41,885 matches
-
dezlănțuită a vieții care se înnoiește. În vacarmul luptei, în mijlocul problemelor urgente pe care fiecare zi le scoate la iveală, în prezența răspunsurilor sângeroase date de viața rusească, Imuabilul pălește, ba chiar dispare (pentru mulți dintre noi). Simpatia ni se îndreaptă către toți cei care muncesc pentru "renovarea" existenței; nu respingem niciuna dintre problemele epocii actuale, dar credem cu fermitate că este imposibil de a trăi fără Frumusețe și că trebuie, cu ajutorul instituțiilor libere, să inițiem (pentru urmașii noștri) o activitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai comerciantului, cât și producătorului mărfii. În funcție de caracteristicile acestui potențial și ulterior loial consumator Își ajustează producătorul specificul produsului și modul În care Își face reclamă. In genere, calitatea de consumator o deține orice subiect economic al cărui comportament este Îndreptat spre satisfacerea necesităților individuale sau ale grupului de apartenență. Dar se prelungește acest concept și În eul subiectului economic, vizând procesele cognitive, premisele care duc la conștientizarea actului de cumpărare. Întrucât comportamentul consumatorului implică și alte persoane sau este dependent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu să țină seama producătorul, pentru a putea veni În Întâmpinarea dorințelor consumatorului. In cazul În care producătorul nu deslușește aceste noi opțiuni ale clientului, acesta se va Îndrepta către un alt producător. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la clasici; individul este Înfățișat În dimensiunea lui socială. Scriitorii realiști consideră că literatura trebuie să Întruchipeze realitatea obiectivă, să exprime adevărul, să observe existența reală și să adopte un stil sobru, impersonal. Realimul se Îndreaptă spre viața socială, prezintă personajul În strânsă legătură cu realitatea Înconjurătoare, ca produs al mediului unde trăiește scriitorul. În proza realistă, scriitorul se folosește de analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vechi din sat.” Poezia „Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul „Pe Argeș În sus”, publicat de Ion Pillat (1891-1945), În anul 1923, Într-o perioadă când simbolismul Își Încetase traseul, iar o bună parte dintre poeții vremii Își Îndreptau atenția spre o altă mișcare literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este specific eminescian, scenele de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ghica (personaje evident idilizate, portretistic), ori elementul angelic. Un singur personaj din galeria negativă, nu are corespondent la polul pozitiv, negustorul si cămătarul Chir Costea Chiorul, iar faptul este ușor de Înțeles. În sondarea procesului social al parvenirii, scriitorul Își Îndreaptă atenția, În primul rând, asupra personajelor negative. Așa se explică faptul că În roman, fiecăruia din cei vizați li se rezervă câte un capitol, unde sunt portretizați și analizați cu minuție. (Dinu Păturică, Postelnicul Andronache Tuzluc, Chera Duduca, Chir Costea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Anei să se mai Întâlnească cu Ion. La slujbă, preotul Belciug Îl atenționează pe Ion În legătură cu bataia lui cu George, căci Toma Bulbuc s-a dus imediat să i se plângă preotului că Ion i-a bătut fiul. Acțiunea se Îndreaptă către faptele lui Ion. Titu Herdelea, fiul lui Zaharia Herdelea, Învățătorul satului, este un iubitor de carte, ajutor de notar, Învață adevăratele dificultăți din viața satului. Înțelege că rolul său poate și trebuie să fie mai important. Din nefericire el
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă. Atenția prozatorului se Îndreaptă spre el În timpul răscoalei. Și tinerii și bătrânii Îl privesc atent. Vocea lui domină pe țăranii Înspăimântați În momentele mai grele. Cu toate acestea, el se identifică cu masele până În ultima clipă. Cade doborât de gloanțe rostind cuvintele: „soarele, pământul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1937. Scriitorul reia faptele și Întâmplările petrecute după fuga băieților mai mari, din prima căsnicie cu oile și cu caii la București. Și de data aceasta, locul principal În acțiune Îl are familia Moromete, definitiv destrămată, dar centrul atenției este Îndreptat spre un alt personaj principal, acesta fiind Nicolae Moromete. Din acest punct de vedere, În parte, vol. II poate fi socotit și un bildungsroman, pentru că urmărește devenirea lui Nicolae Moromete. Ilie Moromete trece pe planul al doilea, dar autorul continuă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-și propună să le corecteze. I.L.Caragiale satirizează În comedii moravuri grave ale societății, falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esențiale ale protagoniștilor politici (demagogia, santajul, prostia, ipocrizia), cu intenția indreptarii lor, fiind adeptul cugetării clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o modalitate prin care autorul Își ilustrează atitudinea față de personaje și de situațiile În care acestea acționeaza. Pornind de la propria afirmație, aceea