42,660 matches
-
semn al sfârșitului (XXXV). Călătorul nu mai este privilegiatul care-și consumă surplusul de energie prin cunoaștere (precum la Dante), ci martorul neputincios al dezastrului dezrădăcinării unui neam. Acest vast tablou simbolic se adumbrește în structura complexă a ciclului de poeme Titanic, în care combină original și straniu imaginea marelui vas scufundat în 1912, devenit aproape firesc semn al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după manuscrise de un alt prieten al poetului, Claude Sernet (Mihail Cosma), și va ieși în volum abia în 1965. Un fragment a fost tipărit totuși în revista „Poésie 1945”, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cultura română, cât și în cultura franceză contemporană, restituire departe de a se fi încheiat, așteptându-se încă o ediție definitivă a operei sale, cât și publicarea manuscriselor, multe rămase necercetate. Fundoianu [...] a fost printre primii promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să capete o mai mare acuitate. Natura e un amplificator, în sensul că freamătul interior se izbește de indiferența și de tăria ei. Aceasta e semnificația tăcerii în poemele sale, și din această cauză în reprezentarea lui codrul sau muntele apare ca o entitate mută. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Tăgăduința lui Petru, Iași, 1918; Imagini și cărți din Franța, București, 1922; ed. (Images et livres de France), tr. Odile Serre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur, în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Polemici implicite (2003). Prin adjectivul din titlu M. își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
murale care Înfățișează scene muzicale. Vedem, de exemplu, instrumentele pe care le foloseau acei oameni și din aceasta se pot trage o mulțime de concluzii cu privire la felul cum se cânta cu ele și la sunetul lor. Apoi cuvintele unor străvechi poeme care vorbesc despre muzică ne permit și ele să deducem câte ceva despre caracterul acestei muzici, ce Însemna ea pentru oamenii din acele vremuri: dacă era o simplă distracție, dacă era privită ca un mijloc prin care ei vroiau să se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
încât mi s-ar părea de neiertat s-o las la un nivel artistic care mă nemulțumește pe mine însumi (...)”. Radu BOUREANU 3: „Pregătesc pentru anul viitor câteva lucrări începute în cursul anului trecut. Urmez să duc spre încheiere un poem de lungă întindere, numit cu titlu provizoriu Cei din Cenad. În acest poem vreau să cânt o gospodărie colectivă văzută prin ochii copiilor colectiviștilor. În al doilea rând lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
artistic care mă nemulțumește pe mine însumi (...)”. Radu BOUREANU 3: „Pregătesc pentru anul viitor câteva lucrări începute în cursul anului trecut. Urmez să duc spre încheiere un poem de lungă întindere, numit cu titlu provizoriu Cei din Cenad. În acest poem vreau să cânt o gospodărie colectivă văzută prin ochii copiilor colectiviștilor. În al doilea rând lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru împotriva agenților imperialismului (...)”. Laurențiu FULGA 4: „(...) Pe de altă parte m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Scrierea romanului Patria în care va fi înfățișată viața satelor noastre în perioada 1944-1951 voi continua-o pe temeiul unei bune cunoașteri a mentalității noi, în primăvara acestui an (...)”. A.E.BACONSKY 6: „În anul acesta voi termina de tradus poemul lui Scipaciov Pavlic Morozov apoi voi pregăti pentru tipar poemul meu Noaptea în flăcări apărut în paginile Vieții românești. Mă voi ocupa de realizarea noilor mele proiecte. Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre în perioada 1944-1951 voi continua-o pe temeiul unei bune cunoașteri a mentalității noi, în primăvara acestui an (...)”. A.E.BACONSKY 6: „În anul acesta voi termina de tradus poemul lui Scipaciov Pavlic Morozov apoi voi pregăti pentru tipar poemul meu Noaptea în flăcări apărut în paginile Vieții românești. Mă voi ocupa de realizarea noilor mele proiecte. Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Noaptea în flăcări apărut în paginile Vieții românești. Mă voi ocupa de realizarea noilor mele proiecte. Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer. Acțiunea poemului se va petrece în Ardeal, la Combinatul Brad. Am fost pe acolo în anii trecuți. Am scris reportaje și mi-am cules materialul în legătură cu acest poem. Intenționez să scriu în decursul acestui an
