43,048 matches
-
dea un răspuns ferm și a arătat că, dacă România se alătură taberei rusești, puterile nu-i vor mai oferi protecție. Kogălniceanu a luat la cunoștință și și-a exprimat speranța că Franța îi va susține țară în momentul decisiv. Discursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului a arătat că guvernul român consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană. A doua zi, Parlamentul a votat declarația de independență, pe care principele Carol a acceptat-o. În anul care a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
în 1886, el și-a petrecut ultimii ani publicând documente istorice din fondul Eudoxiu Hurmuzachi, mediatizând descoperirile arheologice din perioada Greciei și Romei antice în Dobrogea de Nord, si colecționând documente străine legate de istoria României. Unul din ultimele sale discursuri, ținut în fața Academiei în prezența regelui Carol I și a soției sale Elisabeta de Wied, a fost un sumar al întregii sale cariere de om politic, intelectual și funcționar public. În august 1890, în timp ce călătorea prin regiunea austriacă Vorarlberg, a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
la momentul anunțării acestui acord în Piața Operei s-au strâns câteva mii de timișoreni, membrii ai PSD, dar și ai PDL și revoluționari, cei din urmă l-au huiduit pe Geoană și nu l-au lăsat să-și țină discursul în Piața Operei. În zonă a fost desfășurate forțe de ordine pentru a menține distanța între cele două tabere. Alte manifestații de susținere a celei de la Timișoara au avut loc și în alte orașe din țară, inclusiv în Piața Universității
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
care s-a bazat pe minciună, atacuri personale și la familie". La rândul său, Traian Băsescu a declarat că președinția este un privilegiu și o 'uriașă obligație" care l-a marcat zi de zi în cei cinci ani de mandat. Discursul său s-a axat pe susținerea accelerată a reformei, în care 'vocea românilor să fie auzită". Șeful statului a propus 'o guvernare a politicienilor pentru politicieni". Băsescu a vorbit în discursul său de debut despre rivalii sociali-democrați, cărora le-a
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
zi de zi în cei cinci ani de mandat. Discursul său s-a axat pe susținerea accelerată a reformei, în care 'vocea românilor să fie auzită". Șeful statului a propus 'o guvernare a politicienilor pentru politicieni". Băsescu a vorbit în discursul său de debut despre rivalii sociali-democrați, cărora le-a adus acuzații că nu înțeleg prioritățile țării și își însușesc privilegii politice. Candidatul susținut de democrat-liberali a amintit de posibilitatea revenirii la guvernare a fostelor puteri comuniste și a lui Ion
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
de conducere al PNR. În Monarhia Austro-Ungară, a fost ales, în 1906, deputat în Parlamentul din Budapesta, ca deputat de Vințu de Jos, comitatul Alba, activitatea sa parlamentară dezvăluindu-i curajul și intransigența. Pe 22 mai 1906 ține primul său discurs în Dieta de la Budapesta. În iunie 1915 Maniu a fost încorporat în Armata Comună austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a fost demobilizat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu personalități de primă mărime ale Partidul Național Român din
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
în alte țări din Occident interesându-se de viața civilă și de stat. A fost șeful Conservatorilor în timpul lui Cuza, membru în divanul Ad-hoc, ministru de finanțe, apoi în 1862 prezident de consiliu. S-a deosebit ca orator de funte. Discursurile și biografia sa au fost publicate de A. Demetrescu. La 8 iunie 1862, întorcându-se de la Cameră, a fost asasinat, fiind în trăsură cu prefectul poliției N. Bibescu.
