5,010 matches
-
seringă. — Domnișoară Bracken, Patchett posedă dosare secrete furate de la Sid Hudgens? — Nu șt... Pinker prinse brațul lui Lynn și Înfipse acul. Lynn se smuci. Exley o prinse. Pinker trase acul. Exley o țintui de biroul lui. Lynn Începu să se zbată și să dea din picioare. Fisk veni prin spatele ei și Îi puse cătușele. Lynn scuipă și-l nimeri pe Exley drept În față. Fisk o scoase pe hol, luptîndu-se cu ea. Exley Își șterse fața - roșie, Împestrițată. — Nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Arome de salcâm Elena Marin Alexe Miresme-alunecă în noapte desprinse de pe alt tărâm, când inima se zbate-n șoapte, de plânge floarea pe salcâm. În taină, banca din gradină, mă-ndeamnă ca să mai rămân, dar întunericul m-alungă și doru-n versuri mi-l îngân. Pe cer puzderia de stele deapănă raze ce se sting și mă întreb
Arome de salc?m by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83288_a_84613]
-
la plimbare Cântă plopii sub arcuș Azi bagheta primăverii Inima-mi o-nalță sus Ca o rugă-n pragul serii Mulțumire lui Isus Mai târziu doinind aleanul Stelele pe cer apar Înflorind ca și tăpșanul Alungă dorul amar Genele se zbat în șoapte Trase-n fire de balsam Petice negre de noapte Lin alunecă pe geam Mă surprind cu încântare Călătoare prin tării Iar mă plimb în Carul Mare Până înspre zori de zi
Din zori p?n?-n zori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83304_a_84629]
-
ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în toată acea îngrămădire de case bătrânești și vile cu ziduri groase răsărite printre coroane largi de arbori seculari, un amestec de culori, forme și linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sfătuit-o să lase baltă studiul psihologiei și studiul în general; fiica ei, acum femeie, înaltă, zveltă cum ea nu fusese niciodată, frumoasă, poate chiar foarte frumoasă, atât de independentă, că o înecau uneori temerile, studentă care știa să se zbată pentru drepturile ei, dar care avea nevoie și de rochii, și de bani; băiatul ei, abia intrat în liceu, nehotărât încă dacă să continue să deseneze, ea zicea că nu prea îl sugrumă talentul, sau să facă alte proiecte, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fost convinsă că mai important nu este ce ți se întâmplă efectiv, ci ideile, stările cu care privești faptele astea. Spiritul vremii. Ceda întotodeauna în fața acestei sintagme magice. Însă, pe el, nimic nu-l deprima mai mult decât cum se zbătea ea nu atât să înțeleagă teorii sau idei filosofice, cât să le propună altora. Avea chiar o preferință pentru ideile lui Platon, pe care nu știu de unde le pescuise, nu erau obținute direct de la sursă, ci prin intermediari, ce adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
căzut în somn când tresare iarăși, fără să știe cât a trecut de la tresărirea anterioară, de care și-amintește ca prin ceață, știe că a adormit iar și știe de data asta că s-a terminat operația, din moment ce simte durerile zbătându-i-se în pântecee, în picioare și în brațe. Ar vrea să se miște, dar nu are putere. Nu are putere nici să deschidă ochii. Nici să știe ce se petrece în jur. Probabil se află în salonul de reanimare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trupului, deși crede că trupul a suferit în viața lui mai vârtos decât acum, doar acum gândul morții i-a sporit durerile. Nu poate fi altfel. Dar, își zice mai departe - incapabilă să întoarcă privirea de la geamurile în care se zbăteau păsările de ploaie și de fapt nici măcar vrând să-și întoarcă privirea -, dacă ajungi să te obișnuiești, poți să mergi și mai departe, adică să accepți ideea. Nu să aștepți sfârșitul, ci să-l accepți. Or, ea nu-l acceptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
