4,454 matches
-
birocrației de stat, biserica pierdea legătura cu membrii și potențialii săi membri și era, în fapt, pe moarte. Nu există nicio contradicție între piață și artă sau cultură. Schimbul de piață nu este același lucru cu experiența artistică sau cu îmbogățirea culturală, dar este un vehicul care poate ajuta progresul amândurora. 16. Piețele aduc câștiguri numai bogaților și celor talentați Bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci. Dacă vrei să faci o mulțime de bani, trebuie să începi cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
psihologiei, sociologiei și pedagogiei sportului. Desfășurarea sistematică a întrecerilor sportive e trăsătura principală și în același timp e factorul principal al desăvârșirii pregătirii jucătorilor. Jocurile sportive conțin prin caracterul colectiv, prin dinamism ș i prin particularitățile tehnico-tactice, posibilități largi de îmbogățire a cunoștințelor participanților și de punere în valoare a prețioaselor calități intelectuale, morale și volitive ale sportivilor pentru scoaterea în evidență a omului modern, sănătos, care îmbină armonios perfecționarea fizică, bogăția spirituală și puritatea morală. Jocurile sportive permit fiecărui membru
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mediul terestru) și foarte vulnerabile la impactul produs de speciile exotice. La nivel planetar, în lacuri, estuare și mări au fost introduse peste 120 de specii de pești, în scopul utilizării complete a hranei naturale din aceste ape și pentru îmbogățirea lor sub raport comercial. Unele din aceste specii au intrat în competiție pentru hrană cu speciile autohtone sau au stabilit relații de tip pradă- prădător. Speciilor invazive vor deveni și mai periculoase în viitor, deoarece comerțul, călătoria și turismul se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în sensul că acesta este întrebuințat ca „materie brută” sau ca punct de plecare în construcțiile discursive din orice domeniu cognitiv sau situație de comunicare. Asupra limbajului natural, ca bază de lucru, se va acționa prin operații de selecție sau îmbogățire, de precizare sau vaguizare a semnificației termenilor și expresiilor iar ca „produs finit” vom obține o anumită „specializare discursivă”, în funcție de domeniu. Analizăm o serie de manifestări sau roluri ale limbajului în raport cu gândirea, cu lumea, cu experiența sau cunoașterea și cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
științei reiese și din faptul că ceea ce s-a numit limbaje specializate sau tipuri de limbaj, nu sunt altceva decât specializări ale limbajului natural. Limbajul natural va fi „materia brută” asupra căreia se va acționa prin operații de selecție sau îmbogățire lexicală, de precizare și stabilire sau dimpotrivă de vaguizare și metaforizare (în cazul limbajului poetic) a semnificației termenilor și expresiilor, precum și alte operații, iar ca „produs finit” vom avea o anumită „specializare discursivă” a acestuia, un anumit „jargon”. O determinare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu discutăm, aici, originea limbii sau contextul apariției ei, ci plecăm de la premisa limbii ca dat - avem un lexic și o serie de reguli gramaticale, morfologice și sintactice -, cu alte cuvinte prin naștere luăm contact cu acest dat (posibil de îmbogățire, deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de comunicare. Intervenind la acest nivel al actualizării limbii ca discurs într-o anumită situație, contextul influențează producerea, codarea, iar prin aceasta interpretarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
poetic dominat de nonliteralitate. Metafora nu este doar un „ornament estetic” ce îmbracă discursul, menit a emoționa, persuada, ci în aceeași măsură ea este o strategie discursivă, referențială, chiar dacă „slabă”, prin care locutorul poate urmări atât seducția cât mai ales îmbogățirea universului cognitiv al interlocutorului cu noi cunoștințe, „adevăruri”. Metafora este o excelentă și sugestivă modalitate sugestivă prin care fenomene complexe pot fi înțelese, comprehendate datorită analogiei puse în joc, deși ea lasă loc unor multiple interpretări și prin extensie unei
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și avea despre problema îmbogățirii limbii părerile cele mai sănătoase. Ortografia etimologică i se părea inutilă. "Cel ce cunoaște limba latinească știe că zicerea timp vine de la tempus, sau de va fi scrisă timpu, sau de va fi scrisă tempu; asemenea și primăvara este cunoscută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcție de modernizare cu valențe formative, dar care urmărește și pregătirea individului pentru autoînvățare și educație permanentă de-a lungul vieții (longlife learning). Stăpânirea unor astfel de tehnici în paralel cu asigurarea unui substrat motivațional potrivit conduc la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor asimilate în școală prin efort individual. Aceste procedee contribuie la realizarea dezideratului fundamental al educației, acela de a-l învăța pe elev cum să învețe. Principalele direcții de acțiune în acest sens sunt: a. inițierea copiilor în utilizarea unor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
