42,763 matches
-
Moldovei și Bucovinei că preotul Gheorghe Prisecaru intenționează demolarea bisericii de lemn din localitate. În sesizare se precizează următoarele: Deși această biserică este monument istoric, preotul menționat a încercat cu de la sine putere demolarea prin decopertarea acoperișului și a pereților exteriori, motivând construirea altui locaș, fără aprobarea consiliului parohial"". Ca urmare a acestei sesizări, conducerea Mitropoliei de la Iași a organizat o comisie de anchetă care l-a audiat pe preotul paroh. Acesta a recunoscut că a dat jos lutul de pe pereții
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
lemn fără nici o aprobare specială, susținând că a făcut acest lucru ca urmare a faptului că lutul cădea, se formaseră găuri, iar lemnul construcției este pe alocuri putrezit. Pridvorul a fost refăcut din scândură, fără turnul aflat deasupra sa, pereții exteriori au fost curățați de tencuială, iar acoperișul a fost refăcut cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica de lemn din Popești dispune de 12 cărți de cult tipărite pâna la 1899, cum sunt Evanghelia din 1746 tipărită în timpul celei de
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați cu scândură. Clădirea bisericii are următoarele dimensiuni: 13,80 m lungime, 5,45 m lățime și 3 m înălțime până la cornișă. Lăcașul de cult are formă
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în timp lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975 (înlocuirea „cerimii” și turnarea unei fundații exterioare), 1992 (tencuirea interioară și exterioară a pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în timp lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975 (înlocuirea „cerimii” și turnarea unei fundații exterioare), 1992 (tencuirea interioară și exterioară a pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și apoi resfințită la 14 iulie
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
afundase în pământ cu mai mai mult de jumătate de metru din cauza putrezirii temeliei de bârne, construcția a fost ridicată în sistemul „cumpănă”, fiind înlocuite bârnele putrezite de la talpa de stejar, așezată pe temelia de piatră. Au fost placați pereții exteriori ai bisericii cu scânduri de brad, iar acoperișul de șindrilă putredă a fost înlocuit cu unul din tablă. De asemenea, au fost spălate icoanele catapetesmei de depunerile groase de praf și fum, iar ramele pictate de ieromonahul Lavrentie. Lucrările au
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
aceste proporții. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 16,60 m, lățime maximă în naos - 6 m și înălțimea pereților - 5,10 m. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar de 20 cm grosime, pe temelie de piatră. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri de brad dispuse vertical, vopsite cu ulei de culoare galbenă. Edificiul are plan dreptunghiular, cu naos supralărgit și este împodobit cu patru turle din tablă galvanizată dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de patrimoniu ce adăpostește muzeul, care au constat în înlocuirea în totalitate a acoperișului, refacerea și restaurarea elementelor arhitectonice, schimbarea tâmplăriei exterioare, a rețelei electrice și reparații la plafoanele interioare. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
martie 2005. A absolvit Facultatea de Cibernetică Economică și Planificare din cadrul Academiei de Studii Economice București în anul 1983. Începând cu 1990, experiența sa în sectorul economic i-a oferit ocazia să lucreze în diferite domenii de activitate: telecomunicații, comerț exterior, administrație, precum și în cadrul companiilor de stat și private, ocupând funcții de conducere. Fiind conștient de importanța pe care o are procesul de integrare a operatorului feroviar român de pasageri în sistemul european de transport, acesta ajută "CFR Calatori" să atingă
Alexandru Noapteș () [Corola-website/Science/317544_a_318873]
-
a Liceului „Ștefan cel Mare” prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
țin de două categorii, și anume - pentru exterior și pentru interior. Șublerul compas este constituit din două brațe, având o formă adecvată uzului, cel pentru măsurarea interioarelor având extremitatea liberă a brațelor îndoită către exterior, iar cel folosit la măsurarea exterioarelor, având extremitatea liberă a brațelor îndoită către interior. În mod normal acest tip de șubler nu poate fi citit imediat deoarece nu este dotat de scala gradată. Totuși, acest tip de instrument poate fi denumit instrument de măsură, deoarece permite
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. Biserica armenească din Iași este construită din piatră și cărămidă confecționată manual. Planul bisericii este de forma unui trifoi, cu suprafața exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Ea are două turle zvelte (Pantocratorul și clopotnița) și două intrări separate (una pe latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
inducție de cel putin 1 tesla. Poate fi efectuată cu pulberi magnetice sau bandă magnetografică. Metodă curenților turbionari este folosită ca o alternativă sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizată, în special, pentru controlul țevilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maximă la grosimi de perete de până la 5 mm. O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând eficace pentru evidențierea defectelor de suprafață și din imediata apropiere
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
satele Floreșteni și Crețești, aflate în zona suburbană a orașului Târgu Cărbunești din județul Gorj. Aceasta este una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Oltenia. Se distinge mai întâi prin șerpii uriași încolăciți în jurul intrărilor, apoi prin picturi exterioare și interioare, prin pisanii cu numele ctitorilor, inscripții, și prin multe sculpturi decorative. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
