4,562 matches
-
de navă. Poate că am fost nedrepți cu el. Poate că pe planeta asta or mai fi și alte ființe periculoase... Kent, ce planuri ai în legătură cu cadavrul lui Jarvey? Șeful secției chimiștilor răspunse pe un ton amar: - Nu-l vom înmormânta imediat. Pisica asta blestemată căuta ceva în trupul lui. Cadavrul pare intact, dar s-ar putea să lipsească totuși ceva - o să aflu eu ce anume, și atunci o să vă demonstrez vinovăția monstrului, dincolo de orice îndoială. 3 Reîntors la bordul navei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nouă) alcătuită din opt zile selectate din ani diferiți. Criteriul de selecție a fost aici intensitatea maximă aproape paroxistică. Zilele expuse la Praga, pe care Ioana a ales să le facă vizibile de așa manieră că parcă le-ar fi înmormântat, sunt dintre acele zile care întâi au fost percepute ca pozitive, dar apoi s-au dovedit negative sau invers. Acele zile horror pozitive sau teribil de negative, cum le spune ea. În general, reprezentările colorate ale zilelor Ioanei Nemeș au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
nume de popîndău, pentru a nu-l supăra pe Iancu Răgălie, pe care-l știa cumnat cu Bărzăunul. Iată deci ce furtună mare a stîrnit Nuțu cu flecăreala sa. Și n-ar fi fost nimic dacă lucrurile s-ar fi înmormîntat aici. Dar ți-ai găsit! Cîteva zile mai tîrziu, o echipă formată din: arheologul Iancu Răgălie, doctorul Pompiliu Stănescu, Inocențiu Nicanor, secretarul primăriei, condusă de Nuțu lui Răstoacă, porni să exploreze în mod științific Peștera Liliecilor. Dealtfel, o asemenea hotărîre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Și Matei începu să-i turuie atîtea amenințări, să-l înspăimînte cu atîția dușmani care-l privesc de pretutindeni, încît unul mai slab de înger ca el ar fi crezut că nu mai poate face nimic altceva decît să se înmormînteze de viu. Dar n-a fost așa cum se aștepta Matei. Nu, nici pe departe n-a fost așa. Doar Bărzăunul era om serios de-acum și nu-l mai puteau înspăimînta chestii de astea. El ascultă cuminte toate vorbele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astă seară n-o guști pe de-a ntregul. Ți-ai lăsat câteva gânduri în caseta cu bijuterii a lui Omalissan, acolo unde ea tocmai își îngroapă colierele ca-ntr-un miniatural sicriu de mahon, așa cum face în fiecare seară. Înmormântată cu ele rămâne, câteva ceasuri, și Sevilla. Tu nu știi, dar tocmai ai trecut pe lângă seraiul lui Musa. E o stație de autobuz acum acolo, înflorită în buza unui parc. Ai mai rămâne o vreme cu ea, cu străina asta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Fără spasme. La numai câteva ceasuri distanță de nașterea fiului grecoaicei și al lui Musa. Nu a fost îngropată creștinește, în ciuda faptului că Tayyib a cercetat până târziu în noapte împrejurimile, în căutarea unui preot care să accepte s-o înmormânteze în ritul ei. Mormântul din grădina seraiului a rămas fără nume. Era o căldură grea, apăsătoare, ca o boală adâncă. Musa nu și-a văzut fiul decât trei zile mai târziu, când i l-a înfățișat doica, nechemată. De abia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
suprafața trupurilor, împiedicînd orice reunire. Nimic nu mai răzbate dincolo de pelicula aceasta invizibilă cu toate că strigătul pe care-l izolează trebuie să fie sfîșietor. Singure secundele, bătute ghilotinat de vechea pendulă, reverberează între siluetele noastre oțelite, parcă; părem a fi așa, înmormîntați în imobilitate ca în propria noastră distrugere, două statui părăsite de orice alăturare a viului. V. tînăr, usturîndu-mă ochii. Acoperindu-mi fața cu palmele. Ochii își iau zborul lăsînd orbitele goale pînă cînd îmi vor crește alții la loc. Elena
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
bine mă ascund să las lacrimile să doară și durerea să vindece. Pentru că lacrimile sînt singurele lucruri de pe lume ce capătă sens cînd sînt inutile. Cînd nu le vede nimeni și nimeni nu le degradează într-o concluzie. Și mă înmormîntez în ele, în nașterea suferinței. O apăsare. O cumplită oboseală lucidă de parcă toată vina universului se varsă asupra pieptului meu și bolește acolo. Promite, mă înflăcărează și apoi dispare instantaneu, fără a fi atins esențialul. Mă părăseșteîntr-un pustiu straniu în
