5,540 matches
-
grâu, luată cu mâna dreaptă, din traista ce-i atârna de gât -, spune-mi și mie, zic (dacă vrei, bineînțeles...), din ce considerente ai scăzut atât de vertiginos ștacheta longevității "oilor" Tale? Au dat dovadă de "obrăznicie"? Au ieșit din "turmă" și s-au dus să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la solo interpretat la vioară pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a făcut mari pe cei "mari". Idealul. Forța lui. Vîna lui. Nu știu dacă am știut să fiu așa, să îndrept, cu toate puterile mele, aspirația în acea direcție. Urma are să arate, cîtă va fi ea. Urma scapă, ori nu, turma. A.B.M-am simțit bine în casa sufletului tău, îți mulțumesc. Am loc, întotdeauna, pentru oaspeți în casa sufletului meu. Uneori poate că nu mă pricep să îi onorez cum se cuvine. Dar poftă și dorință de oaspeți am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unchiul Gheorghe Moraru, într-o chilie, în post și rugăciune. A.B.Scuze că întrerup, dar ce căuta o ardeleancă veche, cum ziceți, în bălțile Brăilei? Bunicii mei din partea mamei, Anghel și Neaga Moraru veneau din Ardeal. Au descălecat cu turmele mai întâi în Bărăganul Brăilei, la Stăncuța; apoi, urmând același drum al ierbii, au trecut Dunărea în bălți, unde s-au și statornicit. A.B.Din ce părți ale Ardealului veneau? Din câte știu de la ai mei, cât și de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acolo au venit mulți oieri. A.B.De ce se pare? Pentru că alții cred că ar fi venit din Mărginimea Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți că veneau? Înclin să cred că veneau din Săcelele Brașovului. Cei mai mulți dintre urmașii celor descălecați aici mi-au indicat această localitate; alții precizând chiar locul: Satul lung. A.B.Nu vreau să ne îndepărtăm de vis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Aleg unul care poate că prezintă zbaterea noastră comună, dintr-un timp incert: MI-AU IMPLANTAT UN AC ADÂNC ÎN SPATE mi-au implantat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, În special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele de oi. Fermierul nostru are o suprafață cu un relief extrem de ondulat, iar sus pe un vârf de deal e un teren pe care nu poate ține altceva decât 5 oi. Acestea Îi procură lâna și carnea necesară. Rentabilitatea e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ranch. Unele au suprafețe de mii și mii de hectare, proprietate particulară sau proprietate de stat, dată În arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru Îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spre nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul Ialomiței, unde avea o mică vie. De frică să nu mă piardă, mă așeza În fundul unui butoi, ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta Înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea În pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de lumina
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
jumătate. Ni se oferă o ultimă cameră liberă. Un grup de 6-7 mașini staționau În față. Plecând, a doua zi, intrăm Într-o zonă de stepă ondulată, ca În partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară Întâlnirea cu un fermier pe aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de 6-7 mașini staționau În față. Plecând, a doua zi, intrăm Într-o zonă de stepă ondulată, ca În partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară Întâlnirea cu un fermier pe aici, Încât opresc și-l aștept. E Îmbrăcat În salopetă obișnuită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară Întâlnirea cu un fermier pe aici, Încât opresc și-l aștept. E Îmbrăcat În salopetă obișnuită și cu o Înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio Îngrijire. Se Îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
triburi africane, unul vegetarian, unul carnivor. Cel din urmă s-a prezentat mai voinic, mai inteligent, foarte dinamic, crud, războinic. Așa se explică și spiritul războinic al pieilor roșii, lupta pe care au dus-o ani de zile cu albii. Turmele de bizoni mari, puternici, furioși, foarte numeroși, formau izvorul principal de hrană al indienilor. Povestesc unii vânători, că pe alocuri erau atât de numeroși, Încât puteai merge pe spinările lor. Pe câmpiile pe care pășteau, pe alocuri erau așa numitele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Adânciți În noroiul acestor gropi, nu ofereau omului decât greabănul (cocoașa) lor. O altă urmă a lor o constituiau așa numitele „horele zânelor”, care nu erau altceva decât cercuri iscate din bătătorirea pământului de câtre masculii ce se Învârteau În jurul turmelor de femele și viței pentru a le apăra de fiarele sălbatice. Mâncarea bine conservată de indieni o constituie așa numitul pemmican, obținut din fâșii de carne uscată la soare, sau la fum, până se Întăreau. Era apoi pisarea, până se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a semnat În timpul războiului civil actul pentru Începerea căii ferate ce trebuia să traverseze tot vestul, a semnat și actul pentru distrugerea bizonilor. Calea ferată a ajutat colonizarea albilor. La Început au fost cazuri când trenurile au fost oprite de turme de bizoni. La sud de calea ferată