104,540 matches
-
Lovinescu rămîne, alături de Virgil Ierunca, un "deget de lumină", precum în perioada interbelică E. Lovinescu, ce indica prin această celebră sintagmă însemnătatea lui Titu Maiorescu". Se interoghează cu politețe autoarea notei: ,,Respectăm opinia d-lui Grigurcu, desigur. Și totuși, ne întrebăm: oare poate fi comparată d-na Monica Lovinescu, ce-a fost, în primul rînd, un excelent cronicar de radio, cu ilustrul său Tată, criticul Eugen Lovinescu? Nu este, oare, lipsită de măsură această comparație?". Evident, opera Monicăi Lovinescu n-are
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
a fost niciodată omul unei singure reviste, dimpotrivă, temperamentul sau poate mediul literar destul de zbuciumat l-au purtat prin cele mai diferite redacții. Cît sînt ele de diferite se poate observa cu ușurință și nu ne putem abține să ne întrebăm oare cîtă tărie de caracter se cere unui spirit ca să rămînă egal cu sine la trecerea prin medii atît de diverse. O sursă de tărie Alexandru George o mărturisește ca fiind aceea a tradiției. Pe de-o parte, tradiție personală
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
care - ați observat? - munca la negru este un subiect rar atacat de presă și doar cu multe precauții. Veniturile respective, mari sau mici, nu vor fi luate în calcul la pensie, nici la un eventual ajutor de șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea formulării. Primul lucru care atrage atenția este că responsabilii din primării confundă străzile cu un catalog de școală: așa că citim pe tăblițe mai întîi numele, apoi prenumele. Uneori chiar și inițiala. Obișnuiți altfel, ne întrebăm adesea nedumeriți: cine să fie Vuia Traian? Dar Ghica Ion? Cît despre Dobrescu Demetru, și mai puțini au idee. Noroc că, la cîțiva metri mai încolo, pe aceeași stradă fostă Onești din Capitală, citim pe o altă tăbliță: Dem Dobrescu
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
adresată din al treilea volum al Jurnalului din 1980. Textul a fost restabilit, în integralitatea sa, în ediția recentă de la Editura Albatros. Să citez și din acest memoriu-spovedanie, adresat inutil, deși scriitorul, ajuns, în 1946, și deputat al stăpînirii, se întreba, patetic, în jurnal, ce caută el printre atîția necredincioși, ajungînd la încheierea că locul său nu este acolo, deși nu a făcut gestul decis de a demisiona. Deci să citez: "Se împlinesc la toamnă, scumpe Dle Președinte, cincizeci de ani
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
chiar cauza lui Israel, sionismul fundat de Theodor Herzl. Să recunoaștem e, acesta, un caz foarte rar, devreme ce destui preoți practicau antisemitismul și încă militant. Galaction considera că Biblia, chiar Noul Testament, este creația evreilor. "Cum poți să ridici - se întreba el retoric - între Biblie și Israel un zid despărțitor? Minunile, frumusețile, înțelepciunea și toată comoara mistică, pe care ne-am însușit-o noi latinii de două mii de ani încoace, sînt opera și proprietatea acestui popor providențial". Și într-un alt
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
spune popa și poate că ultimele lucruri ce le mai aud depărtat, ca prin vis, sînt loviturile ciocanului în cuie." Claudiu încearcă o ultimă comunicare cu bunicul mort, nu din dragoste, ci cu acea cruzime tipică vîrstei, pentru a-l întreba ceva în legătură cu experiența alchimică eșuată. Bunicul nu-i răspunde, probabil pentru că odată, cînd luase bătaie, copilul îi dorise moartea. Abia acum conștient de tăcerea definitivă, băiatul se întoarce speriat lîngă verișoara cea sclifosită: "Prin fereastră venea o lumină cenușie, rece
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
peste uimitoarea cămașă se încrucișează o vestă verde, de stofă aspră, o jiletcă de vînător, croită din ceea ce ei numesc jägersstoff. Această jiletcă verde e butonată cu colți de animal, galbeni, ascuțiți, fioroși. Nu știu cărei fiare au aparținut. Va trebui să întreb. Dar, fără să vreau, găsesc că această podoabă de dentist e respingătoare. Astfel îmbumbată, jiletca prăzulie e încinsă cu o uluitoare centură care dezvăluie pasiunea pentru avuții palpabile și sunătoare a noului Heliogabal. Căci centura e de aur, de aur
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
de asemeni cizelat. Croit pentru a servi la mistreți, care mă face să mă minunez că gazda noastră se împodobește cu el în casă și cînd e vorba doar să ne servească ceaiul! De ce o asemenea armă? De altfel, mă întreb în gînd, de ce tot acest unicat extraordinar care se numește Göring și care nu poate fi explicat decît prin sufletul german și numai prin el. Cum o ia înainte în fața fiecărei uși, "leading the way", am tot răgazul să-i
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