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu s-ar respecta ce a spus HUE, că n-am auzit bine. Oameni buni, se adresă Dumitru Avădănei, eu am făcut războiul cu vărul meu și la răsărit și la apus. Dumnezeu ne-a apărat. Nu vrea să-l înmormânteze creștinește? Îl ducem noi la groapă și fără popă. Pe front, când erau uciși de inamic camarazi la Cotul Donului sau la Oarba de Mureș ori în Munții Tatra, în Cehoslovacia, săpam groapa, băgam într-un mormânt săpat la repezeală
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cum ninsoarea începea să se întețească am plecat imediat trecând din nou prin satul Hulubărești. În fața casei mortului se mai aflau mulți oameni care mai comentau. Am oprit mașina și am întrebat ce s-a hotărât. - Apoi maică, va fi înmormântat după datină. Feciorul Ilie s-a dus după preotul Nicolaie care nea slujit amar de vreme, de când a venit tânăr, până a îmbătrânit și nu a mai putut face slujbe. Cum să-l ducem la groapă fără popă și slujbă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
m-am mâniat și mai tare pe Cel Atotputernic strigându-i doar: De ce m-ai pedepsit în felul acesta? Tragedia a fost mediatizată peste zi cred în toată Australia cu toate distrugerile făcute de stihiile naturii în zonă. Mi-am înmormântat pe cei dragi în curtea conacului și o lună de zile am trăit ca un buimac. Soarta mă lovise dureros de crunt. După cumplita tragedie am mai stat încă trei ani. Apoi am luat hotărârea să vând totul și să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
iubitei mele. Era un bărbat cam de 45 de ani. Ce m-a uimit era asemănarea cu Dora, care-i moștenise ochii și părul negru. Mi-a povestit tragedia la care nu se aștepta. Mi-a spus că a fost înmormântată marți, la prânz. A fost gătită mireasă după tradiția unei fete nemăritată, iar mire a fost un tânăr din sat de vârsta ei, care acum este elev de liceu. A fost înmormântată cu fanfară care a cântat de dimineață până la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se aștepta. Mi-a spus că a fost înmormântată marți, la prânz. A fost gătită mireasă după tradiția unei fete nemăritată, iar mire a fost un tânăr din sat de vârsta ei, care acum este elev de liceu. A fost înmormântată cu fanfară care a cântat de dimineață până la coborârea în groapă, așa cum e tradiția cu tinerii necăsătoriți. La această veste cumplită, m-am pus pe un plâns de nestăpânit. El m-a prins în brațe, spunându-mi: - Așa a fost
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pământul, apoi am pus trandafirii, explicându-le de ce sunt câte 17 albi și 17 roșii. Vârsta pe care o avea. Albi pentru puritatea ei îngerească, iar cei roșii pentru iubirea noastră nevinovată. Într-un colț al cimitirului, acolo unde sunt înmormântați sinucigașii era și familia criminalului pe care mi-a arătat-o tatăl îndurerat. M-am despărțit de ei. Pe drumul spre spitalul unde locuiam, în autobuz, m-am hotărât să mă călugăresc. A doua zi, m-am dus la director
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
blestemele s-au abătut și asupra familiei sale. I-au murit doi copii în floarea vârstei ca o pedeapsă divină, făcându-l să sufere. Tata, murind la Iași, la 80 de kilometri de satul nostru, l-am adus să-l înmormântăm alături de părinții lui, în cimitirul satului. Deși, era la începutul lunii martie, s-a pus pe o ninsoare ca în plină iarnă și pe un viscol troienind zăpada. Fratele cel mai mare Gelu, împreună cu vărul Ilie Avram, băiatul cel mai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care în loc de brațe aveau un elastic slăbit de vreme, cu câteva noduri. În ultimul compartiment, o parte din calota craniană păstra, ca un vas, o claviculă, câteva falange, o vertebră de delfin și gulerul, de celuloid cu care a fost înmormântat gornistul toate găsite la deshumare, după șapte ani de la deces. Pe partea interioară a capacului era prinsă în piuneze o factură de la "Antrepriza de Pompe Funebre", cu antet și un blazon figurând o ancoră și o inimă cu aripioare, încadrate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
