12,339 matches
-
de sectoare au fost luate În considerare), În perioada 1981-2000, Harford arată că o condiție necesară pentru ca aceste șocuri să provoace un val de operațiuni este reprezentată de existența unor lichidități suficiente. Astfel, autorul susține că atunci când are loc un șoc tehnologic, În materie de reglementare sau economic Într-un sector, o reacție colectivă a firmelor este aceea de realocare a activelor din cadrul sectorului, prin fuziuni și achiziții. Această activitate se aglomerează În timp, atunci când managerii reacționează simultan, iar apoi concurează
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Această activitate se aglomerează În timp, atunci când managerii reacționează simultan, iar apoi concurează pentru a obține cele mai bune combinații de active. Noutatea adusă de Harford În vederea suținerii ipotezei neoclasice a fuziunilor și achizițiilor constă În existența lichidităților. Practic, un șoc va genera un val de fuziuni și achiziții numai atunci când există lichidități suficiente pentru a permite realocarea de active (realizarea de tranzacții). Mai mult, accesul facil la capital poate cauza intensificarea activității de fuziuni și achiziții chiar dacă șocurile sectoriale sunt
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Practic, un șoc va genera un val de fuziuni și achiziții numai atunci când există lichidități suficiente pentru a permite realocarea de active (realizarea de tranzacții). Mai mult, accesul facil la capital poate cauza intensificarea activității de fuziuni și achiziții chiar dacă șocurile sectoriale sunt absente. DePamphilis (2010, p. 13) susține că accesul facil și ieftin la finanțare a fost un factor impulsionant deosebit de important pentru cel de-al șaselea val de fuziuni și achiziții. De asemenea, acesta susține că diferențele de evaluare
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
capitalului către firme mai productive și mai eficiente. Astfel, dispersia mare a ratei Q a lui Tobin reflectă existența unor oportunități pentru schimbări organizaționale. Teoria Q a investițiilor, ce explică intensificarea activității de fuziuni și achiziții, sugerează că, atunci când anumite șocuri economice exogene apar Într-un sector, unele firme sunt bine poziționate pentru a putea profita de aceste șocuri, În timp ce altele nu sunt, creându-se astfel oportunități pentru reorganizare. Astfel, conform acestei teorii, activitatea de fuziuni și achiziții se intensifică atunci când
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
existența unor oportunități pentru schimbări organizaționale. Teoria Q a investițiilor, ce explică intensificarea activității de fuziuni și achiziții, sugerează că, atunci când anumite șocuri economice exogene apar Într-un sector, unele firme sunt bine poziționate pentru a putea profita de aceste șocuri, În timp ce altele nu sunt, creându-se astfel oportunități pentru reorganizare. Astfel, conform acestei teorii, activitatea de fuziuni și achiziții se intensifică atunci când oportunitățile de creștere așteptate sunt mari, firme cu rata Tobin Q mare achiziționând firme cu rata Tobin Q
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
determina și alte firme să adopte această strategie (Persons și Warther, 1997, citați de Gregoriou și Renneboog, 2007, p. 6). Teoria neoclasică referitoare la fuziuni și achiziții are desigur o putere explicativă considerabilă, Însă este incompletă. Deoarece se concentrează asupra șocurilor specifice la nivelul sectoarelor, aceasta nu explică valurile agregate de operațiuni decât În situația În care mai multe sectoare experimentează șocuri În aceeași perioadă de timp. De asemenea, teoria neoclasică nu explică alegerea modalității de plată, bani sau titluri, deși
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
neoclasică referitoare la fuziuni și achiziții are desigur o putere explicativă considerabilă, Însă este incompletă. Deoarece se concentrează asupra șocurilor specifice la nivelul sectoarelor, aceasta nu explică valurile agregate de operațiuni decât În situația În care mai multe sectoare experimentează șocuri În aceeași perioadă de timp. De asemenea, teoria neoclasică nu explică alegerea modalității de plată, bani sau titluri, deși există tipare distincte În alegerea uneia sau alteia. Cu privire la ideea centrală a explicațiilor neoclasice, cea a creșterii profitabilității În urma fuziunilor și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
tranzacției. Cercetătorii ajung la acest rezultat prin compararea ratelor market to book cu valorile reale, valurile de fuziuni și achiziții apărând atunci când evaluările pieței, măsurate prin aceste rate, sunt mult mai mari comparativ cu valorile reale. Astfel, aceștia consideră că șocurile economice sunt, Într-adevăr, motoare importante ale activității de fuziuni și achiziții, Însă diferențele de evaluare afectează modul În care aceste șocuri sunt propagate În economie. Gorton et al. (2005) consideră că aceste operațiuni reprezintă un mecanism defensiv al managerilor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
evaluările pieței, măsurate prin aceste rate, sunt mult mai mari comparativ cu valorile reale. Astfel, aceștia consideră că șocurile economice sunt, Într-adevăr, motoare importante ale activității de fuziuni și achiziții, Însă diferențele de evaluare afectează modul În care aceste șocuri sunt propagate În economie. Gorton et al. (2005) consideră că aceste operațiuni reprezintă un mecanism defensiv al managerilor. De asemenea, aceștia arată că structura sectorului este foarte importantă pentru dinamica fuziunilor și achizițiilor. Astfel, sectoarele În care multe firme au
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
expansiune), ca răspuns la perspectivele de creștere. Pe de altă parte, operațiunile de fuziuni și achiziții par să faciliteze contracția la nivelul sectoarelor (rol de contracție). Concentrarea firmelor În cadrul sectoarelor sugerează faptul că aceste operațiuni reprezintă adeseori un răspuns la șocurile de la nivelul sectorului. Derhy (1997, citat de Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, p. 33) a evidențiat relația dintre maturitatea unui sector și formele dominante de fuziuni și achiziții. Astfel, În faza de demarare se realizează mai puține operațiuni de concentrare. În
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
o mărire de prețuri; ceea ce are, desigur, o implicație socială majoră. Operațiunile de fuziuni și achiziții pot fi analizate atât dintr-o perspectivă macroeconomică, precum și dintr-o perspectivă microeconomică. Astfel, la nivel macroeconomic operațiunile se realizează ca urmare a unor șocuri economice, tehnologice sau În materie de reglementare, care afectează ramurile și determină o intensificare a activității de fuziuni și achiziții. La nivel microeconomic, deciziile de realizare a fuziunilor și achizițiilor se iau cu scopul de a Îmbunătăți eficiența economică a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
și inanimatul, viul și inertul. Și nu e oare comparat Bassanio, câștigătorul probei, cu Hercule, eroul care învinge monștrii, eroul prin excelență al confruntării cu Gorgo? Ca și cum privirea îndrăgostitului ar trebui, atunci când o întâlnește pe cea a iubitei, să suporte șocul, violența întâlnirii cu Gorgo. „Dar ce-mi văd ochii?”, exclamă Bassanio îndată ce deschide sipețelul de plumb. Într-adevăr, ceea ce vede pare a nu fi mai puțin terifiant decât viziunea iadului care îl cutremurase pe prințul Marocului 1. Această uneori insuportabilă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în rândul actorilor, confruntați dintr-odată cu apariția - într-o lumină spectrală, ireală - a Tatălui și a Mamei. După un moment de stupoare, ei încep să aplaude însă, convinși că e vorba despre o simplă glumă, despre o farsă nevinovată. De la șocul produs de straniile apariții se trece, așadar, la recunoașterea forței de iluzionare a