43,048 matches
-
și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferiști, precum și a victimelor și supraviețuitorilor grevei. Ceea ce nu se poate spune despre discursurile reprezentanților C.F.R. Mai întâi am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului Căilor Ferate care a făcut mai degrabă procesul regimului socialist de după 1945, fără să uite să adauge, în stilul revizionist-șovin deja consacrat, că Partidul Comunist înainte de
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
deasupra pietrelor de mormânt, au șters definitiv secera și ciocanul etc. [caption id="attachment 2795" align="aligncenter" width="610"] Foto: Florin Poenaru[/caption] În ansamblu, turul a fost deosebit de interesant și instructiv, în primul rând prin prisma confruntării cu „istoria adevărată”. Discursul anti-comunist rudimentar, promovat agresiv de intelectualii puterii încă din anii ’90, a lăsat urme adânci. Locurile memoriei rezistenței muncitorilor sunt aproape imposibil de identificat, represiunea împotriva mișcărilor de stânga este cvasi-necunoscută, încercările de istorie „obiectivă” sau „detașată” fac eforturi enorme
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
Al Treilea Cinema[2], un film, o carte sau o piesă de teatru nu vor schimba lumea, după cum nu o să o schimbe nici o grevă, un protest sau o ocupare, izolate. Dar articularea unor poziții antagonizante, confrontaționale, care să conteste atât discursul conservator anti-comunist al memoriei oficiale, cât și pretinsa obiectivitate „apolitică”, sunt cu siguranță parte din acest proces de schimbare. De aceea cred că ar trebui să fie parte din programul artistei/ului de stânga militant/ă. A venit momentul să
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
vor fi analizate spectacole de teatru, cărți, filme, expoziții de artă vizuală, dintr-un unghi atașat de reflecția socio-politică și de rolul artei implicate critic în dezbaterea fundamentelor unei societăți în care inegalitățile, disparitățile, oprimarea sunt tot mai prezente în discursul public. Atelierul va fi coordonat de Mihaela Michailov, Lăură Sandu </spân>și<spân class=" 5yi "> David Schwartz</spân>.</div> Textele rezultate în urmă sesiunilor de Atelier vor fi publicate în </spân><spân class=" 5yi- 5yi ">Gazeta de Artă Politică</spân
Împreună scriem politic! () [Corola-website/Science/296099_a_297428]
-
piața capitalismului global în termenii unei întoarceri la Europa sau la normalitate, după un lung hiatus comunist. Alăturarea aceasta aparent spontană între Europa (a se citi Occident) și normă reprezintă una din cheile de boltă ale agresiunii epistemice mascate în discursul occidentalist (care nu concepe decât o singură civilizație și o singură modernitate). Dar ea suprinde atunci când e auzită venind de pe buzele unui intelectual din Est. De ce oare de atâta vreme grupuri de intelectuali tot atât de variați ca zapadnikii ruși, socialiști ca
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
așa numita sălbăticie a primitivului, despotismul oriental, ș.a., științele Europei au redus la tăcere, au ridiculizat și au muzeificat expresia teoretică a Celuilalt, ca și cum Celălalt n-ar fi în stare să gândească autonom fără patronajul stăpânului alb. Prin asemenea artificii, discursul occidentalist - discursul despre supremația Occidentului față de restul regiunilor de pe glob - și-a consolidat locul privilegiat din care-și enunță, adică preamărește, singularitatea, reducând rasismul, comerțul cu sclavi, exploatarea asimetrică a resurselor pe glob, colonialismul, la simple excepții de la regula de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
sălbăticie a primitivului, despotismul oriental, ș.a., științele Europei au redus la tăcere, au ridiculizat și au muzeificat expresia teoretică a Celuilalt, ca și cum Celălalt n-ar fi în stare să gândească autonom fără patronajul stăpânului alb. Prin asemenea artificii, discursul occidentalist - discursul despre supremația Occidentului față de restul regiunilor de pe glob - și-a consolidat locul privilegiat din care-și enunță, adică preamărește, singularitatea, reducând rasismul, comerțul cu sclavi, exploatarea asimetrică a resurselor pe glob, colonialismul, la simple excepții de la regula de aur a
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
a „tradus” în limba imperiului - prin procesul de muzeificare, printre altele - a ultimelor rămășițe de alteritate radicală: culturile țărănești legate de credințe ne-creștine, culturi alcătuite prin forme de organizare comunitară și de întrajutorare. Toate acestea au fost mumificate prin discursurile de muzeu sau au fost reduse la tăcere, fără a lăsa urme coerente. Nostalgia și regretul pentru aceste lumi - inventarea tradiției, pe scurt - sunt însă capcane ale privirii occidentale iluministe și fac parte din marea păcăleală a proiectului național. O
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
