42,660 matches
-
de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța, 2000. Antologii: Secvențe marine, introd. Cornel Regman, București, 1966 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creație”. Demersurile sale critice, deși concepute ca participări subiective plenare, se individualizează totuși, în peisajul epocii, prin situarea cărților analizate în contextul integral al creației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
mare bogăție sufletească. Se rețin în special figurile feminine, dotate cu forță caracterologică și diversitate a reacțiilor. Proză de factură rebreniană, cu neașteptate alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Alfabet liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
mare tritonul/ în ochiul de apă/ în care ne oglindim laolaltă cu focul.// Departe, în cer,/ pe o stea mlăștinoasă,/ urletul câinelui/ moare încovrigat ca și câinele “ (Cărări de câini). Sentimentul părăsirii, al pustiirii lumii și a sinelui covârșește aceste poeme. Este un sentiment de gol imens, de pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
pe o stea mlăștinoasă,/ urletul câinelui/ moare încovrigat ca și câinele “ (Cărări de câini). Sentimentul părăsirii, al pustiirii lumii și a sinelui covârșește aceste poeme. Este un sentiment de gol imens, de pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
aceste poeme. Este un sentiment de gol imens, de pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge acest tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de atmosferă, descriptiv-intimiste, care mizează pe sugestie și care își deconspiră cheia alegorică spre final; nu lipsesc nici ironia, conștiința livrescă sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
final; nu lipsesc nici ironia, conștiința livrescă sau oralitatea discursivă. Lirismul de factură alegorică, în cheia unei drame individuale și naționale (Careu) sau păstrând o trakliană ambiguitate simbolică (Praful și pulberea), ajunge până la simplitatea și ingenuitatea trucată, postmodernă a unor poeme precum Căci spune chinezoaica: „Nu mai desena omuleți,/ oricât de mici,/ oricât de veseli,/ dacă nu-ți poți stăpâni creionul/ și-l lași să se împlânte/ - fie și numai un pic -/ în inima celui desenat.// Desenează altceva./ Desenează ceva ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Vasile Tarta, Ion Vădan, George Vulturescu, Ion Baias, dar și ale unor autori de limbă maghiară ca Lang Zsolt și Irinyi Kiss Ferencz. În numărul 3-4/1991 pot fi citite o serie de inedite ale lui Gheorghe Pituț și câteva poeme ale unei talentate poete, Raluca Sălăjan, dispărută la numai șaptesprezece ani. Dacă proza este ilustrată sporadic (de menționat doar fragmentul de roman Aventuri în Levant al lui Ion Chiorean), în schimb revista are o bogată secțiune critică, incluzând cronici de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
structură fundamental lirică, V. nu poate renunța la poezie, deși prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
-nceput,/ dar turmele-n pietre și-n nisip s-au prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din Valea Fierului și În munții de miază-noapte, autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din Valea Fierului și În munții de miază-noapte, autorul surprinde maniheist lumea minerilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
București, 1964; Buchet în august, București, 1965; Dinamica, București, 1965; Poveștile pădurii, cu ilustrații de Gheorghe Adoc, București, 1965; Flăcări în Vest, București, 1966; ed. (Drumul spre Mai), București, 1975; O poveste cu povești, București, 1967; Camera 210, București, 1968; Poeme în marș, București, 1969; Dincolo de azur, București, 1970; Aventurile lui Țâncu-Năzdrăvanul, București, 1971; Ctitorie în albastru, București, 1972; Țară și scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Aventurile lui Țâncu-Năzdrăvanul, București, 1971; Ctitorie în albastru, București, 1972; Țară și scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu oameni frumoși, București, 1975; Pasărea Phoenix, București, 1976; Poemele de-acasă, Iași, 1977; Arboroasa, București, 1978; Cerbul singuratic, București, 1979; Poeme sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București, 1981; Sonete, București, 1983. Traduceri: Walter Nowotny, Eu scriu împotriva lupilor, Iași, 1980. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu oameni frumoși, București, 1975; Pasărea Phoenix, București, 1976; Poemele de-acasă, Iași, 1977; Arboroasa, București, 1978; Cerbul singuratic, București, 1979; Poeme sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București, 1981; Sonete, București, 1983. Traduceri: Walter Nowotny, Eu scriu împotriva lupilor, Iași, 1980. Repere bibliografice: I. Sîrbu, „Valea Fierului”, „Iașul nou”, 1953, 3-4; Ion Mihăileanu, „Valea Fierului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
1976; Alphonse Daudet, Extraordinarele aventuri ale lui Tartarin din Tarascon, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1978; Michel Tournier, Vineri sau Limburile Pacificului, pref. Micaela Slăvescu, București, 1978; 30 poètes roumains contemporains, București, 1978 (în colaborare); Geo Bogza, Poezii și poeme - Poésies et poèmes, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Aleksa Celebonović, Realismul burghez la sfârșitul secolului XIX (1860-1914), pref. Dan Grigorescu, București, 1982; Paul al României, Carol al II-lea, rege al României, București, 1991. Repere bibliografice: Sanda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
fără pretenții de teoretizare, cu o informație la zi, în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un lux? (1912), Teatrul la țară (1914). Un poem, Faust și aviatorul (1921), câteva drame și comedii „poporale” precum În seara de Crăciun (1921), Gogu (1922), Între două focuri (1923), culegerile de versuri Pentru cei mici și buni (1919), Poezii (1938) sau de proză, cum sunt Pe pământ udat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
benzină” sau de neon, cu „ceruri de ciment”, în care „dorm pustiurile de beton sub stelele de fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva poezii ale solitudinii, percepută ca menghină temporală: „Ceasul meu s-a oprit./ De aseară până azi minutare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii, confesiuni, notații dintr-un „proces verbal de existență” (Eugen Simion) sau dintr-un „jurnal al trăirilor interioare punctat de câteva rememorări” (Alexandru Piru). Totul vrea să fie un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
i-ar fi permis să scurtcircuiteze distanțele dintre imaginile și viziunile poetice, ar fi apropiat-o și mai mult pe U. de Diane Wakoski, din a cărei lirică a tradus și cu care are certe afinități. Totuși, principalul dușman al poemelor sale se dovedește tendința lor centrifugală, refuzul coagulării în întreg, o notație suprinzătoare putând rupe coerența unui text care începe bine: „O mare împrevizibilă mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică, I. abordează totuși poezia epică. Ștefan al Moldovei (Din zile mari, 1905) lasă posterității o lecție de patriotism, dar imaginea strategului rămâne încă palidă: „Așa cum se înfățișează acum, e numai sâmburele poemului visat de mine”, mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl și drama Gringoire a lui Théodore de Banville. Câteva traduceri din La Fontaine, în aceeași colaborare, au apărut postum. E greu de precizat în ce constă contribuția lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]