43,128 matches
-
Monnet. Pe 24 octombrie 1950 a fost făcut public în fața Adunării Naționale Franceze. Principalele puncte ale planului erau: Scopul acestui plan era integrarea trupelor germane într-o armata europeană, subordonată unui minister de apărare european, fără să fie necesară o aderare a Gemaniei Federale la NATO Prin această se evita și crearea unui Minister de apărare german. Germania era vizibil discriminata nefiindu-i permisă existența unor unități militare mari sub comanda germană fiind astfel un partener cu drepturi limitate. S.U.A., Marea Britanie
Comunitatea Europeană pentru Apărare () [Corola-website/Science/306191_a_307520]
-
răsfrângă și asupra lui Mihail R. Sturdza, diplomat cu experiență, având aproape patru decenii de carieră. Practic, cel mai important document ratificat în cele nici 100 de zile cât Sturdza s-a aflat la cârma ministerului de externe, a fost aderarea României la Pactul Tripartit în 23 noiembrie 1940. În vederea ratificării acestui important act, la 16 octombrie 1940, Valer Pop a primit toate împuternicirile guvernamentale pentru a semna adeziunea, transmise prin telegrama cifrată 65 617. Între timp, oficialii germani au amânat
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
În vederea ratificării acestui important act, la 16 octombrie 1940, Valer Pop a primit toate împuternicirile guvernamentale pentru a semna adeziunea, transmise prin telegrama cifrată 65 617. Între timp, oficialii germani au amânat acțiunea, iar Ion Antonescu a decis să semneze aderarea în cursul vizitei proiectate la Berlin. Anterior, Antonescu precizase în fața membrilor guvernului că are de gând să adere necondiționat la Axă : , interviu acordat cotidianului "Stampa" din Torino, reluat în 30 septembrie 1940 de "Universul". Textul tratatului de aderare fusese înmânat
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
să semneze aderarea în cursul vizitei proiectate la Berlin. Anterior, Antonescu precizase în fața membrilor guvernului că are de gând să adere necondiționat la Axă : , interviu acordat cotidianului "Stampa" din Torino, reluat în 30 septembrie 1940 de "Universul". Textul tratatului de aderare fusese înmânat lui Antonescu și lui Sturdza cu doar câteva zile înainte de plecarea spre Berlin, în 20 noiembrie 1940, de către Fabricius, ambasadorul Reich-ului la București. Prințul Mihail Sturdza, doctor în drept internațional, a sesizat imediat o problemă extrem de gravă în
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
altă țară din Axă - petrol, grâne, materii prime, și mai ales - aproape un milion de soldați gata să lupte pentru Basarabia, dar Antonescu a refuzat orice discuție asupra subiectului. În ciuda tuturor argumentelor lui Sturdza, Ion Antonescu va semna tratatul de aderare, manu propria, deși ministrul de externe se găsea la dreapta sa, fără a cere absolut nici o garanție germanilor, chestiune care câțiva ani mai târziu avea să-l trimită în fața plutonului de execuție. A fost prima mare fisură între cei doi
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
nu au exercitat nici un fel de presiuni asupra lui Ion Antonescu să adere la acest pact, datorită neîncrederii militarilor germani în potențialul militar al armatei române. Ion Antonescu se va întoarce triumfător în 25 noiembrie 1940, declarând pe peronul Gării de Nord : Aderarea Bucureștiului la Axă a fost doar o "chestiune de formă", astfel că în momentul declanșării războiului cu Uniunea Sovietică, România și Germania nu au avut o legătură contractuală precisă. Va fi unul din principalele capete de acuzare în procesul "Marii
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Ed. Universității „Constantin Brâncuși” Tg. Jiu, 2006; "Analele Universității din Craiova"' - "Un document inedit din 1545 despre satul Grojdibodu- județul Romanați", Ed. Universitaria, Craiova, 2003; "Analele Universității Spiru Haret, București", Seria economie - "Armonizarea legislației în domeniul administrației publice în perspectiva aderării la Uniunea Europeană", Ed. Mondo Ec., București, 2002; "Analele Universității Spiru Haret, București", Seria economie - "Probleme de drept internațional privat privind contractul de vânzare-cumpărare internațională", Ed. Fundația România de Mâine, București, 2003; "Dreptul românesc în context european - Răspunderea pentru viciile lucrului
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
la Acordul între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor în ceea ce privește participarea, în calitate de părți contractante, a Republicii Bulgaria și a României ca urmare a aderării acestora la Uniunea Europeană ). A fost, de asemenea, observator din partea Parlamentului European la alegerile legislative din Republica Moldova din aprilie 2009 și a făcut parte din Delegația ad-hoc a Parlamentului European care a efectuat o vizită la Chișinău pentru a investiga evenimentele
Marian-Jean Marinescu () [Corola-website/Science/305555_a_306884]
-
nu fac parte din Uniunea Europeană, decizând să nu acceadă odată cu Regatul Unit, dependentele coroanei au o relație complicată cu UE, guvernată de Articolul 299(6)(c) al tratatului de înființare a Comunității Europene: și prin protocolul 3 al actului de aderare al Regatului Unit la Comunitate.
