunea germană a unor poezii de Gh. Asachi, V. Cârlova, C. A. Rosetti, precum și a nuvelei Zoe de C. Negruzzi, pentru gazeta „Bukarester Deutsche
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
, Iosif (31.III.1841, Holod, j. Bihor - 8.IX.1907, Oradea), gazetar, poet, prozator, dramaturg și traducător. Este al cincilea copil al Victoriei (n. Irinyi) și al lui Nicolae Vulcan, preot unit. Crește într-o familie cu tradiții cărturărești, între înaintași aflându-se și episcopul Samuil Vulcan. Urmează școala primară la Leta Mare, în 1851 se înscrie
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
atmosfera mistică a luptelor. „Intelectuali germani, să ne mobilizăm, să pregătim, contraatacul... Pasul tău nu este acela al unui om singur, tu mergi în cadență, marșul tău e parte din marșul unei formații de luptă... Votează comunismul!” proclamă Johannes Becher, traducătorul lui Maiakovski. Ieșit din expresionism, Becher - viitor ministru al Culturii în RDG - ilustrează itinerarul acelor scriitori și artiști din avangărzile estetice ale anilor 1920. Expresionismul, dadismul, suprarealismul și futurismul furnizează cauzei comuniste aderenți dintre care mulți o vor lăsa mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anarhist, al cărui lider este unul dintre emulii lui Bakunin, Piotr Kropotkin. Aplicând teoria marxistă, cealaltă fracțiune este de părere că Rusia va trece printr-o fază capitalistă și se bazează pe noul proletariat industrial. Aceasta este condusă de Plehanov - traducător al Manifestului partidului comunist al lui Marx și reprezentant al socialiștilor ruși în timpul creării celei de-a II-a Internaționale -, Vera Zasulici și Pavel Axelrod. Ei se exilează în 1883 în Elveția unde înființează grupul Eliberare a Muncii din care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
programelor de traducere inițiate de Institutul Cultural Român ĂICR), dar cei prezenți la Tescani și-au exprimat rezervele: fondurile nu sunt consumate și lipsește o strategie clară legată de tipul de autor și de poveste cu care să fie atrași traducătorii și editorii. Succesul cel mai mare al traducerilor finanțate de ICR l-a înregistrat, paradoxal, Camil Petrescu, al cărui roman Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război s-a vândut deja în trei tiraje în Franța. „În privința literaturii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
autori tineri și care să fi apărut în ultimii doi-trei ani. Astfel, viața cotidiană din comunism ar „prinde“ mult mai bine decât discursul anticomunist. Efortul editorilor nu va fi însă niciodată suficient pentru a produce un „val“ în lumea occidentală. Traducătorii străini sunt puși în situația de a lucra „după ureche“. Acestora le lipsesc instrumente precum o istorie a literaturii române „adevărată“, iar nu acele „lucrări cu sclipiri de genialitate stilistică, însă total lipsite de rigoarea academică“, după cum s-a exprimat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
și Cercetării prin care au fost suspendate contractele de muncă din țară ale universitarilor români ce au decis să activeze ca lectori în Centrele de românistică. În plus, multe dintre aceste centre au dispărut. Soluții » Atragerea agenților literari și a traducătorilor importanți din străinătate. » Reluarea „International Journal of Romanian Studies“, revista academică inițiată în 1976 la Amsterdam și condusă de profesorul Sorin Alexandrescu. » Orientarea spre piețe literare strategice Ăprecum Germania), care ar putea funcționa ca o „trambulină“ spre alte piețe. Jethro
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
din creierele încinse de monitoare, numai de poezie nu-i ardea timișoreanului de ziua Statelor Unite. Doar că nici 4 iulie și nici zăpușeala dinaintea potopului nu te pot ține departe de-o vorbă mishto de-a lui Foarță, poetul, eseistul, traducătorul, textierul, profesorul. Când apucă să scrie atât de mult omul ăsta, mă întreb câteodată? Și de unde ușurința asta cu care jonglează cu ideea, cuvântul, silaba, sunetul și senzația? Dar asta nu e treaba mea. Doar că, în calitate de ex-student de-al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