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românești. Mă voi ocupa de realizarea noilor mele proiecte. Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer. Acțiunea poemului se va petrece în Ardeal, la Combinatul Brad. Am fost pe acolo în anii trecuți. Am scris reportaje și mi-am cules materialul în legătură cu acest poem. Intenționez să scriu în decursul acestui an un ciclu de pasteluri. (...) Despre frumusețile naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer. Acțiunea poemului se va petrece în Ardeal, la Combinatul Brad. Am fost pe acolo în anii trecuți. Am scris reportaje și mi-am cules materialul în legătură cu acest poem. Intenționez să scriu în decursul acestui an un ciclu de pasteluri. (...) Despre frumusețile naturii nu se poate scrie «în sine». Noi transformăm natura și-i căutăm frumusețile născute prin munca noastră. Condițiile create de partidul nostru scriitorilor, marile sarcini care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum au fost făcute prezentările poemului lui Mihai Beniuc: Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Balada Bicazului de I. Istrati, că are de-a face cu două creații între al căror nivel de realizare există o diferență uriașă? Că prima constituie - așa cum a fost numită pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția, te oprești cu atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția, te oprești cu atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de inumanitatea, ticăloșia și gangsterismul imperialiștilor americano-englezi, trăiești alături de Mark Twain (în schița Dialog pe temă politică), revolta omului cinstit american împotriva congresmenilor, te mândrești alături de rencenzent cu opera maestrului Sadoveanu și vrei să devii un comunist adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de până la 3 lei, a unui singur poem
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de până la 3 lei, a unui singur poem. Două asemenea pachete i se tipăresc în acest an și lui Eugen Jebeleanu: Bălcescu și În satul lui Sahia - publicat în gazete încă din 1950. Mai publică volume de poezii: Nina Cassian (Horea nu mai este singur), Mihu Dragomir (Stelele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu izbutește întotdeauna să creeze imagini bazate pe un conținut bogat de idei, adesea imaginile pe care le crea apăreau confecționate, gratuite, ele întunecau ceea ce poetul voia să comunice. Concluzia aceasta se desprinde din plin și la citirea multora din poemele cuprinse în noul volum, unde nu rareori Frunză se mulțumește să anunțe idei, să le enumere, să le repete, neconcretizate în imagini artistice. Ceea ce dă impresia nu a unei poezii, ci a unui articol sau a unor simple fraze rimate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
le repete, neconcretizate în imagini artistice. Ceea ce dă impresia nu a unei poezii, ci a unui articol sau a unor simple fraze rimate. Iată bunăoară, poezia intitulată Totul pentru izbânda păcii! Obiectivul urmărit era enunțat de poet și în titlul poemului și în refrenul: Dă totul pentru pacea țării! Și pentru pacea lumii, totul! Cum înțelege, însă, poetul să concretizeze această chemare? Prin două aspecte sentimentale, pe care la exploatează la modul abstract și general - iubirea și ura: De știi iubi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chiar strofe lipite ici și colo și care ar voi să indice că noi ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru (...). Sunt poeme
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru (...). Sunt poeme din Zile slăvite care conțin mostre de siluire a limbii, imagini confuze (din cauza expresiilor încâlcite, nelucrate). Ceea ce, în ultimă analiză, exprimă o gândire întortocheată, neclară. Iată câteva exemple: Jurăm să creștem din pământul Trecutei noastre suferinți. Grădina dorurilor toate Din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de foame și pripas (Cântecul cărbunelui) Cele constatate până acum impun o concluzie care privește atât pe Eugen Frunză cât și E.S.P.L.A. Dacă poetul ar fi meditat serios la criticile ce i s-au adus, dacă ar fi înțeles că poemele, odată publicate în presă, pot și trebuie să fie îmbunătățite atunci când urmează să apară în volum, dacă s-ar fi gândit și la cititor - care așteaptă creații tot mai bune din partea scriitorilor - dacă E.S.P.L.A. ar fi îndrumat pe poet, arătându
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]