41,750 matches
-
structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism, anti- comunism acestea au devenit, în timp, axele centrale pe care se construiește noua identitate românească, iar, în perfect acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc inventariat selectiv în memoria istorică națională nu a fost "inventat" ab initio de fiecare nou regim instalat la comanda politică a societății. Nici chiar "revoluția antinațională" înfăptuită de socialism nu a rupt-o total cu memoria națională sedimentată în conștiința istorică de-a lungul secolului naționalist de existență românească (1848-1947). Dincolo de reconfigurările de substanță, pe care ne-am chinuit să le catalogăm în partea de analiză empirică a lucrării, formula rolleriană a memoriei istorice românești este fundamentată, în mare, pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei istorice oficiale. Între ezoterismul elitist și exoterismul popular, lucrarea de față a optat decisiv pentru cel de-al doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology. În G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București: Editura Universității București. Boia, L. (1997). Istorie și mit în conștiința românească. București: Humanitas. Bourdieu, P. (1991). Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press. Breen, K. și O'Neill, S. (2010). Introduction: A Postnationalist Era? În K. Breen și S. O'Neill (coord.). After the Nation? Critical Reflections on Nationalism and
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
M. Bloch. The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian truth commission. Europe-Asia Studies, 61 (2), 313-336. Cioflâncă, A. (2007). Istorie și justiție: Un model german pentru "procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Politică și istorie: cazul comuniștilor români 1994-1977. București: Humanitas. Gerth, H.H. și Mills, W.C. (1946). Introduction: The Man and His Work. În From Max Weber: Essays in Sociology (pp. 3-74). New York: Oxford University Press. Gheorghiță, A. (2010). Trecutul comunist în conștiința adolescenților. În G. Bădescu et al., Implicarea civică și politică a tinerilor (pp. 64-71). Constanța: Editura Dobrogea. Ghibu, O. (1915). Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria. București: Institutul de Arte Grafice "Nicolae Stroilă". Ghibu, O. (1975
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1905 în care a fost acuzat de "activități antipatriotice"]. Disponibil online la adresa https://www.marxists.org/archive/herve/1905/anti-patriotism.htm, accesată în 19 august 2014. Hervé, G. (1910). My Country, Right or Wrong. Londra: A.C. Fifield. Hitchins, K. (1987). Conștiința națională și acțiune politică la românii din Transilvania, 1700-1868, Volumul I, Cluj-Napoca: Dacia. Hitchins, K. (1998a). Românii 1774-1866. București: Humanitas. Hitchins, K. (1998b). România 1866-1944. București: Humanitas. Hobsbawm, E.J. (1983). Introduction: Inventing Tradition. În E.J. Hobsbawm și T. Ranger (coord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1), 84-102. Schifirneț, C. (2004). Formele fără fond, un brand românesc. București: comunicare.ro Schuman, R. (1950). Declaration of 9th may 1950. Disponibil online la adresa http://www.robert-schuman.eu/en
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr pe care Radioul îl difuzează și astăzi. Cât a rezistat grupul intrat atât de repede în conștiința tinerilor? A supraviețuit până prin ’78, dar lucram cu apariții foarte rare, deoarece locuind în trei orașe diferite, era foarte dificil să repetăm. Cu Mihai Rușan, ultimul oboist, am lucrat până în ’80, când am lansat ultimele noastre piese, cântate și azi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
prin dezagregarea treptată a obștii inițiale în grupuri care, nemaiavând condiții optime de extindere în vechea vatră, „au roit” și au creat vetre noi în cuprinsul aceluiași hotar, pentru că interese social-economice și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu orice preț „să putem să trăim în țară la locul nostru”, într-o vreme când mutarea de pe o moșie pe alta era un fenomen relativ obișnuit, actele de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceste trăsături distinctive, susținute prin practici și obișnuințe moștenite și transmise din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au fost și din acestea, am putea-o ilustra folosindu-ne de un fragment din cronica moldoveanului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra în stăpânirea acestei părți de sat, nu-și află temei în conștiința vechilor drepturi de stăpânire pierdute cu timpul, de către înaintașii lor, în împrejurări critice, deci încercând acum, în condiții crezute de ei favorabile, un act reparatoriu și recuperator. Dar vremurile nu mai îngăduiau așa ceva. Cumpărătorul, din septembrie 1814, a fost „dumnialui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
