4,882 matches
-
aburită a ferestrei. Când nu mai aveam loc să desenez, am început să privesc afară și atunci am văzut cu uimire mii și mii de steluțe aproape perfecte, prinse una de cealaltă, formând fulgi mici și mari ca niște fluturi. Uimirea și încântarea mea erau de nedescris , eram atât de copleșită încât am stat zile întregi urmărind dansul lor minunat. Era numai mister și faptă tot dansul lor ca un balet al florilor. Nu mai văzusem niciodată așa ceva și nu mi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fi o incursiune în fenomenul artistic numit Michelangelo, unde frumosul și intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii po‑ eților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație de apreciere sau respinge‑ re pentru a o încadra în polaritățile frumos/urât, adică pentru a‑i dovedi valoa‑ rea artistică, este nevoie de argumente. Iar când opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
capacitatea lui Mi‑ chelangelo de a imita mușchii nu duce nici la progres, nici la ierarhie în artă. Însă împlinirile sale rămân dincolo de astfel de presupuneri, dispreț sau orgolii; este dreptul din naștere al unui geniu să inspire frică și uimire 27. Ultimii ani ai vieții lui au fost nespus de triști: exilat de cetatea lui iubită pe care nu a mai revăzut‑o, asistând la înrobirea patriei, el a văzut rând pe rând dispărând toate marile figuri ale Renașterii. Din ce în ce mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
au făcut o legătură între temperamentul lui Michelangelo și această statuie pe care o consideră o imagine a însușirilor sufletești ale artistului. La Michelangelo orice schiță, orice desen poartă accentul unei prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și te determină să simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
studiat cu minuțiozitate anatomia calului și cu mare atenție mușchii feței și gâtul lui Colleoni. În ate‑ lierul lui Verrocchio, Leonardo demonstrează că e mai mult decât un artist, e un spirit de geniu a cărui putere va stârni veșnic uimirea 24. Ca un demn urmaș al predecesorilor săi florentini, Leonardo considera că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
decât voi artiștii patosul cu care Dumnezeu în zorii creației, a privit la lucrarea mâinilor sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină a sunetelor și cuvintelor, a culorilor și formelor, ați admirat lucrarea inspirației voastre simțindu‑vă cvasi‑ecoul acestui mister al creației la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se dovedește a fi un adevărat „trick” (farsă) în stil american, prin acel „bad joke” (glumă proastă) de natură sarcastică, ce îl oferă finalul surprinzător al unui țipăt de uimire sau chiar înfricoșare. Pauzele sintactice impuse prin intervenția fermata-ei, apar plasate în mod deliberat cu intenția de a fractura discursul, de a opera suspendarea sau chiar ruperea de ritm, care să genereze „așteptarea”. Acestui element de limbaj i se atribuie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fi o incursiune în fenomenul artistic numit Michelangelo, unde frumosul și intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii po‑ eților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație de apreciere sau respinge‑ re pentru a o încadra în polaritățile frumos/urât, adică pentru a‑i dovedi valoa‑ rea artistică, este nevoie de argumente. Iar când opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
capacitatea lui Mi‑ chelangelo de a imita mușchii nu duce nici la progres, nici la ierarhie în artă. Însă împlinirile sale rămân dincolo de astfel de presupuneri, dispreț sau orgolii; este dreptul din naștere al unui geniu să inspire frică și uimire 27. Ultimii ani ai vieții lui au fost nespus de triști: exilat de cetatea lui iubită pe care nu a mai revăzut‑o, asistând la înrobirea patriei, el a văzut rând pe rând dispărând toate marile figuri ale Renașterii. Din ce în ce mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
au făcut o legătură între temperamentul lui Michelangelo și această statuie pe care o consideră o imagine a însușirilor sufletești ale artistului. La Michelangelo orice schiță, orice desen poartă accentul unei prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și te determină să simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
studiat cu minuțiozitate anatomia calului și cu mare atenție mușchii feței și gâtul lui Colleoni. În ate‑ lierul lui Verrocchio, Leonardo demonstrează că e mai mult decât un artist, e un spirit de geniu a cărui putere va stârni veșnic uimirea 24. Ca un demn urmaș al predecesorilor săi florentini, Leonardo considera că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
decât voi artiștii patosul cu care Dumnezeu în zorii creației, a privit la lucrarea mâinilor sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină a sunetelor și cuvintelor, a culorilor și formelor, ați admirat lucrarea inspirației voastre simțindu‑vă cvasi‑ecoul acestui mister al creației la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană. Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine, Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger. Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n uimire, Ridicând frumoasă, sântă, cătră cer a sale mâne. în pădurile antice ale Indiei cea mare, Printre care, ca oaze, sunt imperii fără fine, Regii duc în pace-eternă a popoarelor destine închinând înțelepciunei viața lor cea trecătoare. Dar un mag bătrân