Dependențele coroanei () [Corola-website/Science/305637_a_306966]
-
oficial la 3 octombrie 1990, "Deutsche Mark" a fost întrodusă (oficial) în fosta Republica Democrată Germană și a devenit moneda tuturor germanilor. Uniunea monetară, a intrat în vigoare la 1 iulie 1990, iar tratatul de unificare a fixat condițiile de aderare a celor cinci noi landuri răsăritene la Republica Federală Germania. În 1992, Tratatul de la Maastricht a fixat condițiile de acces la Uniunea Monetară Europeană. Prin soliditatea sa, Deutsche Mark a devenit "de facto" moneda mai multor țări din Europa de Est, cum
Marcă germană () [Corola-website/Science/306436_a_307765]
-
1992 la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piața comunitară lipsită de taxe vamale și un exercițiu de preaderare la Uniunea Europeană. Statele membre sunt: (*) ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.
Acordul Central European al Comerțului Liber () [Corola-website/Science/305945_a_307274]
-
tata a doi copii. Fiind părtași la săvârșirea crimei, doi cetățeni, locuitori ai satului, ulterior și-au ispășit pedeapsa la pușcărie în termen de 25 de ani. După acest caz criminal gospodăria ,Partizanul roșu, și-a întrerupt existența. A urmat aderarea la gospodăria colectivă Kalinin, în componență căreia intrau deja satele Bilicenii Vechi, Bilicenii Noi, Lipovanca, Coada Iazului și Mandreștii Noi. Președinte al acestei gospodării a fost Cazacu Dumitru, băștinaș din Bilicenii Noi. Sediul sovietului sătesc, însă, se află la Bilicenii
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Sondaje IMAȘ, una dintre primele firme de cercetare private în domeniu, pe care a condus-o până în 2003. În 2001 este numit Șeful "Grupului independent internațional pentru analiză sistemului de adopții" format la cererea Uniunea Europeană și că o condiție pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Grupul a lucrat voluntar și a predat raportul său "Re-Organising the Internațional Adoption and Child Protection System" Baronesei Emma Nicholson, raportor al Parlamentului European pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Raportul a fost extrem de apreciat de oficialii Uniunii
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
de adopții" format la cererea Uniunea Europeană și că o condiție pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Grupul a lucrat voluntar și a predat raportul său "Re-Organising the Internațional Adoption and Child Protection System" Baronesei Emma Nicholson, raportor al Parlamentului European pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Raportul a fost extrem de apreciat de oficialii Uniunii Europene. În 2002 a fost Șeful "Grupului de lucru Public Adjustment Loan" un program de reformă guvernamentală derulat de Bancă Mondială. În 2003 a fost numit consilier personal al
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
de a dezvolta o finală națională . În noiembrie 2009., 1FLTV a decis să amâne planurile de EBU și Eurovision , din motive financiare, au început să caute alte opțiuni de finanțare pentru o participare pe viitor. 1FLTV a depus cererea de aderare EBU la 29 iulie 2010. Dacă țara ar fi fos acceptată 1FLTV, ar fi obținut titlul de membru deplin al UER și ar fi putut să își facă debutul în 2011. Cu toate acestea, Liechtenstein nu a apărut pe lista
Liechtenstein la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/305282_a_306611]
-
care această țară era considerată instabilă din punct de vedere democratic. În perioada decembrie 2000-decembrie 2004, Vasile Pușcaș a fost Ministru Delegat în guvernul Adrian Nastase, Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană. Sub coordonarea să, Delegația Națională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Pușcaș, presedintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
Adrian Nastase, Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană. Sub coordonarea să, Delegația Națională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Pușcaș, presedintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu au semnat, în 25 aprilie 2005, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În urma negocierilor de aderare, România a obținut cele mai multe perioade de tranziție
