14,506 matches
-
cea cuminte și ascultătoare (www.dilemaveche.ro). 4. CONCLUZII Din cercetarea de față reies, în primul rând, frecvența mare și impunerea, în limba vorbită, a formelor simple ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în cazul adjectivelor demonstrative cu topică variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor cazuale
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
detaliului textil din producție, în care să se aplice segmentarea secundară bazată pe informații legate de textura materialului. Deoarece Mini-pattern-urile obținute într-un cadru de achiziție vor fi potrivite în cadrele ulterioare acestuia și pentru că poziția zonei de perturbației este variabilă, în timp se obține segmentarea întregului pattern inițial. Deoarece se cunoaște din etapa de segmentare poziția fiecărui Mini-pattern în cadrul pattern-ului inițial, potrivirea a cel puțin unui Mini-pattern va genera reconstrucția întregului pattern. După reconstrucția pattern-ului inițial, se aplică
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
culoarea verde la semafor atunci aceasta se va numi axa circulată iar gradul de ocupare al acesteia va constitui variabila principală de intrare în logica de comandă, în timp ce axa est - vest este axa oprită, gradul de ocupare al acesteia constituind variabila secundară a logicii de comandă. Logica de comandă constă în prelungirea timpului de culoare verde acordat axei deschise pe baza condițiilor de trafic descrise prin gradele de ocupare a axelor. Dacă extensia calculată de blocul de comandă este mai mică
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
cărora a și meritat porecla de «legiuitor al ceruluiă, aveau să precizeze imaginea copernicană. A stabilit că planetele nu parcurg orbite circulare, ci eliptice, Soarele aflându-se într-unul din focare. Apoi, a constatat că vitezele planetelor pe orbite sunt variabile și nu uniforme, după poziția ocupată, conform legii : «Suprafețele descrise de raza vectoare a planetei sunt proporționale cu timpul scurs pentru a le descrie ă. A treia lege stabilea legătura între perioadele de revoluție ale planetelor în jurul soarelui și mărimile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al orbitei sale. • A doua lege a lui Kepler: raza vectoare Soare-planetă descrie arii egale în intervale de timp egale. Conform acestei legi, arce de cerc cu lungimi diferite, cu aceleași arii egale vor fi parcurse cu viteze pe orbite variabile, viteză maximă la periheliu și minimă la afeliu. Deci viteza este cu atât mai mică cu cât raza vectoare e mai mare și invers( în intervalul de timp t2 - t1 = t4 - t3, ariile măturate de raza vectoare Soare planetă sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Sistemului Solar, reținând un înveliș atmosferic neînsemnat cu 95,6% gaz carbonic (dioxid de carbon), 2,7% azot, 1,6% argon și urme de oxigen, apă. Atmosfera marțiană este: relativ rarefiată; cu presiunea atmosferică la suprafață ce are o valoare variabilă de 0.7 0.9 KPa, în comparație cu cea a Pământului ( mai puțin de 1% din cea a Terrei), de 101,3 KPa; suficient de densă pentru a permite formarea vântului și producerii de furtuni de nisip ce pot înconjura planeta
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
prin apă "imobilizată" se înțelege apa de hidratare a proteinelor, deci legată cvasichimic. I.3.6. Distribuția apei in diferite țesuturi Distribuția apei in diferite țesuturi la om este dată în tabelul I.2 La plante, conținutul în apă este variabil în funcție de specia plantei, de organul acesteia, de țesut, dar depinde și de condiile de viață (plante submerse, terestre irigate sau neirigate) și faza de vegetație (variabil anual). Deasemenea, în timpul unei zile, la același organ și țesut, conținutul în apă variază
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la om este dată în tabelul I.2 La plante, conținutul în apă este variabil în funcție de specia plantei, de organul acesteia, de țesut, dar depinde și de condiile de viață (plante submerse, terestre irigate sau neirigate) și faza de vegetație (variabil anual). Deasemenea, în timpul unei zile, la același organ și țesut, conținutul în apă variază mult în funcție și de factorii climatici. Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