Barbu Catargiu () [Corola-website/Science/297347_a_298676]
-
et son retablissement. A intrat în politică după război, în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și Virgil Madgearu, care avea mai târziu să devină prin fuziune Partidul Național Țărănesc. A fost ales deputat în parlament în 1926, ținând primul discurs la 29 iunie 1926. Un imbold pentru cariera sa l-a constituit venirea la putere a PNȚ în 1928, Călinescu fiind numit inițial prefect de Argeș, apoi subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor.. În 1930 devine subsecretar de
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
militare și îi arată lui Bismarck actul de abdicare pe care îl pregatise. Câteva zile mai târziu, Bismarck, prim ministru intermediar, se adresa Landtagului: „De pe vremea tratatelor de la Viena, frontierele noastre nu sunt favorabile conducerii sănătoase a statului. Nu prin discursuri sau prin decizii ale majorității vor fi rezolvate marile probleme ale epocii noastre ci prin foc și sabie!”. Atunci când parlamentul refuză reforma militară, pe care o declară neconstituțională, Bismarck îl dizolvă. Cu toate acestea, acest om care nu se teme
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
repede frazele tranșante, pe care și le notase pe un bloc-notes. Rapiditatea cu care vorbește, debitul său oratoric este de 250,300 și chiar câteodată 350 de silabe pe minut, este atât de mare, încât stenograful nu-i poate inregistra discursul. Vorbește ținându-și mâna dreaptă în buzunarul pantalonilor de culoare deschisă, atitudinea sa părând provocatoare. După 1871, obiectivele sale vor fi pacifiste: să-și consolideze opera și să mențină echilibrul european; va juca un rol destul de complicat, făcând uz de
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
serie de memorii lui Ion Antonescu și a participat activ la discuțiile dintre fruntașii politici pe această temă. La 7 sept. 1941, generalul Rădescu îi trimite o scrisoare reprezentantului Germaniei la București, baronul Manfred von Killinger, ca răspuns la un discurs ostil ținut de acesta la Sala „Aro”. Ca urmare a acestei scrisori, la 22 oct. 1941 generalul este trimis în lagărul de la Tg. Jiu, unde va rămâne până la 29 sept. 1942. După revenirea în Capitală, generalul Nicolae Rădescu ține legături
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
arătau limpede că nu armata a făcut acest lucru, ziarele comuniste din zilele următoare au cerut pedepsirea „călăului Rădescu” și înlocuirea guvernului cu unul „cu adevărat democratic”. Dar ceea ce i-a iritat cel mai mult pe reprezentanții F.N.D. a fost discursul curajos rostit de primul-ministru în seara aceleiași zile la radio, în care explica desfășurarea evenimentelor. Printr-un ordin semnat de V.L. Bogdenko, consilier al președintelui Comisiei Aliate (sovietice) de Control, se interzicea publicarea în presă și difuzarea discursului rostit de
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
a fost discursul curajos rostit de primul-ministru în seara aceleiași zile la radio, în care explica desfășurarea evenimentelor. Printr-un ordin semnat de V.L. Bogdenko, consilier al președintelui Comisiei Aliate (sovietice) de Control, se interzicea publicarea în presă și difuzarea discursului rostit de primul-ministru la radio. La 28 februarie 1945, datorită presiunilor trimisului Moscovei, Andrei I. Vâșinski, generalul Nicolae Rădescu își prezintă demisia Regelui, care a fost nevoit să o accepte. Printre primele măsuri luate de președintele noului Consiliu de Miniștri
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
a fost ales deputat în Colegiul 8 din județul Brașov. Principalul său contracandidat a fost Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de finanțe. Viziunea lui Petre Roman despre misiunile pe care le are de îndeplinit politica externă a României este cuprinsă în discursul prezentat în Aula Academiei Române, la 22 iunie 2000: “În centrul interesului național promovat de politica externă se află cetățeanul român, siguranța, prosperitatea și demnitatea sa.” În decembrie 1999 este numit ministru de stat, ministrul afacerilor externe. În această calitate a
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
Adevărul", revista "Flacăra" și revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocație. Scrierile în proză (cuprinse în volumul "Precursori") au fost fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări aniversare sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a portretului, T. Vianu l-a dedicat un semnificativ capitol în "Arta prozatorilor români
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
pentru volumul de debut, creația poetică a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Române. Raportul către plenul Academiei Române, pentru premierea volumului "Poezii" a fost prezentat în februarie 1906 de Titu Maiorescu. În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei, discursul de recepție fiind intitulat "Coșbuc". În 1924, poetul a primit "Premiul Național de poezie" și premiul Mihail Sadoveanu pentru "proză".
