6,670 matches
-
bolnavul fu pus la regim și stimulat cu sucuri de fructe. Conțescu-conferențiarul era foarte optimist și susținea G. Călinescu că temperatura nu are altă cauză decât congestionarea organismului prin zăcerea în pat. Rinichii, ficatul erau împiedicați să funcționeze. Obosit, Conțescu ședea pe spate și ofta din când în când ușor. - Cum te mai simți? Îl întrebă Gonzalv, care îl veghea. Conțescu nu răspunse direct la această întrebare, ci continuă tare un gând ce-l obseda: - Pierd o grămadă de ore la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de tratament, lăsând pe poziție pe conferențiarul Conțescu. Acesta nu privea lucrurile cu ușurătate, însă nu era chiar așa de desperat. Un număr de zile nu era nimic de făcut decât a aștepta ca organismul să biruie faza critică. Conțescu ședea pe spate nemișcat, roșu și ceros totdeodată, și părea inert. Însă pumnii îi ținea strânși, și Erminia, păzindu-l, îl auzi distinct numărând neîncetat: unu, doi, trei, patru, cinci. Geograful făcea exerciții de voință, deoarece citise că la această boală
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Conțescu, urmat de o bibliografie minimă a lucrărilor. Vizitatorii nu mai intrau în dormitorul bolnavului, care zăcea inconștient, vegheat de către o singură persoană, ci se adunau în sufrageria de alături. Acolo, după ce se informau pe scurt asupra stării muribundului, ședeau de vorbă despre cele mai variate subiecte, chiar și despre război. Unii vedeau lucrurile foarte optimist și pretindeau că la noi tout finit par des chansons 1. Alții, dimpotrivă, aveau viziunea întunecată, pomeneau de Brâncoveanu, de Tudor Vladimirescu. Însă toți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rînddomnul Conțescu! . - E paralitic, nu mai are uzul complet al graiului și albrațului. . - Nu importă, un timp măcar trebuie să-l lăsăm să-și vie înfire, nu putem trece peste el. Ar trebui să-i vorbești personal. Multe zile Conțescu șezu întins pe pat, foarte amărât și taciturn. Își mișca cu maximă forță degetele brațului paralizat, căutând să le dezmorțească. Ca să nu se obosească vorbind, G. Călinescu făcea numai semne. Încolo, mânca bine, era liniștit și se întrema. Într-o bună
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
incomplete, cum se întîmplă din nefericire adesea în asemenea cazuri. La machine craque, adăuga conferențiarul, iar Suflețel traduse mitologic astfel această idee: - Atropos n-a tăiat bine firul! Când prietenii vizitară iarăși pe Conțescu alungară orice idee comică. Bietul om ședea pe pat, susținut de multe perne la spate, spre a se evita vreo congestie pulmonară, și părea a plânge, din cauză că ochii îi lăcrimau automat. Apoplexia nu lezase alt membru, ci imobilizase același braț stâng, îngreuind de asemeni vorbirea. De astă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ele, dând semne de contrarietate și aprobare, râzând. Astfel, în dormitorul lui începură să se strângă în adevărate șezători amicii comuni de la Gaittany, Saferian și Ioanide. Doamna Conțescu punea să li se prepare cafele, rugîndu-i totuși să nu fumeze. Conțescu ședea astfel ca un mic spectator turc, în pat, și privea o reprezentație dată numai pentru el. . - Saferian, zicea Smărăndache, e foarte contrariat de când Sultana a luat răspunderea comercială. . - De ce? se mira Gulimănescu. E tot întreprinderea lui. . - Nu mai poate să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
originale. După o epocă de descurajare, Gonzalv, mai îndîrjit decât oricând, își reluă frecvența sa asiduă. Devenise un fel de spectator și infirmier permanent al lui Conțescu, lângă patul căruia stătea. Întrucât bolnavul nu vorbea, întrevederea era mută. Cei doi ședeau ca în tren, unul în fața altuia, respectîndu-și odihna. Conțescu frunzărea câteodată dosarul lui medical, în vreme ce Gonzalv, așezat pe un fotoliu în fața patului, cu servieta sa voluminoasă pe genunchi, recitea memoriile sale științifice, ba chiar unele observații critice împotriva lui Conțescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era