5,438 matches
-
mult pe Jim, cu picioarele lor umflate și plămînii plini de apă, cu mințile atît de rătăcite, Încît credeau că mureau În Anglia. În ultima lor oră, li se acorda un privilegiu special, singura plasă de țînțari a spitalului, și zăceau În acea imitație de mormînt Înainte de a fi duși la cimitirul de lîngă grădina de zarzavat. În timp ce sergentul Nagata se apropie de spital Însoțit de doi soldați, Jim se uită În salonul bărbaților. De zile În șir, domnul Barraclough, secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de plante, le monta sub microscopul doctorului Bowen și Îl punea pe Jim să deseneze sutele de celule și vase hrănitoare. Clasificarea plantelor era un Întreg univers de cuvinte; fiecare buruiană din lagăr avea un nume. Denumirile abundau; enciclopedii invizibile zăceau În fiecare boschet sau șanț. Cu o zi Înainte, Jim săpase două șanțuri de fertilizare pentru o nouă cultură de tomate. Între grădină și cimitir era un șir de bidoane de vreo două sute de litri cu apă de scurgere din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
adunase la porți, așteptînd camionul militar de la Shanghai. Nu se dăduse nici un comunicat oficial că rațiile vor fi reduse, dar știrea se răspîndise deja prin lagăr. În mod semnificativ, În afara porților erau deja mai puțini cerșetori chinezi. O țărancă moartă zăcea pe iarbă, dar soldații eliberați ai regimului marionetă, precum și hamalii fără ocupație dispăruseră, lăsînd În urmă un cerc de bătrîni stînd pe vine și cîțiva copii cu fețe trase. Jim intră În Blocul E, clădirea dormitorului pentru bărbați, și urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
familiile de cerșetori la intrările blocurilor de birouri din spatele Bund-ului la Shanghai. LÎngă Jim stătea un tînăr care fusese șef de etaj la magazinul universal al Sincere Company iar acum era răpus de malarie. Cu trupul zguduit de febră, zăcea gol pe treptele de ciment și se uita la echipa de actori din Lunghua care repetau pentru spectacolul muzical. Buzele lui albe, din care se scursese toată viața, repetau o frază imposibil de auzit. Jim se Întrebă cum să ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și domnul Maxted așteptaseră din zori, Jim se cățără pe căruciorul de mîncare. Pe deasupra capetelor bărbaților din fața sa, Îi urmări pe japonezi trecînd În șir prin porțile lagărului. Se aliniară pe șosea, cu spatele la fuselajul ars al unui avion japonez care zăcea În orezării la circa o sută de metri mai Încolo. Avionul bimotor fusese doborît cu două zile Înainte, cînd decola de pe aerodromul Lunghua, rupt În două de mitralierele avioanelor de luptă Lightning care se ridicaseră pe neașteptate de pe Întinderile pustii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
salivă, nervos că părăsea lumea sigură a lagărului Lunghua. În fața lui, grupul de țărani chinezi ședea pe iarbă. Se uitau țintă la porțile care Îi respinseseră atîtea luni, iar acum erau nepăzite. Jim era sigur că acești chinezi flămînzi, care zăceau În universul morții, nu puteau Înțelege rostul unei porți deschise. Jim se uita la spațiul nepăzit dintre stîlpi. Și lui Îi venea greu să accepte că va fi curînd capabil să iasă pe poartă spre libertate. Soldatul din turnul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
avu viață scurtă. Pe Înserat, o coloană motorizată de trupe japoneze trecu pe lîngă lagăr În drum spre Hangchow. Poliția militară aduse Înapoi la casa paznicilor grupul de șase englezi care Încercaseră să meargă pe jos la Shanghai. Bătuți crunt, zăcură inconștienți pe treptele casei paznicilor. CÎnd sergentul Nagata permise să fie duși În priciurile lor, descriseră regiunea devastată de la sud și vest de Shanghai, miile de țărani disperați, mînați Înapoi la oraș de japonezii În retragere, și bande de jefuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În altă parte. Oare Îl avertiza că era momentul să plece Înainte ca japonezii să Înnebunească, așa cum se Întîmplase la Nanking În 1937? Japonezii Își ucid Întotdeauna prizonierii, Înainte de ultima Împotrivire. Dar Basie se Înșelase; În momentul acela probabil că zăcea mort Într-un șanț, ucis de bandiți. Faruri străluciră de-a lungul șoselei spre Shanghai. Ștergîndu-și bărbiile, femeile se retraseră de lîngă gard. Mărgele de salivă le tremurau pe sîni. O mașină oficială japoneză se apropia, urmată de un convoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din perioada cînd era mai tînăr. Domnul Maxted era lihnit de foame, ca mulți dintre bărbații și femeile din procesiune. Dar Îi amintea lui Jim de soldatul britanic muribund din cinematograful În aer liber. În șanț, lîngă bordura de iarbă, zăcea cilindrul cenușiu al unui rezervor de Mustang. Căutînd o cale de a-l părăsi pe domnul Maxted, Jim era gata să traverseze șoseaua cînd o izbucnire de fum fierbinte ieși din țeava de eșapament a mașinii japoneze. Sergentul japonez se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