s-a apreciat că a fost distrus un număr de 4 milioane de bizoni. Calea ferată constituia acum mijlocul cel mai ieftin de transportat a tot ceea ce rezulta din vânătoarea bizonilor. La abatoarele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe celelalte. E condus de proprietar cu soția. Două femei vin zilnic pentru câteva ore. Prețurile afișate În vitrine ne Îndeamnă să facem multe cumpărături. De aici continuăm drumul spre sud. Străbatem o regiune de văi largi prin care vedem turme de oi. Șoseaua de beton urcă pe creste Înalte, de unde putem admira panorama regiunii. Pe o creastă, o echipă de lucrători Înlocuiește o porțiune de șosea asfaltată cu beton. De astfel, În foarte multe părți asfaltul e Înlocuit. Circulația În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
șeile pe ei. Sunt Încălțați cu cizme, au pantaloni de piele, Închiși cu curele groase de care atârnă Într-o parte un revolver Într-alta un cuțit. Poartă pălării mari spaniole. Vin de la mare depărtare, pe unde au dat roată turmelor și au poposit aici pentru a se aproviziona cu whisky și țigări. La o Întindere de 28 milioane hectare, Nevada are abia 100.000 locuitori, din care 40.000 sunt la orașe. Numai 1% din populație se ocupă cu agricultura
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai rentabilă, o formează pe marginea șoselelor vânzarea de fotografii ilustrate precum și dansurile. Copiii se adună În jurul mașinilor și sunt gata pentru dans. Statul le garantează așa numitele rezervații. Dar nu mai e vânatul de odinioară, În special au dispărut turmele nesfârșite de bizoni. Iar agricultura Îi atrage mai puțin. Pe șoseaua principală de aici, a murit Într-un accident unicul fiu al scriitoarei Gina Lambrosso, autoarea multor cărți de mare răsunet. În cursul zilei suntem urmăriți insistent de o mașină
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care duce către pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către aproapele”... Despre toate acestea, publicația cuprindea articole: „Chipul lui Dumnezeu” de preot I. Ilisei; „Gropnița voievodală” versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu paginație distinctă, fără însă a uita să înștiințeze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și oamenilor de ispravă, pîndindu-le necruțători cea mai mică abatere. Totodată, cu generozitate, canaliilor sînt gata să le treacă orice cu vederea, să le găsească neîncetat scuze. Șase sînt elementele la care apelează parabolele din Evanghelii: ogorul, via, năvodul, gospodăria, turma, livada, iar pentru morală: familia, munca, sinceritatea, ascultarea. Ni se oferă o clară lecție de simplicitate și realism. Un catehism steinhardtian: "Creștinismul, școală perfectă a contradicției și paradoxului, cea mai dialectică dintre concepții. Prima datorie a creștinului: a fi fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
generalizată a populației. Dispariția intimității, a transformat societatea într-un conglomerat de insule, lipsite de comunicare și intercomunicare, Securitatea fiind vigilentă în a sparge orice anturaj considerat ca virtual pericol. Nu mai eram un popor, ci o simplă populație, o turmă... Între primele acțiuni după ocuparea sovietică este înființarea unei grupări parlamentare de stînga, Formațiunile de Luptă Patriotice sau Gărzile patriotice (care se vor perpetua pînă la prăbușirea puterii comuniste), direct îndrumate și pregătite de NKVD. Înființate în septembrie 1944, vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scăpăm de ea, deoarece în zilele acelea de vară, acolo, sub pămînt, celula noastră era un ou clocit, un cuptor încins, foc fără flacără, sufocant, otrăvitor. Tînjeam după o clipă de liniște, dar aveam parte numai de vacarm. Existența în turmă se potrivea cu teroarea exercitată de caralii, iar teroarea cu înfometarea. Trăiam într-o alarmă continuă, înfricoșați, fără ca frica să ne îmblînzească: eram irascibili pînă la intoleranță. Din pricina foamei atroce, devoratoare, imbecilizante, toată lumea visa că mănîncă". Destinul de pușcăriaș i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a conștiințelor. Acest amlgam, Început de Dej, e drept, dar dus „la culme” de succesorul său, mai „ambițios” În ceea ce privea un „comunism aparte, național”, a Început cu izgonirea a sute și sute de mii de indivizi de la vetrele lor, turme umane care au Început să se perinde de la o uzină sau centru industrial la altele, cu o calificare făcută la repezeală și incompletă, cărora li s-au construit mii și mii de blocuri și apartamente, dublând și destabilizând centrele marilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nordic înseamnă și refuzul văicărelii altora, nu puțini oameni inteligenți, tineri sau bătrâni, care văd catastrofic, sprijiniți pe date „reale”, dar, mai ales, pe propria lor fire, sceptici și fataliști; fataliști prin fire, dar și din imitație, din spirit de turmă, deoarece există un spirit de turmă și al elitei! Nordic, încă o dată, în cazul meu înseamnă refuzul decis al fatalismului, spiritualitate istorică ce ne apasă de secole, venită din acel „sud-estic” european, din orientalitatea turcă și greacă de suprafață, o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]