văzut, parcă voind să se vindece în secret, fără știința doctorului și a familiei. l se recomandă să se dea jos din pat și să stea întins pe canapea sau pe fotoliu, cu geamul deschis (primăvara era călduroasă). Astfel ședea într-o zi Conțescu pe un fotoliu, cu picioarele întinse pe un altul, pus invers, având alături pe Gonzalv și pe Erminia, cel dintâi cu servieta pe genunchi, cea din urmă cu o dantelă la care lucra cu iglița. Cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-o zi Conțescu pe un fotoliu, cu picioarele întinse pe un altul, pus invers, având alături pe Gonzalv și pe Erminia, cel dintâi cu servieta pe genunchi, cea din urmă cu o dantelă la care lucra cu iglița. Cum ședeau astfel într-un colocviu mut, Conțescu făcu un semn din ochi către Erminia, arătând în direcția Gonzalv. Acesta, cu palmele pe servietă, moțăia, răzbit de oboseală, clătinîndu-se pe scaun de somn. Deodată servieta îi alunecă pocnind pe parchet și-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a deglutiției. · În zona cervicală anterioară prin palparea cu ajutorul policelor, concomitent cu deglutiția pacientului, se apreciază dimensiunile tiroidei, consistența și prezența de formațiuni la acest nivel. · Tot cu pacientul în poziție șezând se efectuează examinarea posterioară folosind inspecția, palparea, percuția și auscultația. Inspecția se efectuează la nivelul tegumentelor, a cutiei toracice (asimetrii, excursii costale), coloana vertebrală, regiunea lombară. · Palparea tegumentelor de la acest nivel însoțită de hiperestezie cutanată se întâlnește în granulia tuberculoasă
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de caracteristică: ,,N.B. cu mare băgare de seamă la tot ce se poate suprima, cât de mult’’. În aceste texte fantasticul se reduce la câteva motive și procedee uzuale, fără solicitarea imaginației. Astfel ,,imitația’’ după Pann utilizează plocatul vrăjit: ,,cine ședea pe el, până să se stingă o scânteie, ajungea unde gândea’’, iconița miraculoasă care poate vindeca muribunzii, oglinda care răsfrânge la mari depărtări. Obiectele uzuale ale miraculosului sunt însă doar elemente pentru dilema împăratului. Kir Ianulea și Calul Dracului au
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o clipă la ea, în sfârșit, s-o salveze din ghearele morții. ,,Inspirați’’ de dragostea ce i-o poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o iconiță făcătoare de minuni a Maicii Precisti, și iconița aceea avea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a conferi întregii povestiri, în chip apoteotic, necesarul coeficient de mister fantastico-baladesc, element pe care l-a cultivat de la bun început. Detașata ,,analiză’’ căreia îi este supus ,,cazul’’ după trecerea unui bun număr de ani, cu prilejul unei plăcute taclale (,,ședeam cu socru-meu la lafuri’’) nu trebuie să ne inducă în eroare. Elementul încărcat de ambiguitate are la Caragiale o frecvență incomparabil mai redusă și alte finalități decât la categoria respectivă de scrieri contemporane. El este însă unul din elementele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu» (Mt. 26, 39; Mc. 14, 36). Mai învățăm și că cel care bea acel pahar pe care l-a băut Iisus va ședea și va împărăți și va judeca împreună cu Împăratul împăraților<footnote Sfinții martiri nu vor mai fi judecați la a doua venire a Domnului Hristos, ci vor sta împreună cu El pe scaunul de judecată. footnote>. Acesta este deci paharul mântuirii. Cel
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
zâmbete poleite, cu lungi execuții pregătite din umbră - toată adunătura aceea de profesioniști ai răului, uniți prin legătura inferioară a frustrării și imposturii, aduși de valul strâmb al vieții în situația dramatică de a opta între onesta umilitate care-i șade bine neșcolirii și împroșcarea a tot ce îți este superior, ca soluție colectivă și deznădăjduită de supraviețuire. Sânt deci tentat uneori să circumscriu această expectorație azvârlită, prin jocul urii și al întîmplării, pe obrazul oricărei fapte care nu are de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împrotiviri: De-i nor și-mi pun mantaua, vezi soare strălucit, De-i cald și-mi lepăd haina, pe ploaie s-a pornit; Câte furtuni pe mare, primejdii pe uscat, La mine se întîmplă, pe toate le-am cercat, De șed închis în casă și trag trist din ciubuc Îmi flacără luleaua și-mi face ursuzluc; Iubesc mult poezia și nu pot face-un vers Să-mi placă, încai mie, căci toate șchioape ies. În ast secol de aur ce om
