8,428 matches
-
cap asemenea idee, și nici de astă-dată nu zăbovi asupra ei. Gândul îi zbură din minte pe loc, izgonit de umbra indignată a lui Alan McCaffrey, asistat de cea a Fionei Gates. Dragostea pentru părinții lui morți îi inundă inima, tulburându-l și mai mult. Și cum cei doi erau, așa cum fuseseră întotdeauna, fantome reconfortante și benigne, Tom simți cu atât mai acut cât de vulnerabilă e fericirea și cât de primejdios și de imprevizibil și de cumplit de puternic se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
închipuia oare John Robert că Tom îl încurajase pe George să... ori că-i spusese lui George că... Dar, aproape în același moment, în timp ce se acuza confuz de nici el nu știa ce, deveni conștient că și John Robert era tulburat, poate chiar nervos. — Vă rog... bâigui Tom... nu există nimic pe care ați putea... vreau să spun, dacă există ceva... ce aș putea face... sau... — Există ceva ce ai putea face, spuse Rozanov. Îl măsura pe Tom, încrețindu-și fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
duc să salvez musca aceea. William văzu o muscă mare, cu aripile lucitoare, zăcând pe suprafața apei neastâmpărate, care unduia la picioarele lor. Adam se lăsă să lunece în bazin, ușor, tăcut, ca un șobolan de apă, fără să-i tulbure suprafața lucie. Ridică cu grijă musca pe dosul palmei lui și se înălță apoi în apă, depunând insecta salvată pe ciment, lângă picioarele goale ale lui William. Musca se scutură, își ridică piciorușele peste aripi, parcă ștergându-le, apoi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i fasciculul de lumină pe fața preotului. În felul acesta, putură discuta mai departe. Părintele Bernard încerca un anume simț de culpabilitate, în timp ce buzele lui iluminate continuau să-i îndruge minciuni bietei femei. Spaimele ei, cuvintele solemne, întrezărirea sfârșitului îl tulburau, stârnindu-i parcă presentimentul propriei morți. Dumnezeu e acolo și mă așteaptă, nu-i așa? E o persoană, nu-i așa? Sunt unii care zic că nu-i o persoană. Firește că Dumnezeu e o persoană, și noi suntem persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ia întreaga poveste în serios, n-o să se mărite cu el. Dar spre deosebire de stăpâna ei, Pearl intuise strania seriozitate a lui John Robert, neobișnuita intensitate a acestuia cu privire la Hattie, pe care n-o observa pentru prima oară și care o tulbura adânc. Se simțea alarmată, îngrijorată, geloasă. Și acum probabil că vor fi mulți tineri frumoși cărora ea le va deschide ușa și pentru care va trebui să fie invizibilă și bătrână. În America nu avusese niciodată senzația că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
binecuvântat și că îl păstrezi în secret. — Nu, nu... — Poate că te gândești că voi contratenorii, trebuie abia să vă croiți drum în lume și să vă zbateți pentru a fi acceptați. Nu, nu-i asta. — Sper că nu te tulbură anumite prostii lumești? Domnul Hanway avea o delicatețe pudică pe care Emma o aprecia mult. — Nu, nu. — Pari atât de timid în general. Emma, care nu se considera deloc timid, și care era confruntat cu necesitatea eroicei sale opțiuni, roși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și îmi pare rău. Dar dumneata știi că nu sunt un bădăran dobitoc. Și va trebui s-o știi până la sfârșitul zilelor noastre. Vreau ca prin această scrisoare să închei pace cu dumneata. Gândul că suntem „în dezacord“ m-a tulburat foarte mult. Să fie pace între noi, John Robert, spre binele amândurora. Nu te osteni să-mi răspunzi la această scrisoare dar primește-o și gândește-te la ea, poart-o în minte. Voi comunica din nou cu dumneata. Întodeauna, realmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
alergând prin grădină, ca un câine hăituit. Nu știuse nimic despre incidentul cu Hattie până nu citise articolul din Ennistone Gazette. A doua zi, îl citise și pe cel din The Swimmer. De atunci încolo, tot felul de gânduri îi tulburaseră și-i încâlciseră mintea. Nu uitase de glumele lui George în legătură cu Hattie. Acum nu știa ce să mai creadă. Nu mai punea aproape pic de hrană în gură, în schimb bea de stingea, își controla sticluța cu somnifere ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un semn de ostilitate, exprima o înstrăinare care i se părea cu totul nedreaptă. Emma i-ar fi putut telefona în Travancore Avenue, dar ar fi însemnat să-și încalce mândria. Și apoi, o conversație telefonică incoerentă l-ar fi tulburat și mai mult. Pe de altă parte, era foarte tracasat de problema cântatului. Nu avusese curajul să-i spună nici un cuvânt domnului Hanway. Hotărâse să-i scrie o scrisoare, dar nu o scrisese. Singurul lucru care-l făcuse a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putut să mă obișnuiesc. Nu mă chinui cu asta. Acum sunt mare, aș fi putut înțelege ce dorești fără să transformi totul într-o tragedie. — Nu mă chinui! — Dumneata mă chinuiești pe mine. Mi-ai făcut țăndări viața, mi-ai tulburat mintea și inima și acum vii să-mi spui că e mai bine să sfârșim totul și să ne despărțim iar. — Așa e mai bine. — Dar eu te iubesc... — Te înșeli, ți se pare. — Nu, e adevărat, și am putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