că „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”, adept al preceptului clasic "ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile), Caragiale Își iubește cu patimă personajele, Îi este dragă lumea aceasta degradată, care-i dă posibilitatea să ridiculizeze, să satirizeze, punând În situații absurde, grotești uneori, oamenii acestei societăți corupte, meschine, perfide, folosind, În principal, sarcasmul. De aceea, spectatorii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe de Învățat de la I. L. Caragiale, pentru că toate relele trăite din plin fac obiectul unei comedii scrise și se cere imortalizată, ceea ce, de fapt, Întotdeauna sa uitat, și chiar s-a ignorat avertismentul lui. Este drept că literatura nu a Îndreptat niciodată lumea, de aceea Platon cerea ca poeții să fie scoși În afara societății, pentru că vor fi chiar Împotriva unei societăți ideale. Ca și Vasile Alecsandri, dar pe o altă treaptă, autorul comediilor a aparținut integral teatrului, a trăit În lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scoși În afara societății, pentru că vor fi chiar Împotriva unei societăți ideale. Ca și Vasile Alecsandri, dar pe o altă treaptă, autorul comediilor a aparținut integral teatrului, a trăit În lumea acestuia, a căutat să-i Înțeleagă menirea și să-i Îndrepte demersul pe un făgaș, putând să-l proiecteze către vocația lui universală, aspirație junimistă, legat fiind de această mișcare o bună parte din exixtența lui de creator. De altfel, după cum s-a putut observa, opera dramatică a lui Caragiale a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției. Autorul articolelor raporatate la adevăratul mers al teatrului și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu seamă competent problemele teatrului În speranța că lucrurile se vot Îndrepta și o vor lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să fie unul cu adevărat profesionist. În paginile prezente, s-a realizat un excurs sumar prin opera lui Caragiale și s-a tratat un subiect mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de prioritate secundară. În perioada în care comunismul s-a prăbușit ca sistem geopolitic european (1989-1990), principalele eforturi politice ale lumii capitaliste dezvoltate erau îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea NAFTA (1992) și întărirea Comunităților Europene către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care noi tindem
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 miliarde de dolari, iar a celor din Ungaria nu mai atinge decât 1,9 miliarde de dolari. În același timp, marile companii europene din cele mai diferite industrii - ciment, comunicații, bănci, petrol, mașini-unelte, cauciuc, automobile etc. - încep să își îndrepte atenția inclusiv spre România. Începe perioada privatizărilor cu investitor străin strategic și, totodată, a competiției pentru economia românească dintre capitalul străin și cel românesc. 1997-2005 este, din punct de vedere sociologic, perioada cea mai interesantă a tranziției românești. Până în 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor români și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor de finanțare a capitalului național. Dintre toate sursele de finanțare de către stat a capitaliștilor români, cea mai importantă au constituit-o arieratele (World Bank, 2004), ele reprezentând mai mult de o treime din total. A fost și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își propune să dizolve constituțiile naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o formă modificată și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plus, la nevoia de a construi un nou regim care să asigure bunăstarea populației. Acest capitol își propune să răspundă la întrebarea: care este idealul de dezvoltare al românilor, către ce tip de societate ar dori populația României să se îndrepte țara? Ceea ce îmi propun este să identific o fațetă a ceea ce Rawls (1973) numește idealul social, ce reprezintă „concepția asupra societății, viziunea asupra felului în care diferite scopuri ale cooperării sociale trebuie înțelese” (p. 9). Capitolul se centrează cu preponderență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care nu fluctuează în timp. În plus, trebuie remarcat faptul că, deși balanța înclină către responsabilitatea individuală pentru bunăstare, nu se stabilește un consens, un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă (este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
simplu minimal sau maximal în reprezentările publice” (p. 6). Același autor arată că la nivelul reprezentărilor asupra rolului statului în domeniul politic se poate vorbi de un „model al controversei”, pe când, în ceea ce privește protecția socială există un „model al consensului”, opțiunile îndreptându-se către un stat eficient în acest domeniu. Este de așteptat ca, deși opțiunile populației converg spre un stat „puternic” în domeniul protecției sociale, să existe o mulțime de opțiuni care să nuanțeze această convergență, conducând la diferențieri însemnate la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]