KorAP: Find »[drukola/base=șansă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...166 167 168 ...1787 >

44,660 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

În schimb, pentru cele 30 de cazuri de angajare recentă a promotorului, din 2004, numai două localități au raportat performanțe specifice ale acestuia. Rezultă că asigurarea unei anumite stabilități a funcției de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficienței sale. Șansele ca promotorul să fie mai eficient, să atragă resurse în comunitate par să fie mai mari în cazul orașelor mici (probabilitate de 4/5) comparativ cu comunele (cu șanse de a înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a funcției de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficienței sale. Șansele ca promotorul să fie mai eficient, să atragă resurse în comunitate par să fie mai mari în cazul orașelor mici (probabilitate de 4/5) comparativ cu comunele (cu șanse de a înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat fiind faptul că PL a fost adoptat în „valuri”, cu manifestarea unei componente de spontaneitate, este de așteptat ca între localitățile ce au adoptat și cele care nu au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
activității agenților de dezvoltare comunitară. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte probabil, șanse mai mari de reușită dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul rând, este nevoie de cercetări de evaluare a impactului socioeconomic al activității noilor agenți de dezvoltare. Independența și profesionalismul evaluatorilor sunt singurele cerințe majore

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
se încadrează în aceeași linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la prejudecăți decât de la evidențe empirice. Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
esență, condiția de oportunități multiple este specificată, în domeniul participării comunitare, prin oportunități de informare în legătură cu resursele sau canalele posibile pentru a ajunge la informația necesară acțiunii sau organizării comunitare. Deși manualele de dezvoltare comunitară susțin că este importantă egalitatea șanselor de informare pentru participarea comunitară, după cum afirmă Randell, modelul Kauffman pare să sugereze contrariul - inegalitatea de informații este cea care provoacă reacții de tip participativ. În această dezbatere asupra rolului pe care îl are modul de distribuire a informației despre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
tipul proiectelor de dezvoltare, de identificare a unor surse extralocale pentru dezvoltare; - omogenitatea socială accentuată, intercunoașterea specifică pentru o comunitate mică nu constituie premise suficiente pentru dezvoltarea participativă; eventuala absență a condițiilor de creativitate și competiție socială pot reduce considerabil șansele de adoptare a unor proiecte comunitare. - intervențiile de facilitare comunitară sunt, probabil, mai necesare în cazul unor astfel de comunități mici, izolate pentru declanșarea DEVCOM. Odată pornit procesul, este de așteptat ca dinamica sa să fie marcată într-o primă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse. Diferitele acțiuni premergătoare proiectelor sau mișcărilor sociale de tip DEVCOM duc la participare în măsura în care afectează cel puțin una dintre variabilele intermediare menționate. Altfel spus, pentru ca o acțiune să fie de tip DEVCOM, este strict necesar să fie satisfăcute trei condiții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Stoecker), cele trei variabile par să își mențină relevanța. În cazul acesta, antreprenorul social nu va mai fi coordonator de proiect, ci lider de mișcare socială, va fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
eficientă decât cea care lucrează cu generalizări și rețete de masă. 6. Absența experiențelor DEVCOM la nivel local și a unei culturi a participării complică declanșarea proceselor de dezvoltare locală. Absența liderilor și a experiențelor anterioare în domeniu reduc mult șansele de angajare ușoară, eficientă a comunității pe calea schimbării, a autoorganizării. Identificarea posibilelor substitute pentru absențele menționate este o chestiune de imaginație socială. Modul în care ajunge să activeze grupul de inițiativă al femeilor de la Ghizela-Timiș, în relatarea facilitatorului care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
înființare a unei asociații a femeilor din Ghizela, o asociație care să se ocupe atât de dezvoltare comunitară, cât și de perpetuarea micii afaceri cu artizanat pe care am inițiat-o în acest proiect. ProAct a oferit femeilor din Ghizela șansa de a învăța lucruri noi - informații despre piața muncii, pregătire pentru angajare, documente administrative, inițierea de afaceri și lucrul cu calculatorul. În plus ne-a oferit șansa de a ne cunoaște și de a deveni prietene - n-am să uit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
care am inițiat-o în acest proiect. ProAct a oferit femeilor din Ghizela șansa de a învăța lucruri noi - informații despre piața muncii, pregătire pentru angajare, documente administrative, inițierea de afaceri și lucrul cu calculatorul. În plus ne-a oferit șansa de a ne cunoaște și de a deveni prietene - n-am să uit niciodată tortul uriaș care mi s-a pregătit de ziua mea, dar nici îngrijorarea când Nuți și-a opărit picioarele foarte grav, sau când Doca era să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sine este o estimare indirectă a capitalului relațional intercomunitar. Cu cât satul este mai izolat, cu atât este mai probabil ca locuitorii săi să dispună de mai puține relații în afară, la nivelul altor comunități. Aceeași izolare semnifică însă și șansele de accesibilitate la servicii sociale extracomunitare sau la oportunități de loc de muncă. Altfel spus, izolarea este o variabilă de estimare indirectă pentru nivelul pe care îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt cele pe teritoriul cărora se află primăria și, de regulă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
teritoriul cărora se află primăria și, de regulă, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare de tip sanitar, educațional și economic. Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și, implicit, un nivel de viață mai scăzut decât în cazul satelor de deal-munte. Diferențierile asociate cu zona geografică nu sunt însă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
fiecare unitate cu care crește nivelul de educație.) Nivelul de educație al gospodăriei are semnificație și pentru structurarea atitudinilor. Rebelii și comunitariștii nu diferă semnificativ față de autoritari din punctul de vedere al nivelului de educație al gospodăriei căreia îi aparțin. Șansa unei orientări democratice față de cea a unei orientări autoritare este mai mare pentru persoanele cu un nivel mai înalt de educație din gospodăriile al căror nivel general de educație este mai scăzut. Contrastul dintre nivelul de educație ridicat al unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
bun în țară înainte de 1989 se asociază cu o atitudine mai degrabă prorebelă decât cu una autoritară. Percepția opusă, după care lucrurile stau acum mai bine decât în timpul comunismului din punctul de vedere al nivelului de trai, favorizează orientarea participativă: șansa de a avea o atitudine participativă mai degrabă decât una autoritară este mai mare la persoanele care sunt de părere că lucrurile stau mai bine acum decât înainte de 1989. Dacă luăm ca element de referință grupul cel mai numeros, cel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
comuniunea poate fi religioasă, familială, fraternă, de credință, de iubire etc. Din multe puncte de vedere, comuniunea este prototipul comunității. Consolidare a potențialului de acțiune (capacity building) - acțiuni pentru sporirea stocului de capital uman la nivelul actorilor implicați, în vederea creșterii șanselor lor de contribuție eficientă la realizarea proiectelor de dezvoltare (adaptare după Schuftan, 1996). Inițial, sintagma a fost folosită pentru a desemna activitățile de training destinate ONG-urilor, actorilor instituționali implicați în DEVCOM1. Corporație de dezvoltare comunitară (Community Development Corporation, CDC