somnoros dar și cuprins de frenezie cu mintea Înfierbîntată de soarele fierbinte și de lumina puternică reflectată de iarba galbenă. Îl putea vedea pe doctorul Ransome stînd În picioare În ultimul dintre cele trei camioane, clătinîndu-se nesigur Între pacienții care zăceau pe tărgile lor. Jim se gîndi la lecțiile de latină, Întîrziate deja cu o săptămînă, dar doctorul Ransome era la depărtare de o sută de metri. Urmăriți de soldații japonezi de pe șoseaua situată mai la Înălțime, mulți oameni coborîră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
-și de apele negre din Nantao și de sutele de litri de apă pe care Îi fiersese pentru Basie. Oare În carcasa vasului blindat era un echipaj de cadavre? În turela de fier, acum spălată de apa verzuie a canalului, zăcea poate căpitanul acestui vas naval al regimului marionetă chinez. Jim aproape că putea vedea sîngele morților curgînd În canal, stingînd setea acestor prizonieri britanici, iar apoi hrănind rădăcinile culturilor de orez destinate unei noi generații de renegați chinezi. Jim deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
putea să-l ajute. Bău din apa călîie, urmărind cum urmele pantofilor lui de golf dispar În nisipul fin. Umplînd gamela, Jim urcă malul și se Întoarse lîngă cutia sa. În dreapta era soția unui inginer de la Shell din Blocul D. Zăcea stoarsă de vlagă, În iarba Înaltă, ale cărei fire trecuseră deja prin găurile rochiei de bumbac. Soțul ei ședea lîngă ea, vîrÎndu-și degetele În gamelă și umezindu-i dinții mari, cariați, cu apă verde. În stînga lui Jim stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că se aștepta ca Basie să apară din turela vasului blindat și să strige: — Ai de lucru, Jim... Dar doamna Philips nu arăta că ar fi fost gata să-i dea vreo sarcină. Drumul pe jos de la Lunghua o extenuase. Zăcea În iarba strălucitoare cu valiza ei de nuiele, tot ce Îi rămăsese din deceniile pe care le petrecuse În hinterlandul chinez. Fața ei avea acum cea mai pală nuanță sidefie, de parcă s-ar fi Înecat și apoi ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o milionime de metru pe oră...? Atunci văzu un soldat japonez stînd În iarbă lîngă el. Toți prizonierii, În afară de cei o sută care rămăseseră pe mal, se ridicaseră și formau un convoi În urma mașinii oficiale. În jurul lui Jim, cîțiva oameni zăceau liniștiți. Doamna Philips Își apucă valiza de nuiele, iar femeia din Blocul D gemu cînd soțul ei o apăsă cu mîinile pe umeri. Boabe de orez erau prinse de firele de păr din jurul buzelor soldatului japonez. Expresia lui era una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe Jim să se ridice În picioare. Coloana se tîrÎ Înainte, urmînd mașina oficială. Jim se uită Înapoi la cei circa o sută de prizonieri lăsați acolo pe mal. În timp ce soldatul Își lingea boabele de orez de pe bărbie, doamna Philips zăcea la picioarele lui, În iarba Îngălbenită, alături de femeia de la Blocul D și de soțul ei Îngenuncheat. Alți soldați se mișcau de-a lungul malului, cu puștile pe umăr, În timp ce pășeau printre prizonierii care se odihneau. Oare mai tîrziu Îi vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încercare să-i grăbească, prizonierii așteptau, toropiți, În soare. Jim asculta respirația lor obosită. Apoi se auzi un tîrșîit de saboți și convoiul se mișcă din nou Înainte. Jim privi spre camionul de muniții. Fu uimit văzînd sute de valize zăcînd pe drumul pustiu. Epuizați de efortul de a-și căra lucrurile, prizonierii le abandonaseră deja fără o vorbă. Valizele și coșurile de nuiele, rachetele de tenis, bastoanele de cricket și costumele de Pierrot zăceau În lumina soarelui, ca bagajele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Fu uimit văzînd sute de valize zăcînd pe drumul pustiu. Epuizați de efortul de a-și căra lucrurile, prizonierii le abandonaseră deja fără o vorbă. Valizele și coșurile de nuiele, rachetele de tenis, bastoanele de cricket și costumele de Pierrot zăceau În lumina soarelui, ca bagajele unui grup de turiști care dispăruseră În cer. Ținîndu-și bine cutia de lemn, Jim iuți pasul. După atîția ani fără nimic care să-i aparțină, nu voia să arunce nimic acum. Se gîndi la doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tot. Cratere ca niște piscine circulare acopereau orezăriile În care pluteau carcase de bivoli. Trecură pe lîngă rămășițele unui convoi care fusese atacat de avioane de luptă Mustang și Lightning. Un șir de camioane militare și mașini de stat major zăceau sub copaci, de parcă erau demontate Într-un atelier În aer liber. Roți, uși și axe erau Împrăștiate În jurul vehiculelor, ale căror capote și panouri de carcasă fuseseră smulse de tirul artileriei. Roiuri de muște se ridicau de pe parbrizele pătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și Îl apucă pe Jim de Încheietura mîinii. Stors de malarie și malnutriție, trupul aproape că i se unea cu vehiculul distrus din spatele lui. Cele trei camioane trecură mai departe, cauciucurile lor sfărîmÎnd sticla spartă care acoperea pămîntul. Pacienții spitalului zăceau unii peste alții ca niște covoare rulate. Doctorul Ransome stătea În ultimul camion, cu picioarele ascunse printre trupurile Înghesuite. Văzîndu-l pe Jim, apucă bara laterală a camionului. — Maxted...! Hai, Jim! Lasă lada! — Războiul s-a terminat, doctore Ransome. Jim Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
adăpostise Împreună cu Basie. Întrebîndu-se dacă stewardul de cabine se Întorsese la vechea lui ascunzătoare, Jim Îl Îndrumă pe domnul Maxted Între șine, În timp ce prizonierii urmau taluzul căii ferate, spre rîu. La vest de docuri, În apa unei lagune puțin adînci, zăcea carcasa arsă a unui avion B-29, coada lui ridicîndu-se În aerul serii ca un panou argintiu care face reclamă Însemnelor escadrilei sale. Jim se uită fix la uriașul avion distrus și se așeză lîngă domnul Maxted, printre trupurilor Înghesuite unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Pearce spre docuri. Debarcaderele și depozitele, care de la distanță păruseră intacte, fuseseră bombardate și erau aproape o grămadă de moloz. Fluxul clătina carcasele ruginite a două torpiloare trase lîngă digul de ciment și purta de colo-colo cadavrele marinarilor japonezi care zăceau printre trestii, la cincizeci de metri de locul unde se ghemuise Jim. Plini de hotărîre, mai mulți prizonieri britanici coborîră malul și băură apă. O femeie istovită Își ținea copilul ca o mamă chineză, apucîndu-l din dosul genunchilor, În timp ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca reclamele deasupra cinematografelor chineze din Shanghai Înainte de război. Intrară Într-un tunel de beton care ducea În arena Întunecată. Cu gradenele curbate, Îi amintea lui Jim de centrul de detenție din Shanghai, toate primejdiile care ar fi putut să zacă acolo fiind amplificate de o sută de ori de război. Soldații japonezi formară un cordon În jurul pistei de alergări. Ploaia picura de pe glugile lor. Deja primii prizonieri ședeau pe iarba udă. Domnul Maxted se prăbușise la picioarele lui Jim de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care acopereau pista de atletism și În radiatoarele cromate ale mașinilor americane parcate În spatele porților din partea de nord a terenului de fotbal. Sprijinindu-se de umărul domnului Maxted, Jim trecu În revistă cu privirea sutele de bărbați și femei care zăceau pe iarba caldă. CÎțiva deținuți stăteau pe vine pe pămînt, cu fețele lor arse de soare dar palide, ca o piele decolorată de pe care s-a dus vopseaua. Se uitau la mașini, temători față de măștile lor strălucitoare, cu aceeași privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dus vopseaua. Se uitau la mașini, temători față de măștile lor strălucitoare, cu aceeași privire bănuitoare ca a țăranilor din Hungjao care se uitau de pe orezăriile lor la Packard-ul părinților săi. Jim goni muștele de pe gura și ochii domnului Maxted. Arhitectul zăcea fără să se miște, cu coastele albe din jurul inimii desfăcute, dar Jim Îi auzea respirația slabă. Vă simțiți mai bine, domnule Maxted... Vă aduc niște apă. Jim se uită printre gene la șirurile de mașini. Chiar și micul efort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
putut să-i salute cîndva pe atleții lumii, era acum plină de roți de ruletă, baruri și o grămadă de nimfe de ipsos care țineau deasupra capului lămpi stridente. Suluri de covoare persane și turcești, Înfășurate În grabă În prelate, zăceau pe treptele de ciment, apa picurînd printre ele ca dintr-o grămadă de țevi ruginite. Pentru Jim, aceste trofee sărăcăcioase, luate din casele și cluburile de noapte din Shanghai, păreau să strălucească proaspete, ca Într-o vitrină, ca sălile pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]