treburile cetății se hrănește din stigmă și din sentimentul rușinii pe care aceasta-l stârnește. Iar euforia în numele națiunii, așa cum s-a văzut și la marșurile pentru salvarea Roșiei Montane, pare o inocentă referință patriotică, când de fapt face loc discursului radical naționalist. Această formă de liberalism cu iz patriotic nu suplinește un vocabular politic care să adreseze provocările reale ale secolului 21. Realizată în situația imperială, cultura națională a favorizat crearea unor circuite de schimb și a unor fluxuri de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
Boris Buden - Revoluțiile est-europene au fost interpretate ca duble dovezi atât ale înapoierii politice ale acestor societăți cât și ale aspirației și dorinței de a deveni cum trebuie, adică aidoma lumii euro-atlantice. Cu alte cuvinte, Revoluțiile au fost etichetate în discursul hegemonic al liberalismului anti-comunist ca niște evenimente rușinoase ce atestă ideea conform căreia istoria e importantă și tragică doar când se întâmplă la centru, iar atunci când are loc la periferie este o farsă ridicolă și brutală. Fetișul, aspirația și speranța
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
depistăm dezavantajele structurale și să le depășim. În decursul acestei transformări, rolul și locul teoriei se schimbă. Cunoașterea delocalizată - care este marca și mizeria liberalismului și conservatorismului la noi - face încet loc unei cunoașteri care se deschide marginilor (simbolice) și discursurilor care, oricum, circulă de mult în subteran. Feminismul, sărăcia, demnitatea romilor în lupta cu rasismul românesc instituționalizat, lupta pentru dreptul la locuire, migrația și rasismul social cu care suntem confruntați în Occident, noi și mai ales refugiați de azi din
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
vorbim și ne-a redus soluțiile politice la tăcere. Expansiunea neoliberalismului a făcut restul. Lichidând, privatizând, schimbând relațiile de muncă, transformând orașele mari în mici insule de capital, alungând milioane de oameni la muncă în afara granițelor comunităților lor, propagând un discurs al competiției pe un fond de sărăcie și precaritate, creând noi clase sociale și noi clivaje și așa mai departe. Clasa politică formată în epoca de jaf a recapitalizării pare preocupată astăzi numai de consolidarea privilegiilor câștigate (privilegii câștigate din
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
piață s-a strigat PDL și USL, aceeași mizerie!, la această alianță s-a făcut referire. Ideologic, clasa politică își revendică legitimitatea din mitul aderării la Uniunea Europeană și din națiune. Ambele maschează interesele de grup și exploatarea neoliberală. Totuși, pe lângă discursul hegemonic, în ultimii ani, s-au coagulat mișcări autonome - colective, fronturi, teatre politice, comune politice, cercuri, etc. - care combat modul acesta de a înțelege și de a face politicul. Islamofobia ca strategie inconștientă de desolidarizare „Nu vrem străini pe la noi
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
o promovare mediatică intensă din partea autorităților<a href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a>. La acestea, aș putea adăuga, din discuțiile purtate cu activiștii francezi, violența poliției și accentul pe care îl pune pe profilul etnic, prezentarea romilor în discursul politic public că țapi ispășitori pentru problemele sociale sau economice ale țării</spân><spân><i> - </i></spân><spân>stigme asemănătoare contextului românesc.</spân></p> Pe 26 august 2012, în Franța a fost emisă o nouă dispoziție interministeriala care încurajează, însă
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
atelierului, vom analiza spectacole de teatru, cărți, filme, expoziții de artă vizuală, dintr-un unghi atașat de reflecția socio-politică și de rolul artei implicate critic în dezbaterea fundamentelor unei societăți în care inegalitățile, disparitățile, oprimarea sunt tot mai prezente în discursul public. Textele rezultate în urmă sesiunilor de Atelier vor fi publicate în Gazeta de Artă Politică, în prinț și online, și pot fi un punct de plecare pentru viitoare colaborări editoriale ale participanților cu Gazeta. Pentru a participa la atelier
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
sufere, dar să aibă și puterea de a râde. Viața merge înainte, chiar dacă locuiești într-o baraca! Cartea dumneavoastră conține și o critică la adresa politicilor împotriva migrației actuale și o analiză a felului în care migranții s-au regăsit în discursul public al unor politiceni din România. De ce ati considerat necesar să adăugați și această perspectivă celei profund personale?</i> Este evident că distrugerea economiei României a lăsat pe drumuri milioane de oameni. Noi am fost nevoiți să plecăm din cauza lor
Cunosc femei care suferă de foame, suportă umilinţe... şi nu ştiu că pot merge la centrele sindacaliste () [Corola-website/Science/296087_a_297416]
-