limba de lemn din trecut, și asta doar ca să combată o idee ce nu există la Judt și anume caracterul anexionist al formării României Mari. ,,Și, în sfîrșit, este oare critica lui acidă în același timp și una constructivă?", se întreabă dl Brezianu, într-o limbă de lemn de dată ceva mai recentă. Și la fel cu dl Iorgulescu, nici d-sa nu suflă un cuvințel despre, cu siguranță, elementul constructiv cu adevărat al analizei lui Judt: și anume pledoaria pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
și manierism, cu antene întoarse către fața mereu în schimbare a lumii și nu amplasate suficient către sinele prea mult măgulit. "Cum vrem să avem un teatru bun, dacă avem pretenții de mîna a doua, mulțumindu-ne cu puțin?" se întreba, cîndva, Liviu Ciulei. Domnia sa o face și astăzi. Dar noi? Programat sau nu, sînt destui artiști preocupați de ce li se întîmplă, care refuză să lîncezească în lamentații sterile, în așteptări dureroase, care își strîng neliniștile și le tratează prin creație
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
mărturisesc că, din această perspectivă nouă, a ludicului în poezie, Irina Movilă convinge și cucerește. Merită să-și ducă demersul pînă la capăt, să-l îmbogățească, să-i gradeze evoluția, să multiplice "vocile" și să-l joace, curent, undeva. Mă întreb de ce oare o actriță cu vînă și cu registre atît de variate nu este folosită de atîta timp? (n-aștept răspunsuri). Formele teatrului independent, toate aceste încercări și multe altele sînt aerul proaspăt de care avem nevoie. Pentru adevărata performanță
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
nehotărît: "O evidență cît roata carului și totuși ocultată mediatic" (Luceafărul, 14, 2000, 3). Un citat atestă trecerea la plural a substantivului, într-un context nu tocmai fericit, dezvoltat în jurul unui pleonasm - evidențele sînt clare -: "Acum, este inutil să ne întrebăm cît de mult au contribuit moșmondeala, matrapazlîcurile, populismul (...) la dezastrul economic în care ne aflăm. Evidențele sînt atît de clare încît pentru orice om rațional insistența în prezentarea acestora e de domeniul absurdului" (România liberă = RL 439, 1991, 1). O
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
au dus și se mai duc (fie și-n 2001, în anul filelor însîngerate, de calendar). Aforismul vrednicului și reputatului istoric - o țară sînt oamenii dintr-însa - fixează în memorie un adevăr, o realitate de neclintit: ,,pe unde ești?" se întreabă Antoine de Saint-Exupéry în Micul Prinț. Și răspunsul vine de la sine: ,,Sînt din copilăria mea, la fel cum sînt dintr-o țară". Putem continua colajul început cu un citat elocvent, care vorbește de la sine: ,, Românismul implică o disciplină severă, atît
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
s-a făcut om și S-a unit la zămislire cu templul (umanitatea) pe care l-a luat din ea. Nașterea lui Iisus din Fecioara Maria depășește orice altă minune, cum ne Încredințează Petru Damaschinul spunând: „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale. Pentru că sunt mai presus de minte, fire și de Înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te Împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte Îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite pentru preamărirea ei. De asemenea, niciodată nu vor putea exprima adâncimea tainei și nici a o lăuda după cuviință. „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale (zice Petru Damaschinul). Pentru că sunt mai presus de fire, de minte și de Înțelegere<footnote Ibidem, p.95 footnote>. Așa că, cel mai Înalt mijloc de a slăvi pe Maica lui Dumnezeu e de a Întrebuința «imnul tăcerii
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
sau la box?), d-sa privește textele mai scurte de la înălțimea unui leu care ar măsura niște furnici: "Doar "culegeri"", "cronici de actualitate, comenzi redacționale pe termene scurte", "eterne foiletoane, uitate adesea de la o săptămînă la alta". Pentru a se întreba cu malignă voluptate și a-și da un răspuns pe măsură: "Ce va "rămîne" efectiv de pe urma acestei incontinențe critice? Din păcate prea puțin", uitînd că lucrările simandicoase, de "sinteză" și de "referință", sînt expuse în egală măsură unei uzuri morale
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
evenimentele din tinerețea lor. Atunci când fiecare dintre ei se situa în părți diferite. Și eu vreau să descriu cum a funcționat această dictatură, fiindcă acum, la zece ani după sfârșitul ei, nimeni nu a participat la ea ca făptaș. Dacă întrebi oamenii, nici unul nu a fost făptaș. Adică...: Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui de nevastă?" Așa reiese... Parcă numai ăștia doi au înfăptuit dictatura aceea. Restul au fost niște nevinovați sau, în fond, ei înșiși victime. Nu
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
și a ceea ce a rămas, adică actele, este: noi, cei care am fost supuși sistemului de suspiciuni, nu mai scăpăm niciodată de acest fenomen. Asta este problematica principală a romanului. Nu mai scăpăm niciodată de acest fenomen, fiindcă ne tot întrebăm: Cum a fost și cine a fost?"
