43,048 matches
-
este definit de Roland Barthes în lucrarea "Mitologii", o colectie a eseurilor sale apărute timp între 1954 și 1956 aproape exclusiv în revista "Lettres nouvelles". În eseurile sale Barthes realizează comentarii semiotice asupra unor discursuri contemporane, al căror obiect capată caracter mitic prin medierea mass-mediei, a publicității sau a oricărei alte forme de comunicare modernă. Definiția generală pe care Barthes o dă mitului semiotic modern este: "vorbire, limbaj, discurs, mesaj". Definiția lui Barthes este susținută
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
Barthes realizează comentarii semiotice asupra unor discursuri contemporane, al căror obiect capată caracter mitic prin medierea mass-mediei, a publicității sau a oricărei alte forme de comunicare modernă. Definiția generală pe care Barthes o dă mitului semiotic modern este: "vorbire, limbaj, discurs, mesaj". Definiția lui Barthes este susținută de etimologia cuvântului, care provine din grecescul "mythos" și latinescul "mithus", traduse cu sensul denotativ de: "discurs, cuvânt, poveste, mit". Dacă Mircea Eliade și Claude Lévi-Strauss definesc mitul tradițional prin conținutul său: „Substanța mitului
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
forme de comunicare modernă. Definiția generală pe care Barthes o dă mitului semiotic modern este: "vorbire, limbaj, discurs, mesaj". Definiția lui Barthes este susținută de etimologia cuvântului, care provine din grecescul "mythos" și latinescul "mithus", traduse cu sensul denotativ de: "discurs, cuvânt, poveste, mit". Dacă Mircea Eliade și Claude Lévi-Strauss definesc mitul tradițional prin conținutul său: „Substanța mitului nu se află nici în stil, nici în modalitatea narațiunii, nici în sintaxă, ci în istoria povestită de el”, prin Barthes are loc
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
prin Barthes are loc o mutație fundamentală, important în definirea mitului nemaifiind conținutul, ci modul în care se vorbește despre un obiect. Are loc astfel o mutație dinspre fond spre forma discursivă, ca parte a obsesiei postmoderne pentru forma lucrurilor, discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul nu se definește prin obiectul mesajului său, ci prin felul în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
lingvistice, ci la nivelul conotativ al punerii în context a limbii, actualizării sale prin performanță, adică vorbire. Pe baza relațiilor de semnificare între formă și concept, și respectiv denotare între dintre formă și semnificație, cei trei termeni dau naștere unui discurs. Acest discurs are în mod obligatoriu ca punct de pornire un lucru corespunzător formei, care, pus în relație cu un anumit cadru istoric va da naștere mitului. Barthes subliniază importanța contextului istoric în raport cu natura lucrului în sine, pentru apariția mitului
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
la nivelul conotativ al punerii în context a limbii, actualizării sale prin performanță, adică vorbire. Pe baza relațiilor de semnificare între formă și concept, și respectiv denotare între dintre formă și semnificație, cei trei termeni dau naștere unui discurs. Acest discurs are în mod obligatoriu ca punct de pornire un lucru corespunzător formei, care, pus în relație cu un anumit cadru istoric va da naștere mitului. Barthes subliniază importanța contextului istoric în raport cu natura lucrului în sine, pentru apariția mitului: „Veche sau
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
o vorbire aleasă de istorie: el nu apare din «natura» lucrurilor.” Se poate deduce că orice lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Mitul este un sistem semiologic secund deoarece el se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. Acest sistem semiologic primar poate fi atât limba, cât și alte sisteme și forme de comunicare sincretice: iconic prin fotografie sau film, muzical
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
membru fondator al (C.I.R.E.T.). Moare la 7 octombrie 1988. În timpul vieții a fost redactor la revista din Paris; membru al comitetului de redacție al revistei (Cercul de Artă Contemporană, Zürich), apoi membru consiliului de redacție al revistei . Fundamentele științifice ale discursului lupascian sunt: principiul al doilea al termodinamicii, teoria relativității, teorema lui Zermelo, unele aspecte teoretice ale mecanicii cuantice: cuanta de energie a lui Max Planck, descoperirea naturii corpuscular-ondulatorii a luminii (Einstein), principiul de nedeterminare (Werner Heisenberg), principiul complementarității (Niels Bohr
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
a luminii (Einstein), principiul de nedeterminare (Werner Heisenberg), principiul complementarității (Niels Bohr), principiul de excluziune (Wolfgang Pauli), descoperirea spinului particulelor - J. Uhlenbeck și S. Goudsmidt, descoperirea pozitronului (Paul Dirac) ș.a. Aceste descoperiri sunt grăitoare din punctul de vedere al substanțialității discursului lupascian, deoarece ele înfățișează multitudinea de forme prin care devine vizibil dualismul experienței microfizice, pe baza căruia se valorifică noua semnificație a conceptului de "contradicție". Pe deplin conștient de faptul că, în lumina noilor descoperiri științifice, procesul cunoașterii trebuie refondat