său de a se exprima. Există apoi lucrări traduse din limbile romanice, cele mai multe din spaniolă, dar unele și din franceză, și, în aceste situații, există posibilitatea unor corespondențe depline între română și aceste limbi din punct de vedere terminologic, în măsura în care traducătorii au manifestat atenția cuvenită. Cîteva traduceri s-au făcut însă după originale germane și, în acest caz, redarea în românește poate pune unele probleme din punct de vedere terminologic. Întîmplarea face ca chiar lucrarea de bază din domeniul științific pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înțelegerii limbii ca enérgeia (activitate), acest lingvist nu se oprește asupra actului (activității) reprezentate de discurs, ci asupra rezultatului (érgon "lucru făcut"), reprezentat de text. Dar, în lipsa unei corespondențe univoce cu termenul românesc discurs, cuvîntul german Rede poate pune probleme traducătorilor și poate cauza dificultăți în înțelegerea unor fragmente din scrierea realizată prin traducere. Astfel, în textul original există un paragraf (la pp. 52-53) în care este folosită sintagma Universum der Rede, prima dată ca atare și a doua oară la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în înțelegerea unor fragmente din scrierea realizată prin traducere. Astfel, în textul original există un paragraf (la pp. 52-53) în care este folosită sintagma Universum der Rede, prima dată ca atare și a doua oară la plural (Universen der Rede), traducătorii români transpunînd primul caz prin universul discursului, iar pe cel de-al doilea prin universurile vorbirii (p. 69 din traducere). Procedînd astfel, mai ales că se continuă cu traduceri prin universul vorbirii, s-ar părea că uneori se vorbește despre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înainte de a mai avea o întâlnire cu Ricardo, căruia îi lasă moștenire ceea ce reușise să stoarcă de la bărbatul cu bani cu care fusese înainte. Este un dar venit în momentul oportun pentru un Ricardo îmbătrânit, neputincios, decăzut la gradul de traducător de povestiri din limba rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
înainte de a mai avea o întâlnire cu Ricardo, căruia îi lasă moștenire ceea ce reușise să stoarcă de la bărbatul cu bani cu care fusese înainte. Este un dar venit în momentul oportun pentru un Ricardo îmbătrânit, neputincios, decăzut la gradul de traducător de povestiri din limba rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ca și cum n-ar exista „saudade“ în portugheză sau „Sehnsucht“ în germană sau ca și cum nu ar mai fi atâtea cuvinte în atâtea limbi care să nu poată fi explicate decât printr-o poveste. Christopher Moore a adunat, cu ajutorul unei echipe de traducători și de lingviști, cele mai insolite cuvinte din lume într-o carte care se cheamă, inspirat, In Other Words. Așa că astăzi „Ențiclopedia“ își oferă un regal de minunății alcătuite din litere, iar prezentarea cuvintelor pe care le-a ales din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
mi-am făcut o plăcută obligație din a folosi versiunile românești. Cu regretul că spațiul nu-mi îngăduie să le menționez pe toate, voi cita în continuare doar titlurile care revin mai des, cu adaosul meu de recunoștință atît pentru Traducător, cît și pentru Editor: Katherine Mansfield, Beatitudine, trad. Antoaneta Ralian, în Preludiu, ELU, București, 1969 - James Joyce, Evelina, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ELU, București, 1966 - James Joyce, Cei morți, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ed.
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dintre cei mai influenți și extravaganți cantautori dintotdeauna, Bob Dylan. Volumul Bob Dylan. Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu* este o antologie ce cuprinde versuri compuse pentru muzică (lyrics) între 1962 și 2001, precedată de prefața traducătorului. În mod cert, apariția acestui volum răspunde unei nevoi mai complexe decât simpla transpunere în limba română a unor texte devenite celebre prin muzică. Versurile au o altă sonoritate în cântec, dar, odată izolate de acesta, își reechilibrează sensul într-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prin care textele sale devin, într-un anume sens, și ale lui Mircea Cărtărescu. Jocul traducerii ascunde, undeva la suprafață, un joc poetic dinamic și generos ce-i reunește pe cei doi poeți într-o singură voce. Dubla calitate a traducătorului îl ajută să modeleze, cu un simț fantastic, ritmuri și forme ce păstrează sensul original, dar se adaptează perfect limbii române. Fără îndoială, unele texte sunt mai dificil de tradus decât altele, intenția de a susține rima fiind un efort
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]