unitară. Fără a avea intenția supralicitării scrisului jurnalistic eminescian, considerăm că evidențierea rolului pe care l-a avut Eminescu în autonomizarea limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și a contribuției sale la îmbogățirea mijloacelor de expresie ale limbii contribuie la formarea unei percepții in integrum a geniului eminescian. Ceea ce este esențial în publicistica eminesciană este întregul ei, am putea spune parafrazându-l pe Constantin Noica 159: unele sau altele dintre articole pot constitui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
principiul accesibilității. Desfășurat în paginile publicațiilor din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, limbajul politic eminescian respectă imperativele discursului jurnalistic care se adresează unor categorii largi de cititori, fiind în același timp un mijloc important de îmbogățire și normare a limbii române în epocă. Manifestând deschidere față de neologism și terminologiile specifice altor domenii de cunoaștere și comunicare, limbajul publicistic eminescian reflectă dinamica accentuată a limbii, într-o perioadă în care nu exista încă un set de norme
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această perspectivă, lexicul publicistic eminescian reflectă un moment istoric determinat din evoluția limbii române, cu restructurări lingvistice și stilistice specifice. Deschiderea spre neologism și inovațiile lingvistice, dincolo de necesitatea exprimării unor noi realități sociale, politice și istorice, traduc preocuparea jurnalistului pentru îmbogățirea și modernizarea vocabularului. Din punct de vedere semantic, lexicul publicistic eminescian este unul preponderent denotativ, cuvintele având caracter monoreferențial și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice surprinzătoare, de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al limbii și de o bună cunoaștere a limbii române, iar opțiunea pentru neologism este condiționată de lipsa unor termeni care să exprime noile realități politice, sociale, economice ale timpului. Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului românesc, îmbogățirea și modernizarea acestuia, potrivit nevoilor de exprimare ale vorbitorilor. O perspectivă diacronică asupra lexicului publicistic eminescian caracteristic celor patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale jurnalistului, și modernizarea vocabularului, prin adoptarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Prin urmare, semantica limbajului politic eminescian este modelată de maniera în care jurnalistul valorifică resursele codului în situația de comunicare circumscrisă de publicistica poetului. O analiză a lexicului politic eminescian reflectă atitudinea gazetarului față de resursele limbii și de mijloacele de îmbogățire a acesteia în pragul epocii moderne. Bogăția vocabularului publicistic este evidențiată de tratarea lexicometrică a corpusului jurnalistic, care a evidențiat un număr de 92894 de forme lexicale, dintre acestea 4933 fiind comune cu vocabularul artistic. O pondere însemnată în structura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistica eminesciană, fapt ce reflectă o mai bună stăpânire a mijloacelor limbii de către gazetar. Prin punerea în circulație a unui număr însemnat de termeni neologici și prin glosările frecvente în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii române, dobândesc expresie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epocă, vizibil în numărul însemnat al dubletelor lexicale și gramaticale din paginile publicațiilor, este determinat în principal de lipsa unor norme lingvistice unitare. Două sunt problemele importante cu care se confruntă limbajul publicistic în secolul al XIX-lea: 1) necesitatea îmbogățirii lexicului cu termeni desemnând noile realități științifice, tehnice, culturale, politice; 2) stabilirea unor norme fonetice și gramaticale unitare. Contribuția presei se dovedește definitorie în ambele direcții, în ciuda stângăciilor și oscilațiilor prezente încă în paginile publicațiilor. Aproape toată terminologia politică românească
