4,976 matches
-
nas ca dascălii din biserică: "Ușile!... Ușile!"... și în aceeași clipă ușa care dădea în odaia de alăturea se deschise în două laturi, lăsând să se vază o masă întinsă frumos, împodobită cu tot soiul de mezeluri pe care străluceau vreo două duzini de butelci cu vinuri vechi de coloarea rubinului și a chihlimbarului. Caracuda, al cărei șef era Miron Pompiliu, precum bine a zis Panu în amintirile sale din Săptămîna, și care se compunea mai mult dintre acei ce erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
memoriei unui amic de casă, care făcea, pot zice, parte din familia mea. Milordachi era considerat ca al noulea copil al meu. O! Dac-aș sta să descriu toate plăcerile ce mi-a făcut el în cursul vieței sale de vreo 14 ani, să istorisesc toate alintăturile, toate naivitățile, toate ghidușiile lui, care când mă înduioșau, când îmi stârneau râsul, aș putea să umplu un volum întreg, dar trebuie să reiau firul întrerupt al istorisirei mele. Ziceam, deci, că într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
apetitul, care de obicei crește în proporție cu osteneala și cu plăcerile avute. M-am așezat, deci, pe la aprinsul lumânărilor dimpreună cu tovarășul meu la marea table d'hote210 întinsă în sala de mâncare, în jurul căreia apucaseră a se pune vreo sută de persoane. Nu era lucru obicinuit să vezi în creierii munților la o înălțime de aproape 2 000 metri peste nivelul mărei atâtza lume la masă într-un otel tot atât de bine condiționat ca toate otelurile din marele capitalii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
hrana și condițiile de mediu necesare supraviețuirii à la longue. Ea produce, cu bună știință, ceva și pentru ei, nu numai pentru ea Însăși. “Radiosfera”, 14 noiembrie 1994, ora 10,42 9. Puțină istorie... Trecerea organismelor la pluricelularitate, petrecută acum vreo 600 milioane de ani, dar cu antecedente ce coboară până acum 1,5 miliarde de ani, a fost dictată de adaptarea la un mediu exterior modificat: de 1,7 miliarde de ani apăruse oxigenul − nociv pentru organismele monocelulare heterotrofe de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a condus la apariția omului, dar care a pus probleme plantelor gimnosperme. Judecând după timpul scurs până acum, se pare că acest minim va dispare peste vreo 30 milioane de ani, când ne vom aștepta la vremuri grele/cruciale pentru animale, dar favorabile pentru plante, motiv pentru care mă și exprim uneori că viitorul e al plantelor. În acest context, al dispariției viitoare a acestui minim, am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
piară. Mai precis, odată cu scăderea temperaturii, plantele au nevoie de medii mai oxidante. Atunci când au apărut plantele pluricelulare, Terra poseda un singur, dar vast continent, Pangaea, repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a fragmentelor. Fără această Împrăștiere, desigur că plantele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare de mediu, ar fi avut probleme de viață și de moarte odată cu oxidarea mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relații biocenotice, stabilite destul de devreme (după părerea mea, cel mai târziu odată cu fotosinteza, adică cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu care algele au stabilit relația, adică ciuperca, aceasta este, chiar și când e pluricelulară, doar o asociere de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dispare. În mediul modificat chimic și, implicit, redox, se poate constitui Însă un alt lichen, ce reprezintă altă asociere, Între o altă algă și o altă ciupercă, de data asta adaptată noii situații; dar niciodată vechiul lichen. Posibilități sunt: există vreo 18 mii de feluri de licheni și un foarte larg spectru de potențialități, adică aproape 30 de mii de specii de alge, respectiv 70 de mii de specii de ciuperci. Câte combinații sunt posibile teoretic, vă las să socotiți. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este tot apatită. Restul de două treimi este evacuat din instalația ce produce Îngășământul, mai ales sub formă de sulfat de calciu, așa-numitul fosfogips, Într’o cantitate dublă decât roca fosfatică intrată. Mai concret, o instalație obișnuită produce zilnic vreo 500-600 tone dintr’un deșeu ce nu folosește nimănui și care este poate principala problemă a acestei industrii vitale. Deocamdată, acest fosfogips se acumulează În adevărați munți, fără a se Întrezări vreo Întrebuințare, dar generând un impact de loc de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă, adică strategică, deși din punct de vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu un mediu proaspăt. Chiar dacă mușchii constituie o linie evolutivă Închisă, din ei nedescinzând vreo grupă de plante mai evoluate, ei și-au Îndeplinit, alături de licheni, rolul de valoare esențială: pregătirea uscatului pentru colonizarea Vieții. Astăzi chiar, ei, mușchii și lichenii, sunt pionierii Vieții În formațiunile geologice nou formate, precum insulele vulcanice ori lava solidificată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă curgătoare este, În concepția mea, o stare instabilă, Întreținută de Însăși curgerea, inclusiv din punct de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mineralizată ce rezultă pe lângă biogaz, este un Îngrășământ compatibil ecologic, complex, ce conține cam 5 kg de azot, fosfor și potasiu la fiecare metru cub, adică, pentru o gospodărie, un kilogram pe zi. Și, toate acestea, Într’o instalație de vreo 10 m3. Dar cel mai mare câștig e cel de perspectivă, adică protecția mediului. Pentru că, prin arderea biogazului, omul doar desăvârșește Închiderea circuitului natural al bioxidului de carbon În ecosistem, nemodificînd raportul oxigen/bioxid de carbon al atmosferei. În fond
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
azot, și care trăiesc de regulă În simbioză cu unele plante superioare, realizează procesul invers, producând hidrogen din glucide. Cantitățile sunt mari; se apreciază că numai lanurile de soia - plantă simbiontă cu astfel de bacterii - din SUA elimină În atmosferă vreo 30 miliarde m3 de hidrogen annual. Totul e a-l capta. Este evident că o plantație producătoare de hidrogen ar fi un concurent serios al plantațiilor destinate hranei; mai mult, randamentul fotosintezei, de 1-3%, este net inferior celui tangibil tehnologic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
desfășoară o ofensivă continuă, căutând reînglobarea acestui spațiu În sânul său. Rezultatul? Odată dispărut omul, deci - permiteți-mi a visa puțin - a biocâmpului său, negentropic, natura are mâinile dezlegate. Acele vagi Încercări ale ei, dintre care am amintit mai an vreo câteva: mușchii și lichenii, dar și vrăbii, ciori, gâzgănii, care Încearcă cu destul de puțin succes colonizarea spațiului antropizat, acele Încercări deci, devin mai insistente. Dacă depășim stadiul acestui spațiu, lărgindu-l la scara unei așezări, fie și urbane, vedem aceleași
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai artificial pentru a-și satisface “necesități” la fel de artificiale, el rămâne dependent de natură și niciodată nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află În natură și nimic altceva. Poate vreo viitoare “specie” umanoidă va putea trăi Într’un mediu complet artificial, dar omul fără restul biosferei nu are nici o șansă. Motiv pentru care nu cred În colonizarea spațiului cosmic. Numai că, În cadrul biosferei, omul nu poate ocupa un loc mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se pune mai brutal: câteva grade doar și “a fi sau a nu fi”. E vorba de temperatura corpului, nu de cea ambiantă. Dacă mediul e rece, nu’s probleme: se consumă mai multă hrană; dar, dacă corpul omului are vreo 36 0C, ce se Întâmplă dacă afară sunt, ca acum, vreo 40? Ca și planta, animalul transpiră, adică oferă apei, pentru a deveni vapori, ceva energie. O protecție pasivă deci, și nu prea eficientă. Mai departe, apelează la transmutarea elementelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi dacă În ogorul ori grădina din entropica câmpie ne-am vârî și noi? Și putem s’o facem, majoritatea dintre noi, căci aproape nimeni nu este lipsit, direct ori indirect, de accesul la o bucată de pământ din cele vreo 18 milioane... Deodată, vom avea acolo prezența plantelor, care negentropizează ogorașul. Dar nu numai atât. Dacă mai și Îngrijim acel ogoraș, dăm de un alt exemplu de act negentropic. Anume, atunci când alegem de pe el pietrele ori alte corpuri străine și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