activităților culturale și sportive, precum și altor manifestări similare la care participă un public numeros; i) restabilirea ordinii publice - ansamblul măsurilor coercitive întreprinse de forțele de ordine și rezultatul acestora de a readuce în starea inițială ordinea și siguranța publică grav tulburate; j) evacuarea spectatorilor - ansamblul măsurilor imperative desfășurate de către structurile de ordine, de scoatere în mod organizat din locul de desfășurare a competiției sau jocului sportiv, a unui suporter, a unui grup de suporteri sau a tuturor participanților; k) stare vădită
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a mesajului estetico-cultural în cîmpul activităților muzeale. Raritatea sau unicitatea obiectului de patrimoniu, indiferent de tipologia muzeului devin prezente în spații diverse, în unele cazuri neconvenționale și pentru un public din ce în ce mai numeros. În plină eră postmodernă, într-un moment încă tulburat de provocările anilor '60 prin celebra formulă a "muzeului fără ziduri", expoziția itinerantă țintește către publicul virtual; specialiști, cercetători, studenți, elevi, amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample retrospective de autor, sau școli
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și numărul lor”. Acest lucru poate constitui un motiv just pentru ca preotul confesor să intre în dialog, încercând a-l ajuta pe penitent să împlinească această condiție. El trebuie totuși să fie prudent, pentru ca, prin acest ajutor, să nu îl tulbure pe penitent și să nu îi inducă temeri inutile sau ispite particulare. Întâlnind conștiințele concrete ale penitenților și observând că fiecare este diferită de cealaltă și fiecare prezintă o nuanță de subiectivism propriu, confesorul va trebui să abordeze situația fiecăreia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața având imagini și gânduri intruzive recurente. Începe să se întrebe cu teamă despre propria moarte simțindu-se neajutorat, apatic și fără țintă (Birmes et. al., 2003). Lucrețiu (98-55 i. Hr.) descrie în De rerum natura (Despre natura lucrurilor) coșmarurile ce tulbură somnul celor implicați în evenimente marcante. Regii cuceresc cetăți, sunt luați captivi sau strigă puternic în luptă fără a se deplasa din loc. Chiar dacă nu se referă exclusiv la visele ce reiau momente din traumele trăite, Lucretiu observă și descrie
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sindrom de stres posttraumatic fără a participa direct la evenimentul în cauză, ci doar aflând despre el de la o persoană semnificativă. Intuiția simptomatologieii stresului traumatic a existat din cele mai vechi timpuri. Dezastrele naturale, războaiele, evenimentele traumatice în general, au tulburat dintotdeauna echilibrul psihologic al indivizilor, interesul științific centrat asupra acestei problematici a apărut însă mult mai târziu. Numirea, definirea și explicarea fenomenului s-au realizat cu întreruperi, au stârnit controverse și nu sunt încă finalizate. Varietatea factorilor de stres este
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să aibă încredere în mine. Asta-i bine - a apreciat crâșmarul, în timp ce i-a pus dinainte, ca întotdeauna, țoiul cu rachiu. Toaibă s-a retras la masa lui și a început să guste arar, dus pe gânduri. Nu l-a tulburat nici prezența mușteriilor care intrau, beau un țoi-două și plecau în drumul lor... Afară se înserase de multă vreme, iar zloata nu contenea. Curgeau de sus trâmbe de ploaie împletite cu fulgi de omăt învălmășite de rafalele vântului. Târziu, când
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de artă poetică, dragostea și poezia apar ca liant al lumii (Nedeflorată e lumea în calea poetului / ori prea bătrână), universul apropiat și cel îndepărtat fiind erotomorf, semnele acestui statu-quo aflându-se răspândite peste tot: Cu mosc dintre coapsele mării tulbură animalele / și trimite fecioara coaptă / în munți păstorului sau: albina trezită din hibernare / fecundează corola și cerul puberei... Cele trei părți ale volumului, Inițierea, Experiența și Jurnalul seducătorului, revelează treptele inițiatice ale existenței întru iubire și întru artă. Construită alegoric