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
prin prezența alături de oameni cu ceva știință de carte, maidanezii de ieri se cred marile personalități ale țării. Te pomenești că și sunt! Dacă un Rică Răducanu fusese cândva un personaj pitoresc, împreună cu care puteai petrece o oră agreabilă, mă întreb ce satisfacție poți avea să respiri același aer cu Gigi Nețoiu sau cu cinicii afaceriști din clanul Becali. Dar de ce să mă mir? Când președintele unui partid cu o doctrină onorabilă stă umăr la umăr cu Funar și depune smerit
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
Tamás, Europa de Est, după un deceniu. Înfrângerea victoriei și victoria unei înfrângeri, care se încheie așa: "Democrația liberală din Europa de Est este în suferință. Nu există nici o alternativă radicală la orizont [...] Într-un interviu acordat unui post de radio maghiar, am fost întrebat dacă eu, fost disident, pot spune acum că sînt fericit. Am răspuns că democrația este un lucru destul de bizar, de care te bucuri pe cont propriu". Evident, democrația nu e ceva care se înțelege sau se creează de la sine. Ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
de un talibanism integral în care îi condamna pe americani, cu "aroganța" lor cu tot și le cerea... dovezi în privința vinovăției lui Ossama bin Laden. Cînd dl Iliescu l-a numit la Paris, mulți dintre intelectualii din țară s-au întrebat ce căuta turcul în Bulgaria, deci ce căuta în Franța un om care a trăit ani buni la New York. Acum am înțeles: dl Iliescu, mai perspicace, a văzut înaintea noastră că dl Mihăescu e un antiamerican convins și s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
obține puncte în Statele Unite dacă va reuși să se țină de propriile sale promisiuni făcute în România. * Gigi Becali a bătut un ziarist, și-a anunțat ADEVĂRUL cititorii, în timp ce NAȚIONAL, publicînd pe prima pagină o fotografie a aceluiași Becali, se întreba: Cine îl oprește? Cititorii COTIDIANULUI au aflat că Gigi Becali aplică legea pumnului în gură. Ziarul CURIERUL NAȚIONAL, al cărui director e unul dintre frații Păunescu, a prezentat în titlu acțiunea huliganică a lui Becali drept ,,pălmuire", după care, autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
moment, doar treisprezece colegi. Donația s-a făcut simplu, pe căile cercetate îndelung încă de pe timpurile precolumbiene, iar ceremonialul s-a săvîrșit într-o cameră de internat bine mobilată cu zece paturi și locuită aproximativ de același număr de elevi. întrebați cum de a fost posibil un asemenea eveniment, pe jumătate happening colectiv, pe jumătate atac biologic, chiar acolo, în cămin, sub ochii diverselor cadre amenajate să aibă grijă de buna lui funcționare și nu să-i nășească transformarea în bordel
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
imposibilă în limba română. În fine. Mă uit pe geam și văd că ploaia s-a oprit și c-a ieșit un fel de soare de toamnă obosit. Un batran de alături, care stă cu bărbia sprijinită în toiag, mă întreabă dacă am făcut multe socoate în foaia ceia... Dau din cap în semn afirmativ și întorc în mână pe o parte și pe alta carnetul meu îmbrăcat în vinilin negru. Socoteli! S-ar putea. Fiindcă nu am la ce ma
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]