4,489 matches
-
XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în pericol de dispariție soiurile nobile europene. A apărut necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie cu zeamă bordeleză. "Viala "publică tratatul “"Les maladies de la vigne"”, iar "Prillioux" un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc. Liliecii, elemente de origine mediteraneană, populează peșterile din arealul parcului: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Peștera
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade baroce flancate de colonete pe care se încolăcesc ciorchini de viță de vie. Celelalte picturi murale ale lui Toader Hodor s-au pierdut odată cu dezmembrarea bisericilor din Văleni și Nănești.
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Depuaților, respectiv sediul Adunării Deputaților. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești. În 1650 dealul era acoperit de viță de vie aflată în proprietatea voievozilor țării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. În interiorul curții existau 3 cruci de piatră: una sculptată
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
John Paget pe moșia sa în deceniile 5-8 din secolul XIX. Adoptă metode si tehnici noi, moderne, ale exploatării raționale a terenurilor, utilizează mașini agricole importate din Anglia, efectuează lucrări de împădurire, sădește soiuri noi de pomi fructiferi si de viță de vie. S-a ocupat intens și de creșterea și intreținerea cailor de rasă. În 1847 i s-a acordat cetățenia maghiară. S-a stins din viață în 1892 la Ghiriș-Arieș (Câmpia Turzii) și a fost înmormântat la Cluj, așa cum își
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
o mare importanță pentru coloniștii Mesopotamiei. Alte inovații mesopotamienie sunt controlul apelor prin baraje, și utilizarea apeductelor. Primii coloniști ai pământurilor fertile din Mesopotamia utilizau pluguri de lemn pentru a afâna solul înainte de plantarea recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, vița de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au produs bere și vin. Clima adesea instabilă a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente, precum
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
Mustoasa de Măderat este un soi autohton românesc de viță de vie, originar din localitatea Măderat și cultivată în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, cu o tărie alcoolică de circa 9,5-11%. De culoare galben-verzuie, Mustoasa de Măderat se caracterizează prin prospețime și fructozitate
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
Grasa de Cotnari este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
nu știu care este Antonescu și care este Ponta) seamănă cu Titulescu. Și se mai vorbește că unul din cei doi la putere este un plagiator... oare este adevărat? Se întărește suspiciunea că nu va fi bine pentru țară. Ca român de «viță veche», îmi iubesc cu adevărat glia, și aș dori să fie bine. Dar, repet ce simt: nicio speranță poate că mă înșeală văzul și simțul. Ce mult aș vrea să mă înșel, să nu am dreptate! Atașez mai jos, ad-litteram
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Oltenia, România, atestat in anul 1548. Satul este situat la 15 km de Horezu și la 5 km de comuna Slătioara, locul de naștere a lui Dinu Săraru. Oamenii din sat se ocupă cu creșterea animalelor, cu albinăritul, și cultivă viță de vie, pomi fructiferi, porumb, cartofi etc. În apropiere se află obiective turistice importante, precum mănăstirile Horezu și Polovragi, precum și Peștera Polovragi. Segment din revista "Magazin istoric" anul V nr. 9(54) SEPT 1971 " Capriciile puterii Șirul pribegirilor spectuaculoase nu
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
rând din cauze economice, dar care au căpătat și o tentă religioasă. Așezându-se și în partea de câmpie a Meglenului, meglenoromânii au renunțat parțial la păstorit, trecând la agricultură, în timp ce aromânii au rămas mai ales păstori. Meglenoromânii cultivau cereale, viță de vie, fructe, legume, ocupându-se și cu apicultura și cu creșterea viermilor de mătase. Practicau și diverse meserii, satele lor fiind mai mult sau mai puțin specializate în obiecte din argint, arme, obiecte din piele, unelte din fier, vase
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
la țară"), Varro "Rerum rusticarum sive De agricultura" ("Lucruri de la țară sau Despre agricultură"), Lucrețiu "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"). Cele patru cărți ale operei tratează următoarele teme: I. Cultivarea pământului și păstoritul; II. Cultivarea plantelor, în special a viței de vie și a măslinilor; III. Creșterea animalelor; IV. Descrierea apiculturii, cu o metaforă cuprinzând o viziune stoică asupra vieții în societate. "Eneida" ("Aeneis"), alcătuită din hexametri în 12 cărți, este considerată epopeea națională a romanilor, bazată pe legenda conform
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
istorică a capitalei dominat de străvechea mănăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului. Istoria sectorului V este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări
Sectorul 5 () [Corola-website/Science/302514_a_303843]
-
al orașului. Suprafața orașului este de 204 km², întinderea de la N la S măsoară 17,6 km iar cea V-E 19,7 km. Teritoriul orășenesc cuprinde în partea sa de nord păduri întinse (27,4 %), la vest parcele de viță de vie, iar la est suprafețe agricole (31,1 %). Granițele orașului măsoară o lungime totală de 79 km, din care 10,3 km sunt direct la Rin. Wiesbaden este supranumit "Poarta spre Rheingau", aceasta fiind o zonă întinsă, pe partea
