41,885 matches
-
de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie de politici sociale de tip universalist care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivității. În plus, românii sunt mai degrabă susținătorii unor politici generoase destinate celor aflați în nevoie. Toate acestea conduc la ideea că un regim al bunăstării de tip universalist este considerat a fi modelul optim spre care trebuie să se îndrepte societatea românească. Bibliografie Alt, James, 1979, The Politics of Economic Decline: Economic Management and Political Behaviour in Britain since 1964, Cambridge University Press, Cambridge, Londra, New York. Andersen, Jørgen Goul; Pettersen, Per Arnt; Svallfors, Stefan; Uusitalo, Hannu, 1999, „The Legitimacy of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale la nivel macro), cât și unul difuz (dezvoltare socială rezultată, de exemplu, ca urmare a dezvoltării științei și tehnologiei), dezvoltarea comunitară prin proiecte este strict un proces ce are la bază efortul și suportul voluntar, coordonat, al membrilor comunității, îndreptat spre atingerea unui obiectiv bine determinat, scopul general fiind depășirea unor situații de criză și îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitatea respectivă. Deși fondurile sociale au o mare varietate, ele au o serie de caracteristici comune, însă distinctive față de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segmentul secundar al pieței forței de muncă, sezoniere, nesigure. Pe de o parte, cererea pentru industria IT, telecomunicații, pe de altă parte, cererea pentru muncitori în agricultură, construcții, slujbe pentru menajere sau îngrijirea bătrânilor la domiciliu. Dacă migrația clandestină se îndreaptă către segmentul secundar, plecările pe baza contractelor de muncă sunt orientate spre ambele segmente. Problema pe care ele o ridică din punctul de vedere al forței de muncă la origine este legată de perspectiva unui deficit la nivelul anumitor sectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
curs de aprobare, se observă, pe de o parte, creșterea ponderii proiectelor (co)finanțate din surse externe și, pe de altă parte, creșterea ponderii proiectelor cu surse multiple. În încheierea acestei secțiuni, centrată pe finanțarea programelor și proiectelor, schimbăm perspectiva, îndreptându-ne atenția spre tipurile de surse de finanțare corespunzătoare subobiectivelor PNAinc. Conform datelor oferite de instituțiile guvernamentale cu responsabilități în implementarea PNAinc, șapte subobiective strategice sunt finanțate doar din surse bugetare, cu precădere de la bugetul central. Aceste subobiective sunt deci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
infirme inclusiv clișeele și opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust. Documentele incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de teroare și exterminare, în urma căruia și-au pierdut viața între 25.000-40.000 de evrei și au fost deportați aproximativ 35.000 de evrei". Mai multe documente din prezentul volum confirmă informațiile oferite de alte izvoare istorice cu privire la excesele îndreptate împotriva evreilor. De exemplu documentul nr. 279 referitor la predarea, în localitatea Brailow, în data de 3 iulie 1942 a unui număr de 247 evrei și executarea acestora de către autoritățile germane. George Tomaziu, un pictor român trimis în 1942 să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate și adoptate de regimul patronat de generalul din august 1941 mareșalul Ion Antonescu ori acțiunile de deportare și exterminare îndreptate împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria 1. În pofida existenței unei literaturi de specialitate dense și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că ponderea armatei române în cadrul statului a crescut exponențial odată cu preluarea puterii în septembrie 1940 de către generalul Ion Antonescu în majoritatea posturilor cheie din guvern și din instituțiile centrale fiind dealtfel plasați militari activi sau în rezervă totuși adoptarea măsurilor îndreptate împotriva populației evreiești din România în perioada premergătoare declanșării operațiunii "Barbarossa" s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării Legionare precum și a contextului internațional existent la acea dată (hegemonia Germaniei național-socialiste pe continentul european). În acest sens este suficient
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora, fără a mai aduce în discuție faptul că prin "rațiunile de natură militară" invocate în scopul justificării deciziilor Conducătorului statului îndreptate împotriva populației evreiești din Moldova și nu numai Alex Mihai Stoenescu pare să-și asume fără rezerve retorica regimului antonescian care așeza semnul egalității între evrei și comunism. La polul opus se situează studiile și lucrările ce infirmă categoric tezele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai apropiată de adevărul istoric și, după cum vom constata, este confirmată în linii mari, înclusiv de sursele documentare identificate de noi în arhivele românești și incluse în prezentul volum. Întrucât desfășurarea în sine a pogromului este bine cunoscută, ne vom îndrepta atenția asupra implicării în pogrom a unor unități militare, respectiv a manierei în care au fost receptate evenimentele de la Iași de către autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra urmărilor și manierei în care ele au fost receptate de autoritățile militare. Majoritatea documentelor elaborate de diferitele comandamente militare și incluse în prezentul volum caracterizează evenimentele din Iași drept "dezordini", respectiv "acțiuni comuniste". De exemplu, în buletinul informativ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în urma unor asemenea instigări, a propagandei antievreiești virulente și a măsurilor antisemite inițiate și aplicate de autoritățile militare române în colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu s-a radicalizat treptat după izbucnirea conflictului sovieto-german. Amploarea pierderilor înregistrate de armatele române pe câmpul de luptă, respectiv rezistența înverșunată, pe alocuri chiar fanatică, opusă de trupele sovietice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea război mondial a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod invariabil
