42,660 matches
-
în presă, pot și trebuie să fie îmbunătățite atunci când urmează să apară în volum, dacă s-ar fi gândit și la cititor - care așteaptă creații tot mai bune din partea scriitorilor - dacă E.S.P.L.A. ar fi îndrumat pe poet, arătându-i lipsurile poemelor, volumul Zile slăvite s-ar fi preschimbat în alt chip. Poezia lui Eugen Frunză n-a făcut pași înainte. Meșteșugul lui, îndemânarea de a rima și a ritma, care-l fură și-l duc către lungimi nefirești, nu pot înlocui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prestația meritorie a poetului, „tendința generală” corectă a volumului și, în concluzie, cere „ca această creație literară să fie sprijinită cu căldură și hotărâre”: „Revista Viața românească și-a câștigat prețuirea cititorilor publicând o serie de noi opere valoroase - romane, poeme, piese de teatru, etc. În paginile revistei continuă totuși să apară unele materiale greșite, neprincipiale. Astfel sunt cronicile intitulate Zile slăvite de Aurel Martin și Ceva despre fluvii, meandre și bălți de Eugen Campus, amândouă publicate în revista Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Crezi că nu e nimic de discutat? Crezi că nu e nimic de realizat? Literatura noastră crește; apar lucrări noi și interesante: iată de pildă, Undeva pe Dunăre de Alexandru Jar; Pâine albă de Dumitru Mircea; Lupii de Radu Boureanu; poemele lui Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Nina Cassian. Nu ești de acord să le discutăm, să învățăm din succesele noastre - și din slăbiciunile noastre? Sau ți se pare că mergem prea repede înainte? Noi socotim că am putea merge și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau în adunările Uniunii foloasele pe care ni le aduce acest articol? Mulți scriitori au fost nemulțumiți și neplăcut impresionați de critica apărută în Viața românească cu privire la volumul de poeme a lui Eugen Frunză. Oare Maria Banuș nu are nimic de spus în privința aceasta? Oare ceilalți poeți nu simt nevoia de a discuta acest articol, de a pune clar și hotărât problemele legate de cartea lui Eugen Frunză? Și, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie Lucian Raicu 18, din a cărui cronică reproducem câteva pasaje: „Volumul recent apărut are meritul de a fi renunțat la o serie de elemente de balast care întunecau conținutul de idei al poemului în prima sa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie Lucian Raicu 18, din a cărui cronică reproducem câteva pasaje: „Volumul recent apărut are meritul de a fi renunțat la o serie de elemente de balast care întunecau conținutul de idei al poemului în prima sa versiune publicată în Almanahul literar de la Cluj. Urmărind modificările survenite, apare limpede conștiința artistică a poetului, grija sa față de creație, respectul pentru cititor (...). Din zugrăvirea ciocnirii încleștate a claselor pe care autorul știe să o surprindă în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zugrăvirea unor momente caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria-sa să-mpartă Ce-au muncit săracii toată vara. Autorul stimulează ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare, arătând indignarea crescândă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială care are loc în viața lui Ion Gabor este trecerea la nivelul unui muncitor înaintat, la nivelul unui stahanovist al locomotivei (...). Atmosfera creată de partea a doua a poemului Cincisutistul e mai degrabă idilică - eroul pozitiv având doar a se opune unor oarecari urme ale mentalității burgheze și unor inofensivi «specialiști vechi», «bătrâni». Creșterea lui Gabor ar fi fost pe deplin justificată, dacă în calea sa autorul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care o continuă pe cea dintâi: în patria noastră se dezvoltă un sentiment nou, minunat, al solidarității umane, al relațiilor de colaborare și ajutor reciproc între cei care construiesc - sau vor construi - socialismul, viața (...). De aceea partea a doua a poemului Horea nu mai este singur nu emoționează, deși ideea rămâne valoroasă. De ce? Credem că pentru a fi realizat acest lucru, trebuia să găsească - așa cum făcuse în prima parte - o imagine centrală, ruptă din realitate. Pentru a exprima ideea solidarității trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din realitate. Pentru a exprima ideea solidarității trebuiau să apară oameni, să se arate ce se petrece în conștiința acestor oameni în acel sat. Dar pentru noi Gura-Văii rămâne un nume. Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a realității. Dar încrederea s-a oprit la mijlocul drumului (...). «Torba» se leagă de vis, de basmul real care ține deschiși ochii somnoroși ai copilului de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viitorului: Ochii parcă sfredelesc prin zid/ Spre un proaspăt, însorit imaș. Imaș înseamnă pășune. Cuvântul i-a plăcut poetei, dar oricât de însorită ar fi fost o pășune nu poate constitui imaginea minunatului viitor care se deschide patriei noastre (...). În poemul liric Străzile din București, poeta își manifestă dragostea pentru orașul de frunte al Republicii noastre. Dar poezia prezintă o deficiență însemnată. Ultima parte a orașului este aceea a străzilor pline de oamenii muncii, defilând victorios. Bucureștiul apare ca orașul luptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar dori ca poeta să se-ncumete într-adevăr. Se întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se mai încumetă. Atunci recitești poezia și înțelegi de ce e numai atât: Nina Cassian caută partidul «în străfund», coboară adânc în sine, dar partidul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