contemporan care, răsfoind și cercetând atent sute de ziare și reviste a reușit să facă un lucru extraordinar de bun prin aceea că pune la dispoziția noastră un material atât de vast și de cuprinzător, care altfel ar fi rămas înmormântat în arhive și peste el s-ar fi așternut un și mai gros și greu „colb” al uitării. În rândurile următoare voi căuta să fac unele aprecieri generale asupra volumului cu titlul enunțat mai sus, pentru a trezi interesul celor
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Mai degrabă vreau să mor decât să beau doctoria aia nesuferită ! În scenă intră patru iepurași: cu urechi și codițe. Merg în pas de marș Pinocchio: Ce vreți cu mine? (strigă speriat) Iepurii: Am venit să te luăm, ca să te înmormântăm! Pinocchio: Să mă luați? Dar eu n-am murit încă! Iepurii: Încă nu, dar mai ai câteva minute de trăit, (unul) fiindcă te-ai încăpățânat să nu iei doctoria care te-ar fi vindecat. Pinocchio: (strigă disperat) Zâna mea! Zâna
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
căpătâi, cât și cum doriți, fiecare, dintre voi, În parte! Dar, a Îndrăznit, cel cu ruga, să-i Înmoaie, poate-poate, inima, dar, zic, a rostit, el, cu ton jos: atunci, când o să muriți dumneavoastră, ce o să facem, unde o să vă Înmormântăm? La care, speriat de Întrebare, Mereuță Pârjol a ridicat brusc fruntea și a replicat: ei, bine, să nu mă Îngropați nicăieri! Să mă duceți acolo unde vă trimit eu, pe voi, acuma! Și să mă ardeți. Și cu cenușa ce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ca s-i țină, pesemne, de urât), văzând că nu mai are băutură și nici bani ca să-și cumpere alta, Platon ce credeți c-a făcut? Iată ce-a făcut: a descălțat-o pe consoartă de pantofii cu care fusese Înmormântată și a plecat În sat să-și cumpere rachiu. După care s-a Întors la mormânt și a plâns din nou. Și a tot a plâns așa vreo șase zile În șir, până când n-a mai rămas nici o zdreanță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sat să-și cumpere rachiu. După care s-a Întors la mormânt și a plâns din nou. Și a tot a plâns așa vreo șase zile În șir, până când n-a mai rămas nici o zdreanță din hainele cu care fusese Înmormântată fosta sa nevastă. „Gol vine omul pe lumea asta, gol se Întoarce În mormânt“, a conchis el. Dar când s-a trezit din beție, s-a dus acasă și-a făcut semnul crucii și s-a spânzurat În pod... Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de armonia tangoului argentinian. Castelanul de pe Escondida este umbra unui alt Groovesnore, care a ales să moară după ce dragostea lui nefericită a murit, la rândul ei. Pacificul și viața de eremit-pirat sunt mormântul marin în care a ales să se înmormânteze, de viu, purtătorul de stigmat și de taină. Reapariția Pandorei tulbură masca asumată de Călugăr. Dincolo de ea, se întrevede chipul desfigurat de pasiune al unui erou byronian. Dragostea este, în acest colț de Pacific invadat de istorie, destinată să se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
află capcana rebelilor. Cei care le urmează, ca prin transă, merg către pieirea lor și aduc și pieirea camarazilor lor. În acest spațiu neiertător, trecutul primului război mondial, al tranșeelor și lașității îi bântuie pe doi dintre cei care se înmormântează în marea Saharei, spre a uita ceea ce nu poate fi uitat niciodată. Soldatul Moreau descoperă în căpitanul Desay pe ofițerul responsabil, la Verdun, pentru dezonoarea detașamentului său. Desay, copleșit de frică, a ridicat steagul alb. Soldații din subordinea sa au
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de suflet. Petrișor era bolnav, eu făceam naveta la Bulgărica și era suficient pentru mâhnire și necaz de mamă. Ce ai doamnă? Mi-i copilul bolnav. Să ia cineva clasa iar dumneata, acasă, la copil. Era pe vremea când se înmormântau doi-trei copii pe zi. Un alt inspector era Theodor Gheorghiu. Mic, cu mustață, nas mare coroiat, vârsta de prag de pensie. I se zicea Gheorghiu Nebunul. Pe unde trecea nu zicea decât rău, rău, rău iar procesul-verbal se încheia deobște
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]