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
satul Cârlig comuna Copou. 24. 4 iulie 1941. Nota nr. 1876/A adresată de Armata a 3-a Diviziei 14 Infanterie, prin care se comunică ordinul generalului Ion Antonescu nr. 255 din 4 iulie 1941 privind interzicerea oricăror acțiuni individuale îndreptate împotriva evreilor. 25. 5 iulie 1941. Nota nr. 207.042 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prin care se comunică ordinul nr. 817/1941 al Marelui Cartier General referitor la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne ca toți evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontiera U.R.S.S. două avioane sovietice vopsite în aceeași culoare ca cele germane și cu semne distinctive false, germane și nu semnul sovietic. Apropiindu-se de orașul Dorohoi, în zbor razant, la o înălțime de circa 30-40 metri, s'au îndreptat spre gara Dorohoi pe care au mitraliat-o omorând un soldat german. Al doilea avion a aruncat asupra vagoanelor din gară o bombă incendiară, deteriorând și incendiind un vagon cu făină. Focul a fost localizat imediat. Posturile A.A. fiind
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
populația românească. Dela majoritatea clădirilor, proprietatea evreilor, a început să se arunce cu bombe și grenade. În același timp s'a deschis un foc viu de mitraliere asupra cantonamentelor germane și asupra soldaților români și germani de pe străzi. Atacurile erau îndreptate de astă dată asupra Liceului Internat și a Chesturei de Poliție. Față de această situație care punea în pericol nu numai viața ostașilor și a populației, dar dădea prilej de ațâțare a spiritelor comuniste, armata germană a luat comanda, trecând imediat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armatei și contra intereselor țării să fie executați pe loc. Vă rugăm să binevoiți a da ordin tuturor Comandanților și organelor în subordine să fie fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte de spionaj, sabotaj, dezordine sau orice acte îndreptate contra armatei și contra țării. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL, ss. N. Pălăngeanu N. Pălăngeanu Șeful Secției II-a Colonel, ss. Ciocan I. Ciocan Comunicat: M. U. imediat în subordine, Inspectoratul Jand. Galați, Iași. Leg. Jand: Brăila, Covurlui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie executați pe loc", precum și pe ordinul Armatei 3-a No. 20.555/1941, comunicat cu al Div. 14-a No. 24.153 din 1 Iulie 1941287 care ordonă "să se procedeze fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte îndreptate contra armatei". Totodată raportăm că datorită acțiunei jidanilor din Mărculești, Regimentul a pierdut în ziua de 12 Iulie 1941 pe Dealul Mărculești: un cpt. activ, 2 sublocot. rez. răniți, 33 morți, 23 răniți și 12 dispăruți trupă din Compania 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor fi dați în supravegherea jandarmilor; c) vinovați, care vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. Vinovăția lor se stabilește cu ajutorul celorlalți din grup. B. Evreii din Basarabia Vor fi triați și împărțiți în: a) vinovați, pentru diferite fapte evidente îndreptate contra Statului. Aceștia vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. b) fără vină evidentă, vor fi strânși în ghetouri, neavând voie să circule. Vor fi întrebuințați la munca de interes obștesc. c) dintre aceștia din urmă, se vor lua ostatici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
autorități să fie executați pe loc", precum și pe ordinul Armatei 3-a No. 20.555/1941 comunicat cu ord. Div. 14-a Inf. No. 24.153/1941326, care ordonă "să se procedeze fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte îndreptate contra armatei și contra Țării". Procedeul Regimentului cu toate că a fost aplicat în conformitate cu ordinele superioare, totuși după părerea mea a fost prea slab, fiindcă acești jidani au cutezat să tragă cu arma și să execute acte de sabotaj contra armatei române
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate în întreaga țară (peste 10.000). Din cele de mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s'a îndreptat în ultimul an exclusiv împotriva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contra evreilor, riposta lor a fost rezistența și intervenții în toate direcțiile, iar acolo unde au găsit frontul slab, au pătruns și și-au ajuns scopul. Marele Cartier General sesizat de toate aceste nereguli a luat măsuri succesive, care au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. S'a dovedit că evreii, ca să scape de muncă, sunt în stare să sacrifice bani, de acest lucru trebuie profitat pentru ca banii să intre în vistieria statului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zvonuri și presupuneri care s'au arătat că circulă pe piață, chiar și pentru fapte absolut legale și corecte. ÎN CONCLUZIUNE: 1). Nepregătirea organizării detașamentelor de lucrători evrei, urgența organizării lor, a făcut să se comită erori care s'au îndreptat apoi prin aplicarea Instrucțiunilor Generale Nr. 31.200/1941 a Marelui Cartier General. 2). Această îndreptare a produs eliberarea multor evrei, care de fapt nu trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult rău prin mijloacele lor de exploatare și de corupție, precum și prin ideile ce le-au propagat, dar tot așa de drept este că au avut și dețin un rol destul de important în industria și comerțul românesc. Sutele de cereri îndreptate de români Marelui Cartier General, prin care dovedeau că anumiți evrei sunt de neînlocuit în diverse ramuri de industrie și comerț, mi-au făcut convingerea că plecarea lor în massă, va lăsa goluri serioase, care vor provoca pierderi grele comerțului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]