personajele, să le apropie artificial de cititori. Neavând destulă încredere în marele izvor de artă care este realitatea, manifestând încă o poziție intelectualistă față de viață, unii autori apelează la procedee ale literaturii decadente, burgheze, deformând astfel fizionomia oamenilor noi. În poemul lui Baconsky Noapte în flăcări, publicat în Viața românească nr. 12 din decembrie 1951, muncitorul Stoian, unul dintre eroii centrali, nu trăiește ca un om viu în paginile poemului, este mai mult o schemă creată de autor (...). În romanul Ogoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
procedee ale literaturii decadente, burgheze, deformând astfel fizionomia oamenilor noi. În poemul lui Baconsky Noapte în flăcări, publicat în Viața românească nr. 12 din decembrie 1951, muncitorul Stoian, unul dintre eroii centrali, nu trăiește ca un om viu în paginile poemului, este mai mult o schemă creată de autor (...). În romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, Sandu Alexe, secretarul organizației de partid din comună, este un personaj șters, estompat. El nu acționează suficient în cuprinsul romanului și de aceea problemele în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
uman, autorul descrie viața de familie: nevasta lui, Maria, femeie harnică și tăcută, față de care Alexe își dezvăluie toată căldura sufletească, micuțul Răducu pentru care tatăl lucrează în orele libere un pătuț etc (...). Iată, de pildă, figura bătrânului Remeș din poemul lui Dan Deșliu Minerii din Maramureș. Remeș se remarcă prin spiritul său combativ, prin inițiativa lui nedomolită, trăsături caracteristice eroilor făuriți în focul luptelor, căliți de partid (...). Eroul poemului lui Dan Deșliu nu e schematic, pentru că el a fost inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
libere un pătuț etc (...). Iată, de pildă, figura bătrânului Remeș din poemul lui Dan Deșliu Minerii din Maramureș. Remeș se remarcă prin spiritul său combativ, prin inițiativa lui nedomolită, trăsături caracteristice eroilor făuriți în focul luptelor, căliți de partid (...). Eroul poemului lui Dan Deșliu nu e schematic, pentru că el a fost inspirat din viață, pentru că autorul a cunoscut în profunzime asemenea oameni și i-a zugrăvit veridic, convingător. Tot astfel, în nuvela lui Alexandru Jar, Undeva pe Dunăre, profilul moral al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întâmplă că, de la o vreme, tot mai mult Îmi place graiul cifrelor s-ascult Nu-i de mirare! Doar la noi se scrie Adesea-n cifre marea poezie. Tovarăși, haide-n lumea cifrelor vă chem, Voi meșteri mari ai marelui poem. Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în semnele aceste? Sunt mii și milioane!... E poporul. Cel ce-a votat dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine - fortărețe Orașele mustind de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
N.Jianu, Brazde peste haturi de Horvath Istvan și romane istorice care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului ca Sfârșitul jalbelor de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bune dintre operele noastre confirmă că redarea adevărului vieții în opera literară nu se poate face decât sesizând ceea ce este tipic în viață, adică ceea ce corespunde esenței fenomenului social-istoric dat. Astfel, Mitrea Cocor, eroul maestrului Sadoveanu, Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului. Un personaj negativ tipic este Mateica din romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu: eroi tipici sunt de asemenea Asandei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor spirituală. Cu toate acestea, în ce privește scoaterea la iveală a înaltelor calități sufletești ale omului simplu, educat de partid - chiar și cei mai buni scriitori ai noștri rămân considerabil în urma vieții (...). Astfel, eroii pozitivi, de o reală frumusețe morală din poemul Minerii din Maramureș de Dan Deșliu sunt - datorită faptului că scriitorul nu a studiat adânc realitatea - străini de problemele complexe de ordin cultural, economic și tehnic care îi preocupă azi pe muncitorii înaintați (...). Un fenomen atât de viu și interesant
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vântul poartă muzici de hore și la răsărit, și la apus, se înalță steaguri «mai sus decât pomii și acoperișurile». Nuvela În pragul primăverii de Aurel Mihale sfârșește în aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În satul lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în Gospodăria agricolă de stat a fost astfel «înfrumusețată» încât dacă n-ar apare și câțiva chiaburi decorativi la sfârșit am putea crede că oamenii despre care poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adaugă atitudinea negativă, de lichidare uneori, manifestată într-o serie de cronici literare privind opere realizate ale literaturii noastre tinere: cronica lui E. Naum despre Oameni de azi de Lucia Demetrius sau considerațiile minimalizante ale lui D. Florea-Rariște asupra unui poem de valoarea lui Bălcescu de E. Jebeleanu. Dar principala greșeală a criticii Almanahului literar a fost încercarea de teoretizare a acelor poziții dăunătoare, false, manifestate în unele creații ale Almanahului literar și a căror analiză am făcut-o mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]