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii pe care îi alege întîmplarea și intriga mor mai toți de moarte nefirească, boierii sunt toți aspiranți la un tron pe care nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel se urmează repede unul după altul când printr-o influență străină când prin alta. Țara devine vatra deschisă a influințelor străine. Despot Vodă ucis cu buzduganul, Lăpușneanu otrăvit cu sila, Bogdan Vodă gonit la Moscva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o colecție de harte, cu care pierde multă vreme. Abdul-Hamid se poartă europenește, păstrând din îmbrăcămintea orientală numai fesul, pe care nu-l poate suferi, dar, ca turc bun, nici nu-l poate lepăda. Deprins cu gimnastica și scrima, arareori șede pe-un scaun fără ca mai întîi să-l fi ridicat cu mâna de-un picior, spre a-și arăta tăria. Lumea vorbește că Abdul-Hamid e mână spartă și-i place oca mare, dar lumea n-are cuvânt; din contra, s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
județ foarte era tare și drept (Traian) că nici mitelor nu se potrivea, nici voie nimărui nu veghea, ci foarte făcea giudeț cu dreptul macar au boiar au sarac, de-ar fi fost singur frate-său. Iar într-o zi, șezând împăratul la masă cu toți boierii sei, au smult o sabie din teacă și chemă pre armașul său și-i zise: "Iată că-ți dau această sabie pre mână naintea lui Dumnezeu, să începi întîi de la mine de vei vedea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ține de direcția literară societății Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales declară că nu va putea ședea alături cu mine din cauză de divergență a principiilor. Repet că asta a fost pretestul, cauza adevărată a declarațiunii d-sale nu merită de a fi adusă înaintea publicului. În urma acestei declarări prezidențiale patru din membrii biuroului își dau demisiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care lumea o încalică. Dacă un naturalist prinde un corb și-l ține în casă ca să vadă dacă această pasere trăiește într-adevăr o sută de ani, el se numește X. - Dacă un tânăr, vrând să știe de-i șede bine când doarme, își închide ochii și se uită în oglindă cu ochii închiși, se numește X. - Dacă unul, vrând să-și vândă casa, ia o bucată de carămidă și, la strigarea {EminescuOpIX 499} vînzărei, o arată ca pruba casei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tău Și mă pune s-o scot eu. Untura-i pe podișor, Capul ei cât un cuptor; Untura-i pe căminiță, Capul ei cât o căpiță; Acum c-un an încheiat De când nu s-a periat Și la umbra capului Șede turma satului. Ce haz am să merg acasă Când n-am nevastă frumoasă? Strâng în brațe-o mohîndeață Și sărut un sloi de gheață. De-aceea și-a fi gândit și el: Să rămân vițel mânzat Lângă cei[ce] s-o-nsurat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acum zice că nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni, fiindcă, și-au aratu aici la Perieni și el esti cojocariu și ar fi bini să șadă mai aproape de stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lipsa mea de acasă, aflându-mă la Eși pentru alte obijduiri, am și împlinit de la casa mea un bou, neprețăluit, pentru care, îndatorat fiind cu sare domnească a duce la Galați, din pricină” că i s-a sechestrat boul, „îmi șede caru înaintea casei încărcat”. Solicită judecătoriei să intervină pentru despăgubirea sa și respectarea „tocmelii”, respectiv a clauzelor contractuale. Cu timpul, legislația în domeniul comerțului sătesc se schimbă și se impune tot mai mult comerțul privat, individual, pe cont propriu, reglementat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]