43,993 matches
-
fiind: Forța nucleară tare este și cea mai puternică din aceste interacțiuni, fiind de 100 de ori mai puternică decât forța electromagnetică, de 10 ori mai puternică decât forța slabă și de 10 ori mai mare că forța gravitațională. Forța nucleară tare face ca protonii și neutronii să rămână integri și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
și de 10 ori mai mare că forța gravitațională. Forța nucleară tare face ca protonii și neutronii să rămână integri și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
ori mai mare că forța gravitațională. Forța nucleară tare face ca protonii și neutronii să rămână integri și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
mare că forța gravitațională. Forța nucleară tare face ca protonii și neutronii să rămână integri și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi găsite în stare liberă în Univers din cauza fenomenului de confinare. Trebuie
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere electric, este destul de stabil. Spre deosebire de forță tare, forța nucleară descrește odată cu mărirea distanței dintre particule. În cadrul nucleului, forța nucleară are
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere electric, este destul de stabil. Spre deosebire de forță tare, forța nucleară descrește odată cu mărirea distanței dintre particule. În cadrul nucleului, forța nucleară are un caracter rezidual. Nucleonii au mereu sarcina de culoare egală cu zero. Cu toate acestea, există o interacțiune reziduala între aceștia (însă aceasta este departe de a fi comparabilă
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere electric, este destul de stabil. Spre deosebire de forță tare, forța nucleară descrește odată cu mărirea distanței dintre particule. În cadrul nucleului, forța nucleară are un caracter rezidual. Nucleonii au mereu sarcina de culoare egală cu zero. Cu toate acestea, există o interacțiune reziduala între aceștia (însă aceasta este departe de a fi comparabilă cu forțele van der Waals, care pot fi considerate că
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
au analizat posibilitatea dacă particulele ar putea "intra" în nucleu. După participarea la un seminar de a lui Gamow, Max Born a recunoscut generalitatea acestui efect. El și-a dat seama că fenomenul tunel nu este limitat doar la fizica nucleară, ci este un rezultat general al mecanicii cuantice care se aplică la mai multe sisteme. Astăzi efectul tunel se poate aplica și la cosmologia universului tânăr. Acest efect a fost aplicat mai târziu și în celalte situații, cum ar fi
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
dur. Certitudinile referitoare la Zona 51 sunt destul de puține. Începând cu 1954, acolo se testează cele mai avansate tehnologii ale armatei americane. Cu timpul s-a aflat că acolo a fost perfecționat avionul-spion Lockheed U-2 (cel care a descoperit rachetele nucleare sovietice instalate în Cuba) și aparate precum celebrele avioane de recunoaștere Lockheed U-2/Lockheed A-12 Oxcart/ SR-71 Blackbird sau avionul greu detectabil prin radar (Stealth) Lockheed F-117 Nighthawk (inclusiv varianta inițială la scară 2/3 Lockheed Have Blue), avionul
Zona 51 () [Corola-website/Science/298784_a_300113]
-
strălucitoare stea de pe cerul nocturn. Rigel, cunoscută și ca "„Beta Orionis”" este o supergigantă albastră de tipul B și este a șaptea cea mai strălucitoare stea de pe cerul nocturn. Asemenea lui Betelgeuse, în interiorul nucleului lui Rigel au reacții de fuziune nucleară, elemente grele fiind pe cale să se nască. Steaua va trece la stadiul de supergigantă în curând (pe scara de timp astronomică) sau va colapsa gravitațional în cazul unei supernove, transformându-se într-un final într-o pitică albă. Ea este
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
Nature des Acides" () sub forma: „În natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă.” Exemple de conservare: conservarea energiei unui pendul, conservarea energiei în cazul unei mașini termice, conservarea energiei în cazul unei explozii chimice sau nucleare etc. Această constatare, a conservării totale a materiei, a avut nevoie de un timp îndelungat și de mulți gânditori, filozofi și oameni de știință pentru a ajunge în forma sintetică cunoscută azi ca "Legea conservării materiei". În sensul comun de
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
des, dar incorect. În funcție de diferite criterii, se vorbește despre diverse forme de transfer energetic. Din punct de vedere al "sistemului fizic" căruia îi aparține, există (exemple): După "sursa de proveniență", poate fi: energie stelară, solară, a combustibililor, hidraulică, eoliană, geotermală, nucleară. După faptul că "urmează sau nu un ciclu" se clasifică în: După "modul de manifestare" al energiei se vorbește despre energie mecanică, energie electrică, energie luminoasă. După "purtătorul" de energie se vorbește de energie termică. Diferitele forme de energie se
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
impresionantă listă de personalități culturale și științifice ale Germaniei (dintre care putem enumera succint: Carl Bosch, Max Weber, Helmut Kohl, Gustav Kirchhof precum și zeci de laureați ai Premiului Nobel) În oraș se află patru institute de cercetare Max Planck (Fizica nucleară, Astronomie, Medicină, Drept), Centrul German de Cercetări împotriva Cancerului, Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL), Centrul German de Gerontologie, Academia Științifică din Heidelberg și multe altele. În 1944, primul ciclotron din Germania a fost dat în folosință la Heidelberg. Nenumărate
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune și fuziune. Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui număr mare de oameni și
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune și fuziune. Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui număr mare de oameni și distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general. Prima armă
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune și fuziune. Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui număr mare de oameni și distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general. Prima armă nucleară cu fisiune a eliberat o cantitate de energie echivalentă cu cea
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
produsă de o reacție în lanț de fisiune și fuziune. Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui număr mare de oameni și distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general. Prima armă nucleară cu fisiune a eliberat o cantitate de energie echivalentă cu cea rezultată din explozia a 20.000 tone de TNT (trinitrotoluen), în timp ce prima armă termonucleară (cu fisiune și fuziune) a eliberat o energie echivalentă cu 10.000.000 tone de
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
a 20.000 tone de TNT (trinitrotoluen), în timp ce prima armă termonucleară (cu fisiune și fuziune) a eliberat o energie echivalentă cu 10.000.000 tone de TNT. La nivelul anului 2012 pe plan mondial existau circa 19.000 de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
2012 pe plan mondial existau circa 19.000 de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda proiectilului) fie prin comprimarea
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]