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Elena deschide fereastra / să treacă veacul / prin bucătărie), poetul decelează note paradiziace: Minunat e să auzi în bucătărie cântecul / tăierii cartofului / grozăvia fierberii cărnii, / prințul de morcov făcând apologia țărânii sau Prin semne luminoase mi apropii ceașca / și ceainicul. Mătura tulbură prafuri celeste. / Copii și clopoței sunt gemeni, /.../ Ochii mi zăresc miazănoaptea / la subțioara dragii mele. Dar iubirea e paradisul visat (fericit cel ce iubește / și pierde cheia), tradus în imagini de o sensibilitate rară, perlă camuflată într-un imediat prozaic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
observatorului. În ritualul dragostei desfășurat în poezia lui Emilian Marcu, este reliefată, totodată, o retorică a așteptării (comoara așteptată fiind uneori pecetluită cu ceară: Mari lacăte de ceară par ultimul păcat...) și alta a intimității (Sărutul meu pe gleznă-ți tulbură imperii / Cu teama de surpare în tainicul ecou, / Tăceri imperiale la începutul serii / Vor răscoli al umbrei necunoscut halou): Privesc tăcut...; cât de aproape sunt de tâmpla ta...; atât de-aproape ești...; Tot așteptând, zăpada-n creuzete / E abur sfânt
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dezabuzare străbate, de la un capăt la altul, poezia lui Cassian Maria Spiridon, fără ca acesta să genereze frământări deosebite, tsunami-uri sufletești. Dimpotrivă: totul este privit cu un calm pe care absolut nimic nu pare a avea posibilitatea de a-l tulbura, nici dramele, dar nici speranțele, fiindcă propriul echilibru lăuntric, al sinelui, e întemeiat pe înțelegerea lucidă a condiției umane. În acest scop, personalități istorice sau personaje mitologice traversează textele, în ipostaza de martori tăcuți ai stărilor de suflet ale poetului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
studio, Cassian Maria Spiridon aduce așadar, prin volumul-antologie Cumpăna, o poezie în care, valorificând latura estetică a cotidianului, oferă o perspectivă inedită asupra acestui cel mai de preț dar al omului, singurul care poate să răscolească fertil, fiindcă nimic nu tulbură ca viața. Liviu Ioan Stoiciu: Lanțul Două surse fundamentale are poezia lui Liviu Ioan Stoiciu, după cum reiese din antologia Lanțul - apărută în Colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană la Editura Tipo Moldova din Iași, în 2012 -, mărturie a meandrelor traseului artistic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fi cerut ajutor lui Satan. Această necugetată faptă îl teroriza, pur și simplu. îi producea mari remușcări. Cum de s-a lăsat el păcălit și, în locul rugăciunilor către Cel de Sus, și-a vândut sufletul diavolului?!... Iar diavolul îi tulbura mereu puținele clipe de somn, zăngănind lanțuri încinse și râzându-i răgușit în auz. își bătea joc de el diavolul. Visul a dat în rod Curând, ușile au fost gata. Erau, într- adevăr, niște uși cum nimeni nu mai văzuse
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
Spune legenda că întreaga Franță se mândrea cu el. Mulți din cei ce aveau posibilitatea se duceau ei înșiși la Notre-Dame, să vadă cu ochii lor acea minune. Pe Biscornet nu-l interesau laudele și gloria. Cu toate că diavolul îi mai tulbura nopțile de odihnă, el era hotărât să înfăptuiască și alte lucrări, care să- i întărească nu faima, ci harul cu care a fost înzestrat și credința în Dumnezeu. Timpul, însă, avea treburile lui. Pe el nu-l interesa nici Biscornet
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
liniștea altora o pierde pe a lui însuși, iar de la ceilalți nu primește în schimb nici o recunoștință. Și, întrucât soarta vrea să facă totul, este bine să o lăsăm să facă ce vrea, să stăm deoparte și să nu o tulburăm în nici un fel, și să așteptăm vremea când va îngădui și oamenilor să facă la rândul lor câte ceva; atunci va fi potrivit pentru dumneavoastră să vă dați osteneală și să vegheați mai mult la toate, iar pentru mine să plec
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum s a realizat ea la apărarea Ferrarei; iar, pentru a l ține în frâu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană, care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și, fiind mereu cu arma în mână și gata de luptă, chiar sub ochii papei, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și, cu toate că uneori se ivea câte un papă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]