42,660 matches
-
astăzi) sumerienii, babilonienii și asirienii sunt cele care au elaborat cea mai veche scriere cunoscută (scrierea "cuneiformă": literal, cea care are formă de cui), aproape trei mii de ani înaintea erei creștine. Tot din această perioadă datează cel mai vechi poem al lumii (aproape 3000 de versuri): Epopeea lui Ghilgameș. Textul babilonian relatează legenda eroică a uriașului Ghilgameș (numit și Ghișdubar sau Izdubar), primul rege (către anul 2600 înaintea erei creștine) al orașului meridional Uruk (sau Ourouk, Erech în Biblie, astăzi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
simboluri sexuale. Pe parcursul întregii ceremonii, Dionisos era considerat a fi prezent. Preotul zeului ocupa locul de onoare. Concursul care urma ceremoniei avea un caracter poetic și muzical, în cadrul său înfruntându-se autori de tragedii, de comedii, de ditirambi, adică de poeme lirice recitate de către un cor de satiri în onoarea lui Dionisos. Aceste lucrări "satirice" reprezintă izvorul direct al tragediei grecești. Atmosfera Dionisiilor varia potrivit circumstanțelor și locului. Riturile orgiastice erau celebrate esențialmente de către femei, care vedeau în vin o cale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Marsilia un altul, și cum femeia-și cheamă Și-aleargă-n port, pe plajă, și flutură-o năframă, Neobservând că intră în mare pas cu pas143. În volumul Florile Răului (Les Fleurs du mal, 1857) Charles Baudelaire elogiază "Vinul" mai ales în poemul intitulat Vinul peticarilor (Le vin des chiffonniers): În mahalaua veche, un labirint de glod, Unde-ncolțesc grăunții răscoalei în norod, Sub roșia lumină a unui felinar Smucit de vânt, răsare, ades, un peticar Mișcând din cap, cu mersul șovăitor și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po (sau Li Po), de poemele anatolianului Mowlana Rumi sau cele ale persanilor Omar Khayyâm, Omar ibn Al-Farid și Muhammad Sham al-Din Hâfiz (sau Hafez), fără a mai vorbi de marii pictori pentru care vinul a fost o sursă de inspirație (de la Triumful lui Bachus al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să rămână fidel, adâncindu-le numai, unei atitudini existențialiste și unei voci care ajunge să fie, dacă nu puternică, oricum limpede și recognoscibilă. Tonalitatea poeziei devine acum esențialmente elegiacă. Un plâns subteran, discret, cu sporadice irumperi exclamative, răzbate din adâncul poemelor, care încep uneori cu versuri dătătoare de ton: „Vai, cât de singur ești încât mi-e milă de tine!”, „Mă leagăn într-un leagăn de plumb”, „Pe mine a venit pustiul și m-a luat”, „Mi-a trecut viața, pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
la G. Bacovia sau la G. Trakl, ființa lirică trăiește și aici o dramă legată de însingurarea radicală, necomunicare, anxietăți inexplicabile, suferință în fața misterului vieții și al morții care i se refuză mereu, până la exasperare. Din această experiență iau naștere poemele lui definitorii. De obicei laconice, chiar eliptice, populate doar de puține simboluri (pasărea, umbra, „marea noapte”, copilul), ele ating o tensiune aparte datorită unui neîncetat, ambiguu și straniu balans între real și imaginar (Stingere, Două vieți, Gară pustie, Douăsprezece, Umbre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
stabilește la Brăila, unde lucrează la publicațiile locale „Expresul”, „Ancheta” și „Înainte”, iar din 1949 se angajează la revista „Flacăra” din București. În 1950 este arestat și condamnat pentru volumele de versuri Cântece de dor și de război (1944) și Poeme de dincoace (1947), fiind deținut politic de două ori: prima dată la Canal, între anii 1950 și 1954, și a doua oară, din 1958, la Balta Brăilei și Gherla. A fost eliberat în 1964. Până în 1946 a folosit pseudonimul Robert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia cumpenei, Bolgrad, 1939; Poemele dezrobirii, Chișinău, 1943; Cântece de dor și de război, Chișinău, 1944; Poeme de dincoace, Brăila, 1947; Decastihuri, București, 1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia cumpenei, Bolgrad, 1939; Poemele dezrobirii, Chișinău, 1943; Cântece de dor și de război, Chișinău, 1944; Poeme de dincoace, Brăila, 1947; Decastihuri, București, 1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru flacăra fără sfârșit, București, 1982; Gestul împăcării, București, 1983; Toată țara-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru flacăra fără sfârșit, București, 1982; Gestul împăcării, București, 1983; Toată țara-i școala mea, București, 1989; Memorii optimiste. Evocări și versuri din închisori, București, 1992; Poemele cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri pentru Ina, București, 1996. Traduceri: Stepan Tcaciuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