adevărat ale celui de aproape nu interesează câtuși de puțin. Se prefac. Cum nu se poate mai limpede. Al șaselea cerc Există vreo umilință mai mare decât să cedezi lupta și să fii înfrânt când încă mai doreai să te zbați pentru victorie, dar propriul trup te trădează? Frenezia bătrânei doamne Marga Pop s-a sfârșit într-o zi. Pur și simplu. Au reînceput durerile, o singură dată și scurt. S-a gândit: „Știam că se vor întoarce“. Pe urmă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ferestre, încolăcite pe stâlpii de susținere, prelinse în lungul grinzilor, despicate la nivelul acoperișului de solzii olanelor care crapă, înfierbântați, cu un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în toată acea îngrămădire de case bătrânești și vile cu ziduri groase răsărite printre coroane largi de arbori seculari, un amestec de culori, forme și linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Fostul nostru redactor șef e un om complex, făcut din lumini și umbre, cu remarca că luminile, mari lumini, au constituit și constituie principala trăsătură a caracterului său. Trebuia, de aceea, să arătăm că suntem comuniști, să luptăm, să ne zbatem, pentru ca aceste lumini să nu fie nici măcar temporar veștejite, nici de către alții, nici de către noi și nici mai ales de către el personal. Atitudinea noastră a fost deci neîngăduit de pasivă. Este cunoscut faptul că fostul nostru redactor-șef a trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în meseria lui, desigur, nu explicit și nu pe față, dimpotrivă, pe față arătând ca și cum el s-ar fi străduit, nu-i așa, din plin să obțină o plecare în străinătate la cutare eveniment cultural, exact cum s-ar fi zbătut pentru nevastă-sa, ori să-i crească salariul, exact cum făcea cu noul său prieten Mititelu - gândind toate astea și zicându-și chiar și în gând ohooo, dar încă și mai multe cu glas tare.) Ohooo! Nu despre certuri e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
habar n-am de câte ori, s-a repezit și mi-a smuls capotul de pe mine, și a continuat să lovească, deși nu mă mai împotriveam, eram terorizată cu totul. Nu urăsc nimic pe lume mai mult decât violența. După ce s-a zbătut în mine vreo două minute, s-a întors cu fața în sus și a început să sforăie. M-am închis în baie, m-am spălat, aveam spatele numai dungi vineții și roșii, umflate și dureroase, arătam ca dracu, tremuram toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
consuma totul, cât mai mult și cât mai repede, pentru că mâine, mâine nu se știe dacă vei mai fi sau dacă ce-i al tău acum va mai continua să fie... Și totuși oamenii - femeile mai ales - continuând să se zbată și să caute iubirea sau ce socotesc ei că e iubire și crezând că o găsesc, crezând asta chiar și când rămân cu mâinile goale și insistând s-o găsească, loviți, dar mergând mai departe, pentru că trebuie să ajungă până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
auzit pendula din hol bătând de cinci și s-a întors să vadă ochii lui Pheobe zâmbindu-i în întuneric. — Kenneth, spuse el. Nu vei ști niciodată ce-ai pierdut. — Numele meu nu e Kenneth, spuse Phoebe. Râse în timp ce se zbătea să-și aranjeze cămașa de noapte mototolită, apoi reuși s-o îmbrace. Să nu-mi spui că te-ai gândit tot timpul la o persoană pe care o cheamă Kenneth. Deși asta ar explica măcar de ce tu și Joan n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
știam amândouă, chestia asta era total și cu desăvârșire lipsită de importanță. Avea să fie la serviciu luni, fie că se simțea bine, fie că nu. A cuprins‑o un nou acces de tuse și am auzit cum i se zbate flegma În plămâni. — Ăă, păi, da. Doamne sfinte, nu‑mi vine să cred că mi se Întâmplă așa ceva! — Ce? Ce ți se‑ntâmplă? — Nu pot să mă duc cu Miranda În Europa. Am mononucleoză. — Ce? — M‑ai auzit foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Christian! am șuierat eu Încet și m‑am Întrebat cât de repede ar reuși Miranda să mă concedieze dacă m‑ar prinde giugiulindu‑mă cu un tip oarecare la una din petrecerile ei. Ce naiba faci? Dă‑mi drumul! M‑am zbătut să mă Îndepărtez, dar el a continuat să Îmi zâmbească În felul acela adorabil al lui. — Andy, dat fiind că te prinzi cam greu, Îți spun eu: asta e casa mea. Părinții mei sunt gazdele petrecerii, iar eu am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Și cei doi băieți erau la fel. Aveau să-i arate diverse lucruri: puști care pocneau - puseră dopuri și traseră. Tatăl ei urmărea cuvintele de pe buzele tuturor, Încuviințînd, zîmbind, mișcîndu-și ușor buzele, pentru că era surd de-a binelea. Bebelușul se zbătea În brațele lui, Întinzînd mîinile după pușcoci, așteptînd să coboare. CÎnd Viv se apropie, tatăl i-l Întinse, bucuros să scape de el. — Vrea la tine, iubito. Dar ea clătină din cap. — E prea mare. CÎntărește o tonă. — Dă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ține de felul În care Kay se poartă cu mine, cum Îmi poartă de grijă. Uneori mă face să-mi doresc să nu-i spun totul, nici măcar lucruri banale, neînsemnate, doar pentru a le păstra pentru mine Inima i se zbătea, și se temea ca Julia să nu sesizeze asta În vocea ei. Pentru că În timp ce Îi vorbise așa, și crezuse În ceea ce spune, știuse că nu-i Întrutotul adevărat. Încerca să facă În așa fel, Încît să mute accentele. Minimaliza totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lăstun După furtună - meduze pe plajă și doar o barcă Smocuri de iarbă pe plaja pustie - uite un melc Deasupra mării puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate în vânt deasupra plajei 16Copii curioși șușotesc lângă pescar - o plasa goală Povești pescărești la focul de tabără - cartofi în spuză
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
Ieri iubeai într-un fel Viața - un joc în care iubești să nu fii singur, te amesteci în săli de bal și faci tumbe neîntrerupte pierzându-ți harul unei apetențe fără margini. Cursorul nedoritelor promisiuni se zbate dramatic, controlează recompense într-o nouă zi în care iubești altfel.
Ieri iubeai ?ntr-un fel by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83910_a_85235]
-
de carieră din generația mea este că noi suntem servitorii: nu știm cum să mai fim pe veci recunoscătoare pentru cel mai mic ajutor În casă, pentru care plătim apoi până ne iese pe nas, și-n același timp ne zbatem din răsputeri să ne păstrăm și poziția de stăpâne. Când am Început să mă duc din nou la serviciu, mi-am dus fetița la creșă. Este una la vreo zece minute de mers pe jos de casa noastră, iar cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Reddy Către: Debra Richardson E bine de știut că lindinile au devenit o minoritate oprimată cu propriile lor fonduri de la UE, și nu paraziți pe care trebuie să-i Îndepărtezi cu pieptănul În fiecare seară din părul copilului care se zbate. (Am Încercat uleiul de arbore de ceai, puturos, dar inutil, acum am trecut la o chestie chimică după o rețetă a lui Saddam Hussein. Oare Îmi va omorî copiii Înainte să omoare lindinile?) Pare rău, nu sunt disponibilă pentru prânz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fiu singură și acasă. 01.01: Aproape am terminat de transferat toate datele de care am nevoie În „memoria de buzunar“ când se aude un țipăt de sus. 04.17: Emily s-a trezit de trei ori până acum. Se zbate sub plăpumioară, cu părul umed care i se usucă În șuvițe tari pe obrazul palid. Nu poate să-mi spună ce-o doare. De ce-mi face așa ceva tocmai În noaptea asta? Când trebuie să plec la aeroport În trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Monopoly În șosetă. Când ajungeam În Park Lane, scoteam hotelul de la șosetă. M-a prins tata odată, de Crăciun, și m-a lovit cu spărgătorul de nuci pentru că fusesem o vacă mică și trișasem. Mă uit la Momo cum se zbate să plaseze acest episod dickensian În contextul copilăriei bine educate și ordonate care constituie dreptul din naștere al fiecărei fete din clasa de mijloc. Nu și-a dat Încă seama că eu călătoresc cu un pașaport fals. Și de ce și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]