cu cheltuiala dumnealor ctitorilor zos ânsămnați: Costandin Cruceriu, Elisaveta, Matei Popescu, George Popescu, Maria Pătru, Mălaielia Sanda, Matei Ilinca ml, George Poroinicu, Ilinca, Nicolae, George, Stanca, Maria, Tauru”". De remarcat lucrările la acoperiș, o refacere a temeliei, un nou înveliș exterior și interior cu picturi murale, precum și repictarea icoanelor. Acest moment important a fost susținut de numeroși ctitori, ce se trag din patru moși/moșii din partea locului: Popești, Florești, Mălăești și Tauru. La ei se referă pisania de peste intrare: "„Anul 1882
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
este una dintre bisericile de lemn din Oltenia bine conservate, atât în interior cât și în exterior. Se distinge prin nișele în consolă de la altar, prin picturi interioare, prin pisanie și pomelnic cu numele ctitorilor, inscripții, și prin sculpturi decorative exterioare. Poartă hramul „Sf. Împărați” și datează din anul 1812, sau chiar mai devreme. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechimea bisericii este disputată. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait propune o
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
alta, care a fost deja spusă.” Deși ideea a fost exprimată deja de Ecleziast , este, poate, potrivit să se considere ca această afirmație se referă la idealul postmodern conform căruia textele fac trimitere la altele, mai degrabă decât la realitatea exterioară . În stil postmodern, romanul are un final incert: s-a descoperit foarte puțin și detectivul este învins (post-scriptum). William de Baskerville găsește din greșeală soluția misterului; el credea că toate crimele erau făcute după același tipar, însă erau doar întâmplătoare
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
un portal cu coloane, este încadrată de două aripi simetrice, fațada fiind marcată de un avant-corp central. Simetria fațadei de regăsește și la interior, chiar dacă terasa de vară nu este încadrată de vitralii, ca și cea de la saloane. Atât decorațiile exterioare, cât și cele interioare și vitraliile sunt în stil Louis XVI (Ludovic al XVI-lea), iar întregul ansamblu de . Sub regimul Directoire se prelungesc inovațiile care s-au născut în ultimii ani ai domniei lui Ludovic al XVI-lea. Stilul
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
Sub regimul Directoire se prelungesc inovațiile care s-au născut în ultimii ani ai domniei lui Ludovic al XVI-lea. Stilul grec și etrusc se completează cu grandoarea romană și cu o mai bună cunoaștere a Egiptului - reflectata în decorațiile exterioare, mobilierul, obiectele decorative. Încurajată de gustul unei noi elite nonconformiste, cu Juliette Récamier sau Joséphine Bonaparte, se precizează stilul numit Consulat. Tipic pentru acest stil este pictura murală pe hârtie Zuber, care se găsește în "salle a manger" (sufragerie). Este
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
renovarea clopotniței, construirea pe locul fostei mănăstiri a unui altar de vară, unde se slujește Sfânta Liturghie în fiecare an cu ocazia hramului bisericii, dar și al vechii Mănăstiri „Adormirea Maicii Domnului”. În prezent biserica necesită reparații capitale în ceea ce privește renovarea exterioară și pictarea interiorului, întrucât nu există posibilitatea financiară de a construi alta nouă, populația fiind îmbătrânită și prea săracă. Biserica a fost resfințită în anul 2002 de către P.S. Vasile Someșanul cu ocazia renovării iconostasului din biserică. În cursul anului 2010
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
patinajelor. ESC-ul intervine atunci când detectează o pierdere a controlului asupra autovehiculului acționând sistemul de frânare astfel încât șoferul recapătă controlul asupra autovehiculului. Frânarea survenită este o acțiune automată, întreprinsă selectiv și independent pe oricare dintre roți (de ex., pe roata exterioară din față pentru contracararea supravirării sau pe roata interioară din spate pentru contracararea subvirării). Unele sisteme ESC reduc și puterea motorului până când șoferul recăpătă controlul asupra autovehiculului. Poate fi redusă accelerația mașinii prin oprirea alimentării cu carburant a motorului, șoferul
Control de stabilitate electronic (autovehicule) () [Corola-website/Science/317807_a_319136]
-
bisericii, care este situată pe o colină asemenea Golgotei, s-a trecut la împrejmuirea ei cu soclu din piatră cioplită și lemn din esență tare, lucrare executată de meșteri din Moisei, Tg. Lăpuș și Borșa, jud. Maramureș. Iluminatul interior și exterior a fost făcut în aceeași perioadă. Intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă sculptată, material care a fost donat prin grija familiei Popovici Valer (localnic pădurar) și a colectivului de la Ocolul Silvic Oradea. Pe frontispiciul porții stă înscris
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
susținerea Pr. Roman Bereteu, împreună cu enoriașii parohiei. Odată împrejmuit locul, s-a trecut imediat la amenajarea unui alt cimitir, situat în imediata apropiere a bisericii, cu o suprafață de 0,8 ha, împrejmuirea făcându-se cu sârmă. După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica a necesitat și lucrări interioare, însemnând amenajarea altarului, naosului și pronaosului; s-a împodobit cu icoane vechi, obiecte de cult și toate cele necesare. Cele trei strane au fost executate de Bungău Ioan (localnic tâmplar), cu aportul binefăcătorilor. Biserica
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
mediu continuu; consecvent, starea sistemului este descrisă folosind funcții continue de spațiu și timp. Principiul lui Hamilton extins la astfel de corpuri este dat de: unde formula 61 este energia cinetică, formula 62 este energia elastică, formula 63 este lucrul mecanic al forțelor exterioare asupra corpului, iar formula 64 timpul inițial și final. Dacă sistemul este conservativ, lucrul mecanic al forțelor exterioare poate deriva dintr-un potențial scalar formula 65. În acest caz: Acesta este Principiul lui Hamiton și este invariant la transformări de coordonate.
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]