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca respectul reciproc și autodisciplina pe care să le promoveze prin activități organizate pe baza unor parteneriate între organizații neguvernamentale (parteneriate interșcolare, pilotarea unor acțiuni extrașcolare interdisciplinare, implicarea elevilor în activități de mediere; identificarea unor elemente care pot duce la îmbogățirea proiectelor școlii). 41 2. Inițializarea Din cei 535 de elevi ai școlii, 13% manifestă tulburări de comportament, datorită lipsei de comunicare din familie, din grupul de prieteni și școală. Această constatare indică importanța organizării de activități de consiliere individuală și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
sfera de studiu a „noilor educații”. Curriculum general reprezintă fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate”. (Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1998) Curriculum specializat pe categorii de cunoștințe și aptitudini se focalizează pe îmbogățirea și aprofundarea competențelor, pe exersarea abilităților înalte, pe formarea comportamentelor specifice determinării performanțelor în domenii particulare de studiu. Curriculum subliminal emerge ca experiență de învățare din mediul psiho-social și cultural al clasei de elevi, al școlii, al universității. Curriculum informal
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
sunt lecturate ca fiind "fragile", Habermas consideră că proiectul modernității nu poate fi declarat drept "o cauză pierdută", eforturile gânditorilor iluminiști în direcția dezvoltării unei științe obiective, a unei moralități universale și a unei arte autome, care să conducă la "îmbogățirea vieții cotidiene" trebuie revalorificate, în ciuda distrugerii acestui optimism în urma evenimentelor istorice nefericite ale secolului XX. Concluzia habermasiană este fermă: "proiectul modernității nu a fost încă împlinit", iar programele care au avut drept scop negarea artei și a filosofiei trebuie să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă, vorbiți și scrieți, junilor, În limba națională - zice el Într-un loc —; ocupați-vă a o studia, a o cultiva, - și a cultiva o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
familia activității de joc în colectiv știut fiind faptul că limbajul oral cu toate formele sale (nonverbal, paraverbal, mimico-gestual) se învață prin imitație. Copiii experimentează jocuri de rol la care participă cu plăcere și acestea contribuie la exersarea exprimării și îmbogățirea vocabularului activ. 33 CAPITOLUL III SUGESTII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PENTRU FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE III.1. TIPURI DE EXERCIȚII ȘI VALENȚELE LOR TERAPEUTICE PENTRU FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ Comunicarea lexicografica este strâns legată de evoluția limbajului oral, a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de Istorie Naturală Iași Tema: Protecția animalelor în țara noastră Scop: îmbogățirea cunoștințelor însușite de elevi despre caracterele generale ale principalelor grupe sistematice de animale, despre legăturile filogenetice dintre grupe evidențierea importanței animalelor în lumea vie, a importanței conservării speciilor de animale și, de aici, a necesității ocrotirii animalelor, mediului natural. Obiective
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu păduri de Sequoia sempervirens în California, în anul 1968 mai existau doar cca. 15% din totalul acestora. La mijlocul secolului XIX, zona a atras mai ales pe cei care au eșuat în goana după aurul californian, venind aici în speranța îmbogățirii pe seama exploatării materialului lemnos. Cel mai înalt exemplar de Sequoia sempervirens - Stratosphere Giant , cu o înălțime de 112,83m, descoperit în anul 2004, s-a bucurat de această poziție fruntașă doar doi ani, pentru că la 8 septembrie 2006, a fost
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
d. obținerea unui bun de folosință îndelungată, sau de lux (o mașină, o locuință de orice tip ar fi aceasta ș.a....); e. vacanțele, călătoriile întreprinse și care sunt ocazii foarte bune atât pentru revigorarea organismului și "reîncărcarea bateriilor”, cât și îmbogățirea cu date și imagini noi privind cele mai importante aspecte ale zonelor vizitate. Dar, mai putem vorbi și din punct de vedere fiziologic de aspecte benefice ale acțiunii factorilor de stress, traduse în existența și impactul hormonului produs de glanda
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
echivalentă (și invers) cu rezistența antitotalitară (fascistă și comunistă) din secolul XX. 2. Cooperare și stimulare. Recunoașterea pluralismului cultural și literar este concepută ca un mijloc (între altele) al elasticizării percepției altuia și al experienței literare de pretutindeni, influenței reciproce, îmbogățirii mutuale, prin grefe, împrumuturi și adaptări. Totalitatea acestor relații dezvoltă, pe de o parte, conștiința participării la o activitate comună în cadrul unei culturi globale, pe de alta stimulează depășirea specificului izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]