4,138 matches
-
un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno, 1986, p. 115) se poate face doar prin asumarea critico-reflexivă a acestuia. Întrebarea care se cere a fi pusă este: a procedat statul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi cântat. A fost și ineditul la mijloc... Sigur, nu știu cum s-a întâmplat, dar am picat pe picior greșit în Ateneu. M-a impresionat în primul rând construcția aceasta extraordinară când am văzut sala, nu știu, era așa, ca o vrajă. Și din momentul acela, eu care aveam un contact cu muzica, mi-am spus că numai aceasta va fi, că s-a terminat cu celelalte. Și am început să studiez foarte asiduu și așa am ajuns la marea muzică. Spre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
urăm zile îndelungate, sănătate și să vă avem cât mai mult în spațiul culturii române! Vă mulțumesc și pentru revistă, văd că arată foarte bine. Noi vă mulțumim și cu îngăduința dumneavoastră o să vă mai vizităm. Vă aștept! DANUȚ MANEA: Vraja muzicii de cameră Dănuț Manea ești violina I în Cvartetul „Gaudeamus” al Conservatorului „George Enescu“ din Iași. Când a luat ființă formația și cine sunt ceilalți componenți ai ei? În formula actuală suntem din 1986, dar de constituit ne-am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]