multitudine de variante specifice fiecărui biotop. Una peste alta, de la amărâta “specie” primordială de acum mai bine de trei miliarde de ani, s’a ajuns la 1,7 milioane de specii diferite, dar mulți se așteaptă să mai existe nedescoperite vreo 30 de milioane, ceea ce demonstrează că evoluția mediului nu e atât de crudă: au apărut, În urma crizelor prin care a trecut Viața, mai multe specii decât au pierit. Se pare, cel puțin așa acuză multe voci, că omul a determinat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
loc prin care negentropia trece din lumea imanentă În cea transcendentă. Dar mai există o altă, tot Îngustă, zonă de tranziție, de astă dată de la entropia plajei la negentropia solului. Aceea e faleza, la fel de lipsită de viață permanentă, unde doar vreo câteva păsări Își găsesc un refugiu vremelnic, zburând apoi spre mare sau uscat. Ca și negentropia solului În raport cu aceea a mării, intensitatea manifestării acestui al doilea salt calitativ e cu mult mai redusă. E o zbatere Încremenită, nu ca mereu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gâfâială. De cabana Fata Pădurii și de împrejurimile sale mă leagă foarte multe amintiri pe care le voi pomeni ceva mai încolo, dar să mă întorc la muchia Tărâța și la frumusețile ei. Poteca urcă mai întâi în stânga foarte abrupt vreo 150 metri până ce ajunge într-un fel de șea, apoi pieptiș în dreapta, direct spre crestele Făgărașilor, printr-o pădure de foioase, de unde au fost retezate mai multe exemplare mari în urmă cu vreo 20 de ani, mai ales în dreapta potecii
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
lire sterline prin grupul petrolier Elf-Aquitaine. Deși în ultimele sale zile la putere partidul creștin-democrat german a distrus două treimi din datele de pe calculator, parlamentul german a cerut restituirea a 21 milioane de dolari americani și a amendat partidul cu vreo trei milioane de dolari. Totuși, așa cum spune foarte clar epigraful acestei secțiuni, crima organizată este cea care unește politicianul corupt (sau coruptibil) și omul de afaceri. În Rusia de exemplu, membrii crimei organizate sunt implicați nu doar în activități criminale
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ei națională. Cu tot caracterul lor religios și etnic divers, teritoriile aflate sub jurisdicția ei ecleziastică erau numite "ținuturile sîrbești". Biserica era purtătoarea ideii naționale și păstra viu în mințile credincioșilor trecutul independent și glorios. Există în calendarul bisericii sîrbești vreo cincizeci și opt de sfinți, inclusiv optsprezece țari, regi și regine, prinți și nobili, începînd cu Sfîntul Sava și cu tatăl lui, Nemanja. Cultul sfinților regali sîrbi "sfîntul trunchi al lui Nemanja" îi amintea permanent poporului sîrb, cu toată pompa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
țara în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829. Să ne amintim că, după aceea, Rusia a susținut menținerea integrității teritoriale a Imperiului Otoman. Înfrîngerea ulterioară în războiul Crimeei a împiedicat timp de aproape douăzeci de ani guvernul rus să adopte în continuare vreo politică oarecare în orice problemă balcanică. Oficial, Rusia oferea deci puține speranțe de ajutor naționaliștilor bulgari, cu toate că această mare putere era cea mai bună sursă de sprijin străin pentru ei. Încurajările au venit în schimb din altă direcție. În 1858
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi trebuit să fie. Efortul de a scrie - doar încercarea de a-mi răscroi o biografie acceptabilă. Un individ deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza aceea de vreo 4-5 ori când am dat peste ea. Pentru că era uimitor că se află acolo, bântuie în libertate, virgină, nebăgată în seamă. Am făcut rău dându-mă drept scriitor. Acum ce-o să credeți despre mine? Nu pot să mă laud cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că scriem cu el nu se înșală deloc. 5. Tiptilică Ar trebui să transmit în direct ce spune acum Marian, pentru că așa vorbește și el, ca un crainic, se adresează mulțimii. - Aveam la fabrică un coleg, tac-su’ - bogat, făcuse vreo două case, una cu vreo patru camere. A strâns, i-a murit nevasta, nici nu prea s-a distrat el așa, fi-su’ nu prea-l băga-n seamă, nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]