41,706 matches
-
Viața Românească", precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această rubrică a ziarului a scris critică și cronică plastică până în anul 1905 semnând cu Baltazar sau cu pseudonimul Ioan Grozea. Cu pseudonimul Spiridon Antonescu a semnat adesea în revista literară "Viața românească" (vezi secțiunea Controverse
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această rubrică a ziarului a scris critică și cronică plastică până în anul 1905 semnând cu Baltazar sau cu pseudonimul Ioan Grozea. Cu pseudonimul Spiridon Antonescu a semnat adesea în revista literară "Viața românească" (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). În pictură, Apcar Baltazar a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
3-4 /2003; 1, 2, 3, 4 /2004, și 1, 2, 3, 4 /2005 design-ul și fotografia pentru copertă. 2002 Colaborează la editarea primului (unicul) număr, al revistei Notorrius, în calitate de artdirector. O revistă locală tip magazin, la care coordonează și rubrica „art & design”. 2001 „Arad un oraș de caracter” - mapă de prezentare a municipiului Arad care conține: un album de prezentare a orașului, o broșură despre economia municipiului și un CD-rom interactiv. La toate acestea semnează design-ul, precum și cea mai
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
începe cu retrospectivă zilei, "40 de minute", realizată în duplex de redacțiile de la București și Paris. Urmează emisiunile de analiză și dezbatere: "En français, s’îl vous plait", "Sănătatea FM, Punerea pe gânduri, Art Cultură". Grila de programe mai conține rubrici, magazine, cronici, cursuri de limba franceză. Tot atâtea motive ca să ascultați RFI România, să ascultați vocile lumii ! RFI România este prima și cea mai mare filiala înființată de Radio France Internaționale în afara Franței. Totul a început în 1990 când RFI
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
de Drept Administrativ). Își continuă studiile la Universitatea Valahia din Târgoviște, luându-și licența în Biblioteconomie și Arhivistică (2003) cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale bibliotecilor. Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis), la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
București). Din 2004 este editor la "Jurnalul Național" (București), unde conduce suplimentele "Jurnalul de Bucătărie" și "Jurnalul de Călătorie" și coordonează, de asemenea, activitatea Editurii "Jurnalul". Din septembrie până în decembrie 2010, ține săptămânal, în paginile publicației " Jurnalul de Duminică" o rubrică de cronică de carte de poezie, unde semnează, între altele, articole despre poezia lui Radu Cârneci, Pablo Picasso, Pablo Neruda, Herta Muller, Ana Blandiana, Ion Cocora, Dinu Olărașu, Ion Zubașcu, Rabindranath Tagore, Eliza Macadan... Din noiembrie 2011, ține în paginile
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
de carte de poezie, unde semnează, între altele, articole despre poezia lui Radu Cârneci, Pablo Picasso, Pablo Neruda, Herta Muller, Ana Blandiana, Ion Cocora, Dinu Olărașu, Ion Zubașcu, Rabindranath Tagore, Eliza Macadan... Din noiembrie 2011, ține în paginile "Jurnalului Național" rubrica "Bombe de presă de acum 100 de ani", explorând ceea ce preocupa opinia publică și presa de acum un secol. Începând cu luna aprilie a anului 2013 inițiază și susține constant o campanie de presă pentru sprijinirea familiilor copiilor cu autism
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
la Radio România - Antena Satelor, emisiunea de antropologie culinară românească "Focul din vatră", în fiecare sâmbătă, cu începere de la ora 11 fix. În decembrie 2010 își începe colaborarea cu Radio România Internațional. Din ianuarie 2011 susține la Radio România Internațional rubricile de autor "Poetul despre poeți" - eseu despre lirica românească (săptămânal, miercuri și joi), " În România, acum un secol" - eseu despre faptul divers și faptul istoric (săptămânal, miercuri) și "Reporter RRI" - reportaj radiofonic (săptămânal, vineri); colaborează la rubricile/emisiunile: "Românii de lângă
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
Radio România Internațional rubricile de autor "Poetul despre poeți" - eseu despre lirica românească (săptămânal, miercuri și joi), " În România, acum un secol" - eseu despre faptul divers și faptul istoric (săptămânal, miercuri) și "Reporter RRI" - reportaj radiofonic (săptămânal, vineri); colaborează la rubricile/emisiunile: "Românii de lângă noi", "Weekend cu prietenii", "Secretele bucătăriei românești", "Magazin RRI". Începând cu noiembrie 2011, în fiecare cea de a doua zi de luni din lună, realizează, la Radio România Internațional emisiunea "Invitat la RRI", aducând în fața microfonului mari
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
ulița vieții” (interviuri de excepție cu oameni născuți la sat) - în fiecare duminică de la ora 12,20. Fiecare editie din aceste doua emisiuni numara intre 250.000 si 300.000 de ascultatori. Din septembrie 2016, intră în grilă cu o rubrica nouă - „Ghidul bunelor maniere”, în cadrul emisiunii Vrem să știi, de luni până vineri. Tot din toamna anului 2016, împreună cu Romeo Lupu, realizează micro-emisiunea „Bilet de vacanță”, care se difuzează în fiecare sâmbătă și duminică, de la orele 15,15. Emisiunea conține
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru, Cezar Baltag, G. Țărnea, Gabriela Negreanu, Dragoș Vrânceanu, Cornel Regman, Constanța Buzea etc), pagini de memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale marilor scriitori români, publicând apoi Calendarul scriitorilor români, vol. I, II, și III, cca 1900 pagini ed. TipoMoldova, 2014. Rămășagul, roman, ed. Cartea românească 1979, Capcana de piatră, roman 1987, ed.