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de o rară prospețime, poezia ce se desprinde din toate tablourile sale, sinceritatea, jocul feeric al luminii, naturalețea reliefează un „genius loci”, o imagine vie și particulară atât de specifică țării pe care a etalat-o convingător spre încântarea și uimirea atâtor generații. Prin omagiul pe care-l aduce ruralității noastre, Grigorescu dă o definiție spiritului românesc, are revelația identității noastre naționale, o lume mică, dar cu un dor luminos de noblețe și mândrie, cu o nonșalanță fericită, tipic orientală, cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Primele sale amintiri datează de la vârsta de trei ani, când se afla la Râmnicu-Sărat. În memoriile sale și în convorbirile cu Claude-Henri Rocquet, Eliade insistă pe trei amintiri, toate trimițând la descoperiri neașteptate, însoțite fiecare dată de un sentiment de uimire și bucurie, ba chiar de beatitudine. Întâlnirea cu o „enormă și splendidă șopârlă albastră”, într-o pădure unde familia se oprise pentru a lua masa la iarba verde, ia forma unei prime și îmbătătoare experiențe estetice. Înfațișarea animalului îl fascineaza
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
te apăr de toate relele... Vreau să-ți fie ușor, fără spaimă... vreau să te sprijin în panică și în dezolare, să te ajut în înghețul din lume, să te apăr de timp, de bacterii... să-ți țin în pălmițe uimirea. Să nu-ți dorești să mă vezi prea devreme. Că nu-s mai mult de o casă în mers... Am un corp și-ncep să mi-l aflu... când fuge-i un geamăt cu gura pansată... Am un corp și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
la nevinovatul vocativ „animalule” și la unghia prezidențială înfiptă în gâtul netăbăcit încă de vremuri al tânărului agresat în văzul tuturor, neglijând spaima cu care marginalizatul de altă dată striga: „Ce ai tu cu morții aceia?” și răspunsul descumpănit de uimire al celui în pericol: „Sunt morții noștri, domnule președinte!”. Puțin a lipsit ca șeful statului să ne spună - sincer, deschis, tovărășește, cum știe dânsul - că, la urma urmei, morții îi aparțin și nu are nimeni voie să-l mai întrebe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
duci la școală, cu el te întorci acasă. Acum, la optzeci de ani, când nu-mi mai este foame, nici sete, nici frig, nici cald, pot fi suspectat de atrofie emoțională. De împietrire, de solidificare. Nici vorbă. Sunt tânăr încă, uimirile mele funcționează, bucuriile așișderea. Ciudat e că îmi plac femeile, cărbunii mei aprinși, îngerul meu păzitor suflă harnic în ei să-i întrețină. V.P.: Fiind redactor la revista Ateneu, timp de opt ani, ați căpătat, sunt sigur, o bogată experiență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de imprevizibil. Viața ca o călătorie continuă, ca o poveste derulată de o străină gură, vorba poetului. Există și varianta turistică, ceva mai prozaică, practică însă, cu bucurii simple dar durabile, un pahar de vin roșu pe terasele Parisului, o uimire greu de stăpânit când intri prin enormele porți de fier ale Pantheonului roman sau... Lumea e nesfârșită, spre disperarea mea, ca și spiritul, poate cu mult mai cuprinzător. Cu pasul și cu mintea, anul ăsta mă va duce la Londra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în fond, cea mai profundă, care trece prin teritoriul Bacovia și stă destul de mult. E un bacovian în sensul plin al cuvântului, dar un bacovian tot timpul revoltat, nu resemnat. I-a părăsit pe acești poeți și descopăr acum cu uimire că el este un poet mistic, un poet al morții. Cred că nimeni n-a mai scris în literatura română atâtea poezii despre moarte și cu o obsesie atât de puternică a morții. În mitologia lui poetică, după moarte, scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fi evadatul Jean Valjean. Încurcat de promisiunea făcută Fantinei de a-i aduce fetița, ezită să meargă pentru a dezminți acuzația adusă omului nevinovat. În cele din urmă, se hotărăște, pleacă la proces, se autodeconspiră în fața sălii ce amuțise de uimire. Javert jubila că, în sfârșit, dorința obsesivă de a-l recupera pe fostul ocnaș s-a împlinit, că și-a făcut datoria până la capăt, datorie ce-l chinuia de mulți ani. Întors de la proces, s-a dus în camera în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și nunți cerești. Fericirea pe care ți-o aduc nu se va sfârși niciodată, ea este neauzită; cuvintele n-au cum să o grăiască și, dacă fericiții acestei lumi ar putea măcar să-i întrezărească umbra, ar muri pe dată de uimire... Exaltat și torturat de iubire, starețul Pafnutie o îmbie să vină în pustiu: Vino să bei din izvoarele ascunse ale pustiului care țâșnesc până la ceruri... Vino să guști din adevărata fericire: sărăcia, renunțarea, uitarea de sine, părăsirea întregii ființe în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
face acte, să fie fiica lor vitregă, dacă este de acord bunica Dobrița. Pe măsură ce înțelegea povestirea tânărului ceferist, bunica simțea că i se înmoaie genunchii și nu mai poate sta pe picioare. Cerul dacă s-ar fi despicat în două, uimirea ei nu ar fi fost atât de mare. Valuri de bucurie, de întristare și de speranță păreau că se învolburează sub broboada bătrânei , amețind-o. Știa că nu poate oferi mai mult Murei, dar vocea din inima ei îi striga
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu boțul de mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi... Dar..., uimire! Întingeau și atât... Brânza nu voia în niciun chip să se prindă de mămăligă! Oricum, de furculițe nu putea fi vorba... - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
reprezintă, în ochii noștri, blîndețea, tandrețea, insensibilitatea, malițiozitatea, acreala, prefăcătoria. Cu aceste noțiuni stabile, la fel de stabile ca noțiunile obiectelor, vom confrunta vocile auzite, pentru a le recunoaște sau pentru a ne pune în măsură să le recunoaștem. De aici, cîteodată, uimirea noastră față de o persoană străină care vorbește cu aceeași voce ca și unul dintre părinții sau prietenii noștri; uimire și chiar sentimentul că-i ceva comic, ca și cum părintele nostru și-ar fi pus o mască sau străinul s-ar fi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]