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Pușcaș, presedintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu au semnat, în 25 aprilie 2005, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În urma negocierilor de aderare, România a obținut cele mai multe perioade de tranziție (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, Polonia a obținut 48 de perioade de
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Pușcaș, presedintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu au semnat, în 25 aprilie 2005, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În urma negocierilor de aderare, România a obținut cele mai multe perioade de tranziție (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, Polonia a obținut 48 de perioade de tranziție, Malta - 47, iar Ungaria - 35. Pentru primii
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
lui Vasile Pușcaș, presedintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu au semnat, în 25 aprilie 2005, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În urma negocierilor de aderare, România a obținut cele mai multe perioade de tranziție (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, Polonia a obținut 48 de perioade de tranziție, Malta - 47, iar Ungaria - 35. Pentru primii doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România ar fi trebuit să
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
cele mai multe perioade de tranziție (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, Polonia a obținut 48 de perioade de tranziție, Malta - 47, iar Ungaria - 35. Pentru primii doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România ar fi trebuit să primească, potrivit rezultatelor negocierilor, aprox. 11 miliarde de euro. Comparativ cu Polonia, România se află în avantaj: Polonia primea 19,2 mld euro, ceea ce însemna 480 euro per capita, în vreme ce România avea 500
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
fi folosite acolo unde este nevoie). Suma aceasta se adaugă fondurilor obținute de România pentru perioada 2007-2009 (aprox. 11 miliarde euro angajamente și aprox. 6 miliarde plăti). Calitățile de negociator ale lui Vasile Pușcaș, precum și meritele sale în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană sunt recunoscute în mediile comunitare, iar în România este considerat cel mai valoros expert în problematică integrării europene. Vasile Pușcaș este membru al Partidului Social Democrat din România (PSD) și un suporter convins al ideii de
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
IUIES) din Gorizia-Trieste (Italia). Între 2002 și 2008 a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (București) În decembrie 2009, Vasile Pușcaș a primit Premiul Academiei Române “Mihail Kogălniceanu”, pentru lucrarea "România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-2004)", Iași, Institutul European, 2007. Vasile Pușcaș este membru în următoarele consilii editoriale și științifice:
Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305281_a_306610]
-
(n. 16 februarie 1968, com. Țintea, județul Prahova) este un politician român, vice-președinte al Parlamentului European începând cu iulie 2014, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE) . Este membru al Parlamentului European din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Este matematician de formație, cu studii postuniversitare în Conducerea Securității și Apărării Naționale și un master de Studii de integrare europeană și securitate. Până în 1997 a fost profesor de matematică. În 1997 a devenit director pentru relația
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
se aude mai bine la nivelul înalt al unui for de decizie european, dar și responsabilitate pentru că așteptările românilor pot fi confirmate prin implicarea mea în activitatea grupului. Grupul ALDE a sprijinit România în toate momentele cheie ale procesului de aderare și continuă să o facă, de la raportul de țară până la tarifele pentru roaming. Sunt încrezătoare că poziția de vicepreședinte îmi va permite ca împreună cu colegii mei să apărăm mai bine interesele României în dosarele complexe de la nivelul Uniunii Europene și
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]