4. Biofizica auzului. Biofizica auzului implică următoarele fenomene: acest proces începe cu vibrațiile timpanului, ca răspuns la variațiile de presiune din atmosferă. Mișcarea timpanului produce o deflexie a elementelor urechii medii (osiculele). Proprietățile mecanice ale structurii lor produc o compresie variabilă a lichidului cohlear care urmează variațiile presiunii atmosferice. Deplasarea membranei bazilare este “trăgaciul” pentru semnalul nervos. Organul spiral al lui Corti este flancat cu celule ciliate, celule care au niște perișori dispuși ca într-o pensulă și care constituie elementele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se numeste rezonanță paramagnetică electronică sau rezonanță electronică de spin (RES). Instalația cu care se realizează fenomenul RES este compusă din proba de substanță paramagnetică plasată într-un câmp magnetic creat de bobina B alimentată cu un curent de intensitate variabilă. în caelași timp, proba se găsește într un câmp electromagnetic produs de un generator de microunde cu frecvența de aproximativ 30GHz Se variază tensitatea curentului prin bobină (deci câmpul magnetic creat) până se observă r In conformi pentru toate sub
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este cunoscută ca metoda Laue. Pentrucă lungimea de undă nu este cunoscută, metoda este limitată. b) Metoda cristalului rotitor folosește un fascicul de radiații X monocromatice și un monocristal care se rotește, deci unghiul θ din relația lui Bragg este variabil. Această tehnică este folosită pentru măsurători structurale de precizie. Intensitatea spotului conține informații importante despre structura fină a cristalului. c) Metoda pulberilor cristaline (Debye-Scherrer). In această metodă se folosesc radiații X monocromatice (de exemplu se selectează linia Kα a Cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
revenind la valoarea inițială. La volum constant, (dE)V = (dQ)V, variația energiei interne este egală cu variația căldurii, deci căldura absorbită de sistem la volum constant servește la creșterea energiei sale interne. Dacă se formulează principiul I alegând ca variabile presiunea și temperatura, se definește o nouă funcție de stare, entalpia (conținut caloric), care depinde de presiune, temperatură și compoziția sistemului. H = H (p,T, n1, n2, ......ni) Ca și energia internă, entalpia este o funcție de stare ce caracterizează principiul I
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt confecționate din tuburi de metal, sticlă sau material plastic. Pentru temperaturi mai mari de lucru se folosesc coloane din sticlă de borosilicat. Eficacitatea coloanelor este legată direct de dimensiunile folosite (diametru, lungime), fiind recomandate coloanele capilare. Lungimea coloanei este variabilă în funcție de complexitatea amestecului de separat. Lungimea coloanelor cu umplutură variază între 2 și 4 m, iar cele capilare între 30 și 200 m, fiind dispuse în general sub formă de spirală. În figura 7.6. este ilustrată structura coloanei de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Hg. ∆a1 = 1,6; ∆a2 = + 2,3; ∆a3 = + 0,4; ∆a4 = + 6,3; ∆a5 = 7,6. Se mai numește și eroare standard. Reprezentarea grafică a rezultatelor Scopul determinărilor fizico - chimice este adesea urmărirea unei proprietăți a sistemului în funcție de un parametru variabil. Avem de-a face cu o funcție y de o variabilă independentă x. De obicei, reprezentarea se poate face într-un sistem de axe rectangulare (x,y). Reprezentarea grafică permite așa-numita interpolare grafică. Cunoscând perechile de variabile (x1, y1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dar cuarțul este perfect udat. Tabel 1.1. Solid Cuarț Grafit Talc Sulf Parafină φ 00 550 600 690 780 1060 Dacă suprafața solidă nu este perfect netedă, ci rugoasă, valorile unghiului de racord obținute pentru același lichid vor fi variabile, în funcție de amplasarea picăturii pe un „deal” sau într-o „vale”. Acest fenomen se numește histereza umectării. Fig. 1.2. Lichid pe suprafață liofilă Fig. 1.3. Lichid pe suprafață liofobă 108 1.1.2. Adsorbția Dintre fenomenele care au loc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aparat are următoarele părți componente: 208 1. Redresor de curent - necesar pentru redresarea curentului alternativ de la rețeaua electrică. Pentru separarea proteinelor avem nevoie de un curent continuu cu tensiune de 40 - 400 V și intensitate maximă 50 mA; 2. Rezistență variabilă pentru reglarea curentului; 3. Ampermetru și voltmetru; 4. Camera de electroforeză - din material plastic,de formă și mărime variabile. Este acoperită cu o placă de sticlă (4), iar în interior se găsesc două vase (cuve) ce comunică între ele (1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