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
creații continue ale fecundității deductive a contradictoriului sau a energiei”. Principiul antagonismului și logica implicată de acesta, ca și exprimările și formalizările echivalente ale principiului și, nu în ultimul rând, consecințele constituirii logicii contradictoriului au valoare de prolegomene la un discurs care aduce cu sine o noutate și mai radicală: "trionticitatea" . Miezul tare al discursului lupascian constă, așadar, în ideea de trionticitate, consolidată pe baza delimitărilor anterioare. Teza conform căreia realitatea este structurată pe trei niveluri de materialitate a fost publicată
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
implicată de acesta, ca și exprimările și formalizările echivalente ale principiului și, nu în ultimul rând, consecințele constituirii logicii contradictoriului au valoare de prolegomene la un discurs care aduce cu sine o noutate și mai radicală: "trionticitatea" . Miezul tare al discursului lupascian constă, așadar, în ideea de trionticitate, consolidată pe baza delimitărilor anterioare. Teza conform căreia realitatea este structurată pe trei niveluri de materialitate a fost publicată în 1960, în eseul "Cele trei materii", operă de maturitate filosofică care a impresionat
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
delimitărilor anterioare. Teza conform căreia realitatea este structurată pe trei niveluri de materialitate a fost publicată în 1960, în eseul "Cele trei materii", operă de maturitate filosofică care a impresionat foarte mulți gânditori ai vremii, unul dintre ei considerându-l: “Discursul asupra metodei din timpurile noastre”. Pentru-a demara proiectul unei viziuni triontice asupra lumii, Lupașcu pornește de la câteva premise fundamentale: materia este forma „unei sistematizări energetice dotată cu o anumită rezistență”, prin urmare orice obiect al cunoașterii ni se prezintă
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
atacase opera "Prince Zaleski" a lui Shiel în 1895, iar acesta a constituit răspunsul lui Shiel. Wells va lăuda ulterior romanul lui Shiel "The Purple Cloud", acesta din urmă întorcându-i serviciul și exprimându-și admirația față de el într-un discurs ținut în 1933 la Clubul Rotary din Horsham, în care l-a numit „prietenul meu, dl. Wells”. În romanul lui C. S. Lewis "That Hideous Strength", personajul Jules constituie o caricatură a lui Wells, mare parte a SF-ului lui
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
Vogue", devneind cea de-a treia celebritatea afroamericană și prima cântăreață afroamericană ce este prezentată pe coperta publicației. La data de 25 februarie 2007, s-a anunțat faptul că artista este laureata unui premiu Oscar, pentru prestația din "Dreamgirls", în timpul discursului de mulțumire exprimându-și mulțumirea față de această realizare. În urma succesului întâmpinat, lui Hudson i s-a oferit un contract de promovare cu casa de discuri J Records, alături de care urma să își lanseze viitoarele produse discografice. Tot în 2007, primarul
Jennifer Hudson () [Corola-website/Science/313870_a_315199]
-
în ultimii 1500 de ani. În timpul acelei vizite, Papa Shenouda al III-lea și Papa Ioan Paul al II-lea au semnat o declarație comună asupra cristologiei și au fost de acord să aibă discuții suplimentare cu privire la creștinism. Într-un discurs în fața forumului ecumenic, în timpul Săptămânii Internaționale a Rugăciunii din 1974, a declarat că întreaga lume creștină este nerăbdătoare să vadă biserica unită. Popoarele creștine, obosite de divizii, îi împing pe liderii lor spirituali să facă ceva pentru unitatea bisericii. După
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
și instalațiile de desalinizare pentru a furniza apă potabilă sănătoasă pentru oamenii din Istanbul, precum și dezvoltarea de sisteme de transport în oraș. A crescut salariilor și calitatea de îngrijire a sănătății și cele sociale. La 6 decembrie 1997 într un discurs în aer liber pe care l a avut în orașul Siirt a recitat o strofa din poezia lui Ziya Gokalp pe care acesta din urmă o scrisese pentru soldații turci ce luptau în Războiul Balcanic din 1912 și care se
Recep Tayyip Erdoğan () [Corola-website/Science/314811_a_316140]
-
care l a avut în orașul Siirt a recitat o strofa din poezia lui Ziya Gokalp pe care acesta din urmă o scrisese pentru soldații turci ce luptau în Războiul Balcanic din 1912 și care se intitula Rugăciunea soldatului. În cadrul discursului Erdogan a precizat faptul că poezia aparține lui Gokalp. Minaretele sunt baionetele noastre, cupolele lor coifurile noastre, moscheile sunt cazărmile noastre și credincioșii, soldații noștri Aceasta armata divină îmi așteaptă religia Allah e mare, Allah e mare Procurorul Vural savas
Recep Tayyip Erdoğan () [Corola-website/Science/314811_a_316140]
-
de zbor deteriorat. Marele zbor a făcut din Amy Johnson o personalitate de talie mondială. Ziarul britanic "Daily Mail" i-a dat 10.000 de lire sterline pentru a pleca într-un turneu publicitar, pe parcusul căruia a ținut multe discursuri și a apărut în mass-media. S-au scris cântece despre ea și călătoria sa extraordinară. Toată atenția acordată precum și publicitatea au obosit-o, și, foarte curând, a suferit o depresie nervoasă.