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
este un soi nobil de viță de vie ("Vitis Vinifera"), un strugure de culoare roșie folosit în general în procesul de producere al vinului cu același nume. Acesta crește în mai multe zone geografice de pe glob, însă este asociat în special cu regiunea Côte-d' Or, din
Pinot Noir () [Corola-website/Science/302636_a_303965]
-
Bourgogne (secolul I î.Hr.). Cert este că prima documentare istorică datează din anul 1345, când călugării francezi au adus strugurele cu ei în Rheingau (Alsacia), unde a fost cultivat începând cu anul 1470. Biserica deținea pământurile pe care se cultiva vița de vie, pe atunci, iar după revoluția franceză din anul 1789, acestea au fost distribuite familiilor din Bourgogne, fapt care a dus la conducerea și stăpânirea individuală a loturilor, model păstrat până în zilele noastre. Pinot Noir este un strugure genetic
Pinot Noir () [Corola-website/Science/302636_a_303965]
-
de felcer și moașe, o stație de salvare și 8 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 122 de medici și 465 personal mediu medical. Actualmente în Fălești își desfășoară activitatea Școala Sportivă pentru Copii și Juniori (director Eugen Vița). În cadrul Școlii Sportive activează secții sportive de - handbal (băieți, fete; profesor-antrenor Valerii Neușev, Vladimir Glavațchii, grad didactic II), fotbal (profesor-antrenor Ion Zabolotnîi, Vladimir Ghena,Anatol Corotaș,Victor Pascari,Timofei Corloteanu, grad didactic II), judo, sambo (profesor-antrenor Vasile Danilescu, antrenor emerit
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții mari, pe când europenii din sud utilizau uleiul de măsline. În nord era dominantă cultura viței de vie, fiind asociată cu creștinismul care îi oferea o utilizare rituală. Germanicii cultivau hamei pentru bere și preparau hidromelul, din tipuri de cidru din fructe. În Evul Mediu Timpuriu era utilizat sistemul rotației bienale: după ce un teren era cultivat
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii puteau avea dreptul la exploatarea pădurii și pășunilor prin plata, să cultive viță de vie și pomi fructiferi. Obligațiile lor față de seniori erau în muncă sau în produse. Schimburile comerciale s-au diminuat. Se mai mențineau legăturile cu Imperiul Bizantin, întreținute de negustorii sirieni sau evrei. Se bătea moneda de aur în regatul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
animale era considerabil de mare. Alimentația europenilor din societățile cerealiere era dependență de aportul caloric al cerealelor în proporție de 80%. Consumau des fierturi și pâine, pe lângă carne, fructe, legume, lactate, ouă, peste și miere consumate în proporții mai mici. Vița de vie era de asemenea o cultură importantă în cadrul societăților cerealiere. Erau cultivate plante textile că inul, cânepă, bumbacul și duzii pentru viermii de mătase (în special, în orientul mijlociu și apropiat). În Asia, erau predominate societățile ce cultivau orezul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu Zizi Cantacuzino Prima dintre acestea este relația cu locotenentul Gheorghe (Zizi) Cantacuzino, consumată în anii 1897-1898. „"Nu se știe dacă atunci, în vara lui 1897, a fost mai mult decât un mic flirt între Maria și frumosul locotenent de viță nobilă, dar regele Carol I a chemat-o să dea explicații, și însăși bunica ei, Regina Victoria, i-a scris mustrând-o aspru"”. Existența relației a fost recunoscută chiar de Maria, care afirmă însă că a fost doar o relație
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
limba greacă). Orașul este situat pe malul unui golf cu ape puțin adânci, îndreptat cu sudul către Marea Neagră, înconjurat de munți împăduriți. Clima are caracteristici care o aseamănă cu cea mediteraneană. Pe pantele dealurilor apropiate se află numeroase plantații de viță de vie și de pomi fructiferi. Ialta este atestată documentar din secolul al XII-lea, când un geograf arab adescris-o ca pe un port pescăresc din Imperiul Bizantin. Mai târziu, în secolul al XIV-lea, Ialta a devenit parte a
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
ovule anatrope). Fructele sunt drupe cărnoase, suculente, cu 2-4 semințe ce conțin endosperm oleaginos. Genul Vitis are cea 40 specii, răspîndite în emisfera nordică. Frunzele sunt palmat divizate, iar pe tulpină se remarcă prezența unor cîrcei ramificați. Vitis vinifera L. (vița de vie) este una dintre cele mai vechi plante de cultură, răspîndită pe tot globul. Frunzele de la unele soiuri de vinuri roșii conțin tanoizi și antociani, fiind utilizate empiric în afecțiuni vasculare, ca antidiareic, în tulburări de menopauză și hemoragii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
vinuri roșii conțin tanoizi și antociani, fiind utilizate empiric în afecțiuni vasculare, ca antidiareic, în tulburări de menopauză și hemoragii interne. Strugurii au proprietăți diuretice, fiind recomandați bolnavilor cu afecțiuni cardio-renale, în constipație cronică și obezitate. Seva de primăvară ("plînsul viței") se folosește în dermatite și conjunctivite. V. sylvestris Gmel. (vița sălbatică) este răspîndită în România în păduri umede dinvalea rîurilor Nistru și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
afecțiuni vasculare, ca antidiareic, în tulburări de menopauză și hemoragii interne. Strugurii au proprietăți diuretice, fiind recomandați bolnavilor cu afecțiuni cardio-renale, în constipație cronică și obezitate. Seva de primăvară ("plînsul viței") se folosește în dermatite și conjunctivite. V. sylvestris Gmel. (vița sălbatică) este răspîndită în România în păduri umede dinvalea rîurilor Nistru și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]