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
corul Palatului pionierilor din Timișoara, apoi în perioada liceala am fost solista corului Lic.5 și am luat premiul I la toate concursurile interliceale. Prima apariție la TV a fost Dialog de la distanță la Banat -Crișana în 1965, unde la rubrică „Solista de muzică ușoară” am fost notata de juriu cu notă 10 pe linie, ceea ce a adus victoria Banatului. În timpul studenției (Conservatorul din Timișoara - pe care l-am absolvit în 1968) am frecventat și cursurile Școlii de Artă populară din
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
și, probabil, locativul, la ca și limbile slave și baltice. Cele mai bine atestate sunt formele flexionare ale substantivelor cu teme pe -o- și -ă- și la nominativ și acuzativ. Tabelul de mai jos prezintă toate modelele de declinare atestate. Rubrica goală înseamnă că forma declinată pentru acest grup de declinare nu este atestată în surse. Inscripțiile păstrate uneori atestă evoluția morfologică cu timp, spre exemplu dativul singular al substantivelor cu tema pe ă a fost "-ăi" în cele mai vechi
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
maximă actualitate. Pe lângă cei care intră în direct mai sunt cei ale căror voci nu se aud pe post, redactori sportivi, reporteri, producători, meteorologi, cei care oferă informații din trafic etc.. Mai apoi, știrile sunt urmate de comentarii, reportaje și rubrici care se difuzează ca elemente de program de sine stătător sau ca elemente introduse în jurnale. Rubricile cel mai des întâlnite sunt din domeniile economic, politic, sport, timp liber, sănătate, informații utile, fapt divers etc. Un element tipic pentru acest
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
pe post, redactori sportivi, reporteri, producători, meteorologi, cei care oferă informații din trafic etc.. Mai apoi, știrile sunt urmate de comentarii, reportaje și rubrici care se difuzează ca elemente de program de sine stătător sau ca elemente introduse în jurnale. Rubricile cel mai des întâlnite sunt din domeniile economic, politic, sport, timp liber, sănătate, informații utile, fapt divers etc. Un element tipic pentru acest format sunt transmisiunile în direct de la evenimentele sportive pentru care postul de radio a obținut exclusivitate: fotbal
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
formează trupa Fără Zahăr și debutează în cenaclul folk "Moldavia". Primul album apare în 2003 și se numește "Episodu' unu: Amenințarea faitonului". Urmează albumele "Episodu' 2 de la Dorohoi" și "Neamul lui Peneș Curcanul". Între 2004 și 2012 semnează, alături de Bobi, rubrica " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde" în Suplimentul de cultură. O parte din texte sunt publicate în volumul " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde", de Bobi și Bobo, apărut la Editura Polirom în 2006. În 2004
Bobo Burlăcianu () [Corola-website/Science/320004_a_321333]
-
făcute pentru unul dintre copiii săi. Pe langă multele povestiri de toate genurile (polițiste, romantice, de aventuri, de anticipație etc.) și ilustrații, "The Ștrand" a fost, de asemenea, cunoscută ca una dintre primele reviste care au publicat jocuri logice, în rubrică "Perplexități", realizată la început de Henry Dudeney. Dudeney a introdus multe concepte noi în lumea jocurilor de tip puzzle, inclusiv primul puzzle cu cifre încrucișate, în 1926. În același an, Dudeney a scris un articol, "The Psychology of Puzzle Crazes
Strand Magazine () [Corola-website/Science/320058_a_321387]
-
1926. În același an, Dudeney a scris un articol, "The Psychology of Puzzle Crazes", reflectând și analizând cererea pentru astfel de creații. El a realizat rubrică Perplexități din 1910 și până la moartea să în 1930. G.H. Savage a devenit realizatorul rubricii, iar curând i s-a alăturat William Thomas Williams (W.T. Williams), care, în 1935 a publicat cele mai cunoscute puzzle-uri cu cifre încrucișate de astăzi. Puzzle-ul a primit multe denumiri, cea inițială fiind The Little Pigley Fărm