lucru, prin conlucrarea unor artiști diferiți care reușeau, împreună, să-și definească apartenența la un spațiu comun. Din afară așa se vedeau lucrurile. Fabrica de Pensule era un model de parteneriat artistic, un spațiu aspirațional care se definea prin fluidizarea discursurilor și formelor de creație. Erodarea conlucrării, primatul unui poziții sau al alteia, falimentul aparenței, cel puțin de la un punct încolo, și-au pus amprenta pe un construct social și artistic care își epuizează posibilitatea continuității în formatul în care a
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
își epuizează posibilitatea continuității în formatul în care a apărut. Astăzi asistăm la o sciziune în interiorul organizațiilor care formau Federația Fabrica de Pensule, care reprezintă, cu siguranță, un moment de cotitură în structurarea unui nou mod de definire a practicilor, discursurilor și modului de producție. Vă prezentăm în continuare două interviuri: unul cu artiștii și galeriștii Florin Ștefan, Zsolt Berszán, Sorin Neamțu, Daria Dumitrescu, Radu Comșa - fondatorii noii Federații a Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule (FGAFP), și un al
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
capăt proiectele începute de federația inițială, care au ca termen de finalizare anul 2016, și, în același timp, lucrăm la redefinirea structurii acesteia și a proiectului comun. Crezi că această sciziune compromite, epuizează, distruge modelul de practică asociativă și de discurs colaborativ, intersecțional, pe care se baza impunerea artistică a Fabrcii de Pensule în spațiul public sau, dimpotrivă, lămurește clar niște poziții și creează niște distincții care oricum s-ar fi evidențiat până la urmă? I.S.: Sciziunea asta crează două tabere în
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
Fabrică. Nu e o sciziune ideologică, deși se pot găsi clustere de afinități în amândouă tabere. Înainte de orice altceva, e o sciziune între ăștia și ăilalți - unde ăștia sunt mai comunitarieni, iar ăilalți sunt mai libertarieni. Ăștia o să-și continue discursul colaborativ și intersecțional. Ăilalți nu, mai ales că nu au făcut asta într-un mod autentic niciodată. Dar eu sunt chiar curios cum o să-și construiască identitatea colectivă în viitor. Poți trăi o viață întreagă din ură, din a te
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
o să-și construiască identitatea colectivă în viitor. Poți trăi o viață întreagă din ură, din a te defini ca fiind împotriva la ceva sau cineva. Sunt partide care o duc bine mersi de ani buni așa. Dar ăsta e un discurs atât de sărăcăcios încât nu cred că o să fie foarte atractiv. Eu unul nu pot și nu aș putea lucra într-un mediu bazat pe râcă și ură. Cum vezi relația pe care Colectiv A și alte grupuri din Fabrică
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
se situează în directă complicitate cu privitorul ”real” și susține o dinamică erotică indirectă 6. Utilizând această tehnică, Ciucurencu își plasează și mai semnificativ opera în tradiția picturii occidentale, anulând în același timp potențialul subversiv față de această structură tipică a discursului artistic european pe care ar fi putut să-l reprezinte dezerotizarea reprezentării personajului în sine, prin înăsprirea trăsăturilor. Ceea ce am dorit să subliniez în primul rând, prin considerațiile din acest eseu, este faptul că dacă o lucrare precum Ana Ipătescu
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
șubrede, în șoldurile care par să alunece din corp: un chagrin</em> une imposibilité</em> une tristesse</em> une chute</em> une absence</em> un abîme </em> atroce</em> Vera Mantero sondează îndoiala și starea de gol existențial acolo unde discursul cotidian (de la reviste glossy la emisiunile de beauty) elogiază siguranța și „terorismul” trupului perfect. Corpul Verei Mantero, un corp profund imploziv, devine atroce pentru că poate să nu poată</em>. Pentru că spulberă discursul excesului de putere și echilibrului atotputernic. Pentru că are
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
îndoiala și starea de gol existențial acolo unde discursul cotidian (de la reviste glossy la emisiunile de beauty) elogiază siguranța și „terorismul” trupului perfect. Corpul Verei Mantero, un corp profund imploziv, devine atroce pentru că poate să nu poată</em>. Pentru că spulberă discursul excesului de putere și echilibrului atotputernic. Pentru că are instabilitatea în picioare și toată neputința lumii deasupra capului. Vera Mantero întruchipează forța care țâșnește din lipsa forței. Analiza de față face parte din cercetarea doctorală Corpul radical în spectacolul contemporan
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
în fine, apare foarte des judecarea „la rece” a unui <b>timp al fantasmei</b> - cel al anilor '90 -, încărcat de efervescență, entuziasm și speranță, și urmat de o profundă dezamăgire. Împreună, aceste elemente formează, cred, punctele de forță ale discursului colectiv din poveștile adunate în volumul semnat de Svetlana Aleksievici.</p> „Femeile noastre trebuie să fie mai puternice decât bărbații.” Nu doar că în Vremuri second-<b>h</b><b>and</b> vorbesc mai mult femeile, dar în cazul multora
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]