Imn pentru flacăra fără sfârșit, București, 1982; Gestul împăcării, București, 1983; Toată țara-i școala mea, București, 1989; Memorii optimiste. Evocări și versuri din închisori, București, 1992; Poemele cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri pentru Ina, București, 1996. Traduceri: Stepan Tcaciuc, Arborele vieții, București, 1991 (în colaborare cu Victor Tulbure). Repere bibliografice: Petru Tulniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
-i școala mea, București, 1989; Memorii optimiste. Evocări și versuri din închisori, București, 1992; Poemele cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri pentru Ina, București, 1996. Traduceri: Stepan Tcaciuc, Arborele vieții, București, 1991 (în colaborare cu Victor Tulbure). Repere bibliografice: Petru Tulniceanu, Andrei Ciurunga, „Decastihuri”, TMS, 1969, 4; Haralambie Țugui, „Vinovat pentru aceste cuvinte”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F. T. Marinetti stă alături de Tristan Tzara, André Breton și Louis Aragon, iar articolul Reabilitarea visului de Geo Bogza (34/ 1931) e urmat de manifestul Poezia agresivă sau despre poemul reportaj al lui Paul Sterian, care amintește de agresivitatea primelor texte constructiviste. Un concept central, suprarealitatea, preluat din Second manifeste du surréalisme al lui Breton, va fi comentat în numărul 28 din 1929. Dar formula poetică promovată la „unu” privilegiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis”; în 1992 Premiul Uniunii Scriitorilor din Chișinău, pentru un studiu critic privind opera lui Lucian Blaga; în 1995 Premiul „Orion”, decernat de Centrul Cultural „Ionel Perlea”, pentru „cel mai frumos poem Tanka”. După 1989 călătorește, susținând diverse activități culturale, în Republica Moldova, în Germania (München, Hamburg), în Italia (Roma, Napoli), în Franța (Paris). În 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Poezia lui B. este una de factură intelectuală, experimentală; în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
prinde nicăieri” (Elegii solare, I). Poetul caută forme grafice aparte de scriere a versurilor, după un tipic oarecum insolit, cu spațializări între cuvinte, cu așezarea în trepte a acestora, totul înscris într-un soi de caligrafie manieristă. Practică, de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre fantastic, cu viziuni baroce ale unei lumi aflate într-un continuu proces de coagulare. Volumul Dragonul spre ziuă (1988) dezvoltă aceleași coordonate ale experimentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
împotriva lui Camil Petrescu. Colaborările din 1943 la „Tribuna tineretului” și „Vestul” încheie o etapă, urmată, după război, de ani lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
din 1943 la „Tribuna tineretului” și „Vestul” încheie o etapă, urmată, după război, de ani lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul adorației caste pentru o ființă pe care se încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile pe măsură ce le inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de rătăciri în necunoscut. Eul se simte asaltat de semne angoasante, de ademeniri ucigașe. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
1996. Traduceri: José Maria Ferreira de Castro, Oile Domnului, pref. Eugen Schileru, București, 1955; Shakespeare, Regele Ioan, în Shakespeare, Opere, I, București, 1955; reed. în Shakespeare, Opere complete, III, îngr. Leon D. Levițchi, București, 1984; François Villon, Balade și alte poeme, pref. Tudor Arghezi, București, 1956; [Sofocle, Euripide], în Tragicii greci, îngr. D. M. Pippidi, București, 1958, 343-424, 565-635; E. A. Poe, [Poeme], în Scrieri alese, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1963, passim; reed. în Annabel Lee și alte poeme, îngr. Liviu Cotrău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
București, 1955; reed. în Shakespeare, Opere complete, III, îngr. Leon D. Levițchi, București, 1984; François Villon, Balade și alte poeme, pref. Tudor Arghezi, București, 1956; [Sofocle, Euripide], în Tragicii greci, îngr. D. M. Pippidi, București, 1958, 343-424, 565-635; E. A. Poe, [Poeme], în Scrieri alese, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1963, passim; reed. în Annabel Lee și alte poeme, îngr. Liviu Cotrău, București, 1987, passim; [Léon-Paul Fargue, R. M. Rilke, Georges Chennevière, Paul Valéry, Stefan George], în Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Balade și alte poeme, pref. Tudor Arghezi, București, 1956; [Sofocle, Euripide], în Tragicii greci, îngr. D. M. Pippidi, București, 1958, 343-424, 565-635; E. A. Poe, [Poeme], în Scrieri alese, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1963, passim; reed. în Annabel Lee și alte poeme, îngr. Liviu Cotrău, București, 1987, passim; [Léon-Paul Fargue, R. M. Rilke, Georges Chennevière, Paul Valéry, Stefan George], în Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, passim. Repere bibliografice: Eugen Jebeleanu, „Eulalii”, FCL, 1931, 430; Nichifor Crainic, Dan Botta, G, 1931, 11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]