119 Sfera evaluărilor activității de audit public intern cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele: a) misiunea, competențele și responsabilitățile compartimentului de audit intern/structurii teritoriale subordonate; ... b) independența structurii de audit intern în cadrul entității publice; ... c) competența și conștiința profesională a auditorilor interni; ... d) managementul activității de audit public intern; ... e) natura activității de audit public intern; ... f) Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern; ... g) respectarea Normelor specifice proprii în desfășurarea misiunilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
fi făcută în conformitate cu criteriile clinice și funcționale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. DELIRIUM Elementul esențial îl constituie obnubilarea conștiinței și o modificare în cunoaștere, debutul este relativ rapid și evoluția fluctuantă, tulburările fiind determinate de condiția medicală generală sau induse de o substanță sau cauzate de o etiologie multiplă. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR Tulburarea conștienței cu scăderea capacității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE ALCOOL Criterii de diagnostic clinic: - halucinații auditive sau polisenzoriale; - idei delirante, în special de tip persecutor; - agitație psihomotorie sau stupoare; - anxietate marcată; - prezența unui grad de obnubilare a conștiinței, fără a atinge caracterul unei confuzii grave. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, în urma examinării psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG și neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum și a investigației sociale. Gradul II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
STUPOR DISOCIATIV Criterii de diagnostic clinic - diminuarea sau absența mișcărilor voluntare în prezența unei reactivități normale la stimuli externi; - absența unei suferințe somatice; - prezența evenimentelor psihotraumatizante recente. 6. TULBURĂRI DE TRANSĂ ȘI POSESIUNE Criterii de diagnostic clinic - pierderea tranzitorie a conștiinței propriei identități, asociată cu conservarea perfectă a conștiinței mediului înconjurător; - survin în afara controlului religios sau cultural al persoanei; - nu sunt determinate de suferințe somatice. 7. TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE Criterii de diagnostic clinic - pierderea capacității de a mișca o parte sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
absența mișcărilor voluntare în prezența unei reactivități normale la stimuli externi; - absența unei suferințe somatice; - prezența evenimentelor psihotraumatizante recente. 6. TULBURĂRI DE TRANSĂ ȘI POSESIUNE Criterii de diagnostic clinic - pierderea tranzitorie a conștiinței propriei identități, asociată cu conservarea perfectă a conștiinței mediului înconjurător; - survin în afara controlului religios sau cultural al persoanei; - nu sunt determinate de suferințe somatice. 7. TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE Criterii de diagnostic clinic - pierderea capacității de a mișca o parte sau totalitatea unui membru sau a mai multor membre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
idei delirante, halucinații, depresie, tulburări de comportament). **) Aprecierea diagnosticului funcțional va fi făcută în conformitate cu criteriile clinice și funcționale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. DELIRIUM (ICD 10: F05.*0) Elementul esențial îl constituie obnubilarea conștiinței și o modificare în cunoaștere, debutul este relativ rapid și evoluția fluctuantă, tulburările fiind determinate de condiția medicală generală sau induse de o substanță sau cauzate de o etiologie multiplă. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR Tulburarea conștientei cu scăderea capacității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
secțiunea III. TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE UTILIZAREA SUBSTANȚEI PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.5) Criterii de diagnostic clinic: - halucinații auditive sau polisenzoriale; - idei delirante, în special de tip persecutor; - agitație psihomotorie sau stupoare; - anxietate marcată; - prezența unui grad de obnubilare a conștiinței, fără a atinge caracterul unei confuzii grave. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, în urma examinării psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG și neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum și a notei de relații. Criteriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]