Amy Johnson () [Corola-website/Science/314865_a_316194]
-
estetice, fluide, maleabile datorită forței și presiunii evenimentelor de fiecare dată unice. Temporalitatea și spațialitatea orașului sînt un înveliș al urbanului ce se reglează din interior, prin combinații complexe ale subiectivităților. Forme, mirosuri, sunete, culori, sentimente se înlănțuie formând un discurs continuu, precum o gură imensă a orașului, pe care dacă ai avea vreme să o asculți, aproape că te-ai auzi cum contribui la manifestul ordinar al urbanității. Muncă lui Nicolae Comănescu în orașul București se identifică uneori cu surprinderea
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
Cenușă și Noroi” care are loc la „Galeria 26” artistul se folosește de efectele cromatice ale celor trei componente pentru a realiza serii de peisaje urbane ale Bucureștiului contemporan. Dezvoltând un plan compozițional ce debordeză spațiul pânzei, N.C. construiește un discurs pictural folosind materiale deja consumate (moarte) extrase din acțiuni ale cotidianului bucureștean, încercând astfel să redea într-o manieră hilara și tristă imaginea Bucureștiului. Noroiul, muștarul și cenușă reprezintă contingenta urbană, 3 în 1 de București. Compoziție solidara, ironică și
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
o manieră hilara și tristă imaginea Bucureștiului. Noroiul, muștarul și cenușă reprezintă contingenta urbană, 3 în 1 de București. Compoziție solidara, ironică și frustra a Bucureștiului. “Nicolae Comănescu este un ciob al orașului, un punct al fractalității lui prin care discursul despre oraș deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când ești infestat imaginar de urban și nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicații și încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea orașului în linii de forță și
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
La 28 iunie 1989, Milosevici a condus o sărbătoare în masă cu sute de mii (aproape un milion) de sârbi în Gazimestan, prilejuita de împlinirea a 600 de ani de la bătălia de pe „Câmpul mierlei” (Kosovo polie) din luptele împotriva otomanilor. Discursul de la Gazimestan, care a marcat începutul său politic, a reprezentat o parte importantă a evenimentelor care au contribuit la continuarea crizei din Kosovo. Mișcarea naționalistă sârbă a reprezentat de asemenea un factor pentru Războaiele iugoslave. În 1989, Milosevici a anulat
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
soldați. Nenin le-a comunicat autorităților din sat (primarul, perceptorul, notarul, dirigintele oficiului poștal și toți funcționarii) că este revoluție, iar Basarabia s-a proclamat „republică moldovenească sovietică”. Sătenii au fost convocați la sediul primăriei, unde Nenin a ținut un discurs în care afirma că în Basarabia se instalase puterea sovietică și că localitatea nu mai aparținea României. El le-a comunicat sătenilor că Armata Roșie a intrat în Basarabia pentru a alunga armatele române și le-a cerut să se
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
se pregătește să devină vegetarian. Din acel moment, noul antrenor al lui Stoke, Frank Taylor, a propus ca Matthews să fie readus la club; toate părțile au fost de acord până când Joe Smith l-a convins să rămână cu un discurs inspirațional prin care i-a promis lui Matthews că încă este posibil ca el să câștige Cupa Angliei, mărturisindu-i faptul că „multă lume crede că sunt nebun, dar chiar dacă ai 37 de ani, eu cred că mai ai multe
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
chiar dacă ai 37 de ani, eu cred că mai ai multe de arătat în fotbal.” Deși a fost nevoit să stea pe tușă timp de trei luni din cauza unei accidentări musculare, sezonul 1952-1953 s-a dovedit a fi unul conform cu discursul lui Smith, Matthews reușind la vârsta de 38 de ani să-și adjudece medalia de câștigător al Cupei Angliei, într-un meci în care, în ciuda hat-trickului lui Mortensen, este cunoscut sub denumirea de „Finala lui Matthews”. Bolton conducea cu scorul
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]