Strand Magazine () [Corola-website/Science/320058_a_321387]
-
1931 a primit un loc permanent de ilustrator la gazeta "Davar Leyeladim" (suplimentul pentru copii al ziarului "Davar", la care a lucrat fără întrerupere în următorii 35 de ani. După un timp a început să scrie articole și în alte rubrici ale acestui ziar. În anul 1932 a avut loc prima expoziție personală a lui Gutman. În anii 1933-1934 a participat la pregătirea decorului pentru carnavalul anual de la Tel Aviv "Adloiada", organizat de către coregraful Baruh Agadati. În anul 1934 cu prilejul
Nahum Gutman () [Corola-website/Science/320096_a_321425]
-
Aviv. În 1924 a plecat la Paris, unde a petrecut vreme de un an. S-a distins curând ca un abil mânuitor al limbii ebraice, inventator de cuvinte și expresii, unele cu împrumuturi din limba arameică, de asemenea a scris rubrici literare în mai multe gazete: "Davar", "Haaretz" (între 1928-1942), "Dapim lesifrut", "Hashomer Hatzaír", "Al Hamishmar", "Hedim", trimensualul literar Orloghin (Orologiu). În mod treptat, Shlonsky a devenit reprezentantul grupării de poeți rebeli care s-au ridicat împotriva lui Haim Nahman Bialik
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
pentru medici (Editura Viața medicală românească, 2001) și Personologie marginală și psihotraumatică (Editura Trei, 2006). Activitate publicistică: Începând din anul 1996 a îndeplinit atribuțiile de redactor-șef și apoi redactor principal la săptămânalul „Viața medicală“. În această calitate a editat rubricile de specialitate: Psihanaliza cea de toate zilele, Borderline clinico-psihiatric, Medicina felului de a fi și Portrete fiziognomice. Pe lângă acestea a semnat numeroase pagini tematice cuprinzând progresele neuropsihiatriei mondiale. Activitate literară: Membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (1990
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
Adevărul Holding, cu o nouă echipă editorială, a fost cel din decembrie 2009. Din acel moment revista a căpătat o imagine modernă, occidentală. Ca structură publicația are un cover story - Dosar sau Controversă, urmat de alte articole. De asemenea există rubrici de: Actualitate, Agendă (film, carte, expo și TV) Din Muzeele României. Pe lângă subiectele de istorie politică și militară, revista încearcă să ofere o perspectivă diversă publicând și articole despre istoria modei, cea culinară, a patrimoniului și alte materiale de istorie
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
rădăcini în istorie). Aceasta, pentru că unele subiecte au nevoie de spații ample pentru a fi discutate, mai mult decât oferă, număr de număr, dosarul „Historia”; dar și pentru că nu dorim să ne lipsim cititorii de ediția obișnuită a revistei, cu rubricile care au intrat deja în conștiința celor care ne urmăresc: Actualitate, Din Muzee, Dosar, Patrimoniu, Din Arhive, Propagandă, Istorii recuperate, Istoria sportului, Istoria modei, Agendă, Istorii comestibile.»
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
și autorul câtorva prefețe și postfețe la cărți de poezie. A semnat, sporadic, și traduceri de volume în limba engleză. E redactor al revistelor "LitArt" și "Târnava" din Tg. Mureș și senior-editor la portalul Inmures.ro, unde e titularul unor rubrici de cronică literară și opinie.
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
S. Philips (SUA). Alte articole sunt grupate în tema "Știința la frontierele cunoașterii" care cuprinde articole ca "Ipoteza bioritmurilor" de Alexandru Vilan sau "Quasarii și vitezele supraluminice" de Anca Roșu. Alte articole: "Literatură și Cinematograf SF" de Călin Stănculescu. În rubrica "Galaxia SF Eveniment" sunt prezentate mai multe cărți, cum ar fi : Romulus Dinu - "O lume congelată", Editura Albatros; Mihail Grămescu - "Aporisticon", Editura Albatros, colecția „Fantastic Club”, 1981; Gheorge Săsărman - "2000". În almanah sunt și o serie de povestiri SF scrise
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]