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
comuniste române, a alcătuit și a condus Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, din care făceau parte personalități ale lumii academice și reprezentanți ai exilului românesc. În decembrie 2006, Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs ținut în Parlamentul țării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse de Vladimir Tismăneanu. Gestul președintelui a stârnit un scandal public de proporții foarte mari și
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
a condus Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, din care făceau parte personalități ale lumii academice și reprezentanți ai exilului românesc. În decembrie 2006, Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs ținut în Parlamentul țării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse de Vladimir Tismăneanu. Gestul președintelui a stârnit un scandal public de proporții foarte mari și reacții amestecate, de la elogii până la
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
fiind ultimul șef de stat care l-a vizitat înainte de retragerea sa din oficiul de papă. În materie de politică europeană, Băsescu a preluat în 2004 linia politică anterioară, continuând eforturile României de a se integra în Uniunea Europeană. În primul discurs în Parlamentul României, la depunerea jurământului, Băsescu declara că o „prioritate majoră de politică externă, cât și de evoluție pozitivă a României, este integrarea în Uniunea Europeană. Integrarea în UE este un element de forță în politica externă a României.” Continua
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
va extrage din Marea Neagră, o țară dependentă de infrastructura Gazprom”. Traian Băsescu a fost susținut în prima campanie electorală pentru președinție de postul Realitatea TV. Însă în 2007, folosea deja sintagma "mogulii de presă", care avea să se impună în discursul public. Președintele făcea astfel aluzie la proprietarii posturilor Realitatea TV și Antena 3, Sorin Ovidiu Vântu, respectiv Dan Voiculescu, precum și la Dinu Patriciu, proprietarul ziarului Adevărul. Mugur Ciuvică, care avea să fie mai târziu un invitat constant al postului Antena
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
se afla la prima faptă de discriminare"” Asocia Romani Criss a afirmat că "Traian Băsescu e primul președinte din lume amendat pentru discriminarea romilor" deși "cuantumul amenzii nu este [satisfăcător], dar că important este mesajul, că în România există un discurs rasist la nivel înalt și indiferent cine ești" [ce funcție ai] "ești sancționat dacă ai un discurs rasist sau faci discriminare". La Revoluția din 1989, potrivit propriilor declarații, Băsescu avea un milion de lei la CEC (echivalentul a 83.000
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
președinte din lume amendat pentru discriminarea romilor" deși "cuantumul amenzii nu este [satisfăcător], dar că important este mesajul, că în România există un discurs rasist la nivel înalt și indiferent cine ești" [ce funcție ai] "ești sancționat dacă ai un discurs rasist sau faci discriminare". La Revoluția din 1989, potrivit propriilor declarații, Băsescu avea un milion de lei la CEC (echivalentul a 83.000 de dolari la acea dată). „După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
universalitatea teoriei artei și a modelelor artistice pe care le-au propus (și produs). Mai tarziu, ideea decalajului și cea a întârzierii, mecanisme tipice pentru secolul al XIX-lea, au stat la baza colonialității și sunt și astăzi prezente în discursul „occidentalizării”.
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
a comemora și discuta despre evenimentele respective, Asociația Română de Istorie Socială a avut inițiativa excelentă de a organiza o vizită-tur la „locurile memoriei” grevei. Turul a început cu o întâlnire lungă la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
comuniști au participat activ și substanțial în organizarea grevei. Dincolo de aceste încercări de îmblânzire a grevei și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferiști, precum și a victimelor și supraviețuitorilor grevei. Ceea ce nu se poate spune despre discursurile reprezentanților C.F.R. Mai întâi am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului Căilor Ferate care
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]