separarea proteinelor avem nevoie de un curent continuu cu tensiune de 40 - 400 V și intensitate maximă 50 mA; 2. Rezistență variabilă pentru reglarea curentului; 3. Ampermetru și voltmetru; 4. Camera de electroforeză - din material plastic,de formă și mărime variabile. Este acoperită cu o placă de sticlă (4), iar în interior se găsesc două vase (cuve) ce comunică între ele (1 și 2) și în care se introduc volume egale de soluție tampon. În cuve se găsesc așezați doi electrozi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluții. OSMÓZĂ 1. Trecere a unui solvent printr-o membrană semipermeabilă care separă două soluții de concentrații diferite sau o soluție de solvent pur. 2. (fig.) întrepătrundere și influență reciprocă între două sau mai multe elemente. PARAMÉTRU, parametri, 1. (Mat.) Variabilă independentă a unei funcții, care se definește pe mulțimea numerelor reale sau complexe. 2. Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care servește la caracterizarea unor proprietăți ale acestora. PLÁSMĂ 1. Parte lichidă a sângelui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de gen feminin etc.). Înaintea derulării cercetării, ne vom asigura că lotul de subiecți este omogen în funcție de aceste variabile (de exemplu, dacă lotul de subiecți ar conține doar 5 bărbați și 100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
primelor X răspunsuri; alegerea unui singur răspuns, care întrunește cele mai intense preferințe ale sale; compararea în perechi a răspunsurilor, adică gruparea în perechi a tuturor răspunsurilor și ierarhizarea acestora). Se utilizează tot mai frecvent scale cu număr de trepte variabil (3, 5, 7, 9) pentru cotarea răspunsurilor la întrebări închise, care conferă subiectului o anumită libertate în exprimarea opiniei. Se apreciază că utilizarea acestor scale ridică cel puțin două probleme: cercetătorul trebuie să decidă dacă păstrează sau nu valoarea centrală
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
însă pot genera probleme din cauza numărului mare de non-răspunsuri (mai ales în cazul anchetelor prin poștă) și din cauza erorilor de înțelegere a instrucțiunilor de către subiecți. Realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului Studiul-pilot sau pretestarea chestionarului se realizează pe un număr variabil de subiecți; în literatură se recomandă un număr cuprins între 10 și 30 de subiecți (Dussaix și Grosbras, 1996; Havârneanu, 2000b). Într-o primă fază a pretestării, administrarea chestionarului se face față în față și îmbracă forma unui interviu, subiectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
distribuite în funcție de mărimea și frecvența lor. c. Curbele de corelație sînt curbe ce rezultă din comparația măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat cu „VI”, iar variabilele dependente cu „VD”. Bazele de date necesare pot fi găsite la adresa de internet: http://www.statistica sociala.ro. Toate bazele de date au fost elaborate de autor în scop didactic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau a corelațiilor reale în populație atunci cînd acestea există. 6.1.3. Testarea normalității unei distribuții Toate metodele statistice parametrice (testele t, corelația, ANOVA, regresia liniarăetc.) au la bază condiția de normalitate a distribuției variabilelor cantitative: distribuția scorurilor acestor variabile nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Atunci cînd condiția de normalitate a distribuției nu este îndeplinită, se recomandă: 1. fie aplicarea testelor neparametrice, 2. fie transformarea variabilei respective prin diferite operații cum ar fi logaritmarea, extragerea radicaluluietc., 3. fie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
demersului statistic, cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei comportament prosocial nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Inspectînd și repartizarea scorurilor sub forma unei histograme, constatăm că distribuția scorurilor urmează o distribuție normală. C. Coeficienții de asimetrie (Skewness) și de boltire (Kurtosis) Într-o distribuție perfect normală, acești
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]