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
măsurare comparativ cu dificultățile de măsurare a ideologiilor sociale. Aici, setul de indicatori folosiți pentru a identifica orientările ideologice pot influența foarte mult rezultatele măsurătorii. Separarea între ideologia pe care o măsori și cea proprie autorului este greu de făcut. Șansa de a reduce distorsiunile date de o astfel de relație este cu atât mai mare cu cât definițiile sunt mai clare, datele de intrare mai bine culese și algoritmul lor de prelucrare mai adecvat datelor. La nivelul populației României, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Astfel de orientări sau strategii valorizate pozitiv pe spații sociale largi sunt, în consecință, dezirabile. Vecinătate - 1. „relație socială constituită între persoane care locuiesc sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611

hotărâre înțeleaptă, am să fac tocmai așa, și dacă mă doare, și dacă mă răzgândesc, am să văd atunci, pot coborî la cină, pot cocheta cu unul dintre oaspeți, poate cu cel mai chipeș, mai bine cu cel urât, am șanse mai mari să i se aprindă călcâiele după mine, am să-l storc de pasiune, am să-l târăsc la picioarele mele, am să-l omor cu țârâita, așa cum am murit și eu, puțin câte puțin. Trezește-te, fată, aud

by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
a încercat mereu să optimizeze ce era de optimizat, să poleiască o viață de mizerie, a încercat să se mintă mereu, să se autosugestioneze că este fericită, că viața ei nu a trecut în zadar, că și-a exploatat toate șansele din răsputeri. Dar viața ei arată ca un maraton, unul fără spectatori și fără lauri, cu multă oboseală și cu și mai multă tristețe. Și-a poleit viața, cum făceau străbunii ei, pentru a nu ajunge să-și pună ștreangul

by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]