41,924 matches
-
rezistivă a memoriei colective", Shils, 1981) sunt supralicitări teoretice fără prea mare suport empiric. Trecutul românesc inventariat selectiv în memoria istorică națională nu a fost "inventat" ab initio de fiecare nou regim instalat la comanda politică a societății. Nici chiar "revoluția antinațională" înfăptuită de socialism nu a rupt-o total cu memoria națională sedimentată în conștiința istorică de-a lungul secolului naționalist de existență românească (1848-1947). Dincolo de reconfigurările de substanță, pe care ne-am chinuit să le catalogăm în partea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
file Version 2.0.0, doi:10.4232/1.11005. Fundația Soros. (2010). Elevii și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1983). Introduction: Inventing Tradition. În E.J. Hobsbawm și T. Ranger (coord.), The Invention of Tradition (pp. 1-14), Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbawm, E.J. (1999). O istorie a secolului XX. Era extremelor: 1914-1991. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. (2002). Vol. I: Era revoluției: 1789-1848. Vol. II: Era capitalului: 1848-1875. Vol. III: Era imperiului: 1875-1914. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. și Ranger, T. (1983). The Invention of Tradition. Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbwam, E.J. (1990). Nations and Nationalism since 1780: Programme, Myth, Reality. Cambridge: Cambridge
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its Origins and Background. New York: The Macmillan Company. Krippendorff, K. (2004). Content Analysis: An Introduction to Its Methodology. Thousand Oaks, Londra, New Delhi: Sage Publications. Kuhn, T.S. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas. Kuman, K. (2003). The Making of English National Identity. Cambridge: Cambridge University Press. Lakoff, G. și Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cambridge University Press. Lakoff, G. și Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eu/en/doc/questions-d-europe/qe-204-en.pdf, accesată în 20 iunie 2014. Shafir, M. (2007). Raportul Tismăneanu: Note din public și din culise. Tribuna, 7, 1-15 martie 2007. Shils, E. (1981). Tradition. Chicago: The University of Chicago Press. Siani-Davies, P. (2006). Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
C.S. Peirce care aspiră la descoperirea de adevăruri. 32 Pentru anul 1993, datele au fost preluate din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu: 19 la sută; Nu au răspuns: 4 la sută. 33 Datele din 2014 provin din sondajul "Revoluția" realizat în cadrul studiilor "Adevărul despre România". Întrebarea suna în felul următor: "Ce părere aveți despre verdictul dat în urma procesului soților Ceaușescu executați pe data de 25 decembrie 1989?" Variantele de răspuns au fost: "A fost un verdict incorect", pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trupelor sovietice din România (1958) a urmat o perioadă de relativă liberalizare. Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă revenirea spre democrație și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
protestului internațional; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; b) Imaginea României între anii 1989-1999 După 1989, evoluția țării noastre a fost amplu reflectată în presa internațională. În decembrie 1989 România s-a aflat în centrul mass mediei internaționale; a fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele mai importante publicații, cu tirajele cele mai mari, care au fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mediei internaționale; a fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele mai importante publicații, cu tirajele cele mai mari, care au fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe care Europa le-a înregistrat în această perioadă. Factorii creșterii economice occidentale au fost: ajutorul economic american acordat prin Planul Marshall; integrarea economică vest-europeană; politicile economice aplicate de primele guverne postbelice; așa numita revoluție a treia; Din cauza celor două șocuri petroliere (creșterea prețului la petrol) din anii 1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în această perioadă au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în secolul al XIX -lea și care, criticând capitalismul, propunea un nou tip de societate bazat pe proprietatea colectivă și pe egalitatea dintre oameni. Socialismul și comunismul au aceleași obiective, dar diferă modul de atingere al acestor obiective: reformă sau revoluție. Originile ideologiei comuniste sunt reprezentate de operele lui Marx, în care acesta fundamentează principiul „luptei de clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de Lenin. După
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
obiective, dar diferă modul de atingere al acestor obiective: reformă sau revoluție. Originile ideologiei comuniste sunt reprezentate de operele lui Marx, în care acesta fundamentează principiul „luptei de clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de Lenin. După moartea lui Lenin, conducerea Uniunii Sovietice a fost preluată de Stalin (1924/1929 1953). Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (U.R.S.S.) a fost înființată în anul 1922 din inițiativa lui
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
comuniste mondiale; până la 1956, Mao a urmat modelul economic sovietic, lansând un plan cincinal care punea accentul pe dezvoltarea industriei grele; după 1956, an care marchează destalinizarea, Mao a inițiat o politică proprie caracterizată prin: „marele salt înainte” (1958 1962); „revoluția culturală” (1965-1976); În cadrul strategiei de dezvoltare „Marele Salt Înainte”, s-a renunțat la modelul economic stalinist, acordându-se prioritate agriculturii; colectivizarea a fost înlocuită cu comunele, mici unități menite să încurajeze inițiativa locală. Această strategie a fost un eșec. După
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
agriculturii; colectivizarea a fost înlocuită cu comunele, mici unități menite să încurajeze inițiativa locală. Această strategie a fost un eșec. După moartea lui Mao (1976), Deng-Ping, urmașul său, a renunțat la comune și a reisntaurat parțial capitalismul în economie. „Marea revoluție culturală” a fost o vastă mișcare ideologică și socială care avea drept scop primenirea societății cu o nouă generație de revoluționari; anii „revoluției culturale” se caracterizează prin cultul personalității lui Mao. În concluzie, regimul comunist din China cunoaște trei etape
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Mao (1976), Deng-Ping, urmașul său, a renunțat la comune și a reisntaurat parțial capitalismul în economie. „Marea revoluție culturală” a fost o vastă mișcare ideologică și socială care avea drept scop primenirea societății cu o nouă generație de revoluționari; anii „revoluției culturale” se caracterizează prin cultul personalității lui Mao. În concluzie, regimul comunist din China cunoaște trei etape: aliniere la modelul sovietic (1949-1957); detașare de sub modelul sovietic și „marele salt înainte” (19581976); transformarea Chinei într-un stat caracterizat prin economie de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de constituire a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), alianța economică a statelor comuniste; 1955 = România a semnat actul de constituire a Tratatului de la Varșovia, alianța militară a statelor comuniste; 1956 = România a sprijinit Uniunea Sovietică la înăbușirea revoluției anticomuniste din Ungaria; 1958 = au fost retrase trupele sovietice din România; 1964= România a respins „Planul Valev”, conform căruia România urma să devină grânarul altor state comuniste în detrimentul economiei naționale; 1964 = Declarația din aprilie 1964 prin care P.M.R. își rezerva
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
războiului, refuza să asculte ordinele sovietice; România a avut, la fel ca și U.R.S.S., o atitudine potrivnică lui Tito; Revolta anticomunistă din Ungaria (1956) în 1956, a izbucnit o revoltă anticomunistă în Ungaria; trupele sovietice care au intervenit împotriva revoluției ungare, au trecut prin România. La București s-a format un „Comandament General”, pentru preîntâmpinarea altor acțiuni revoluționare iar primul-ministru Imre Nagy și alți membri ai guvernului ungar au fost aduși și interogați în România. Războiul de șase zile (1967
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dar, după anul 1964, a avut o poziție distinctă în cadrul Alianței, refuzând constant integrarea deplină în structurile acesteia. Punctul culminant al opoziției României față de dominația sovietică a fost în anul 1968. Tratatul de la Varșovia a cunoscut trei momente de criză: Revoluția anticomunistă din Ungaria (1956); „Primăvara de la Praga” din Cehoslovacia (1968); Criza din Polonia (1980-1981); După refuzul de a interveni în Cehoslovacia, România a rămas membră în Tratatul de la Varșovia, dar nu a mai permis militarilor români să participe la aplicațiile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens, tradiționalismul a fost mult mai puternic. b
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
răsturnare dorsală În prezent, în concursurile atletice nu se mai folosește decât un singur rocedeu tehnic de săritură în înălțime și acesta este răsturnarea dorsală sau săritura op-fosbur*. Apariția acestui procedeu tehnic la sfârșitul anilor ’60 a însemnat o devărată revoluție în biomecanica săriturii în înălțime, determinând abandonarea rocedeului de rostogolire ventrală, care, datorită acestui lucru a devenit perimat și cum vorbim despre el doar ca evoluție a procedeelor tehnice cunoscute la săritura în înălțime pe parcursul anilor. Adoptarea procedeului flop fosbur
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de Revoluția, dar am fost refuzat. Mă bucur însă că am apucat o bună perioadă de succes a traducerilor, imediat după 1989, când am publicat Trei oameni tari de Alex. Dumas Fiul, împreună cu Vlad Sorianu, volumul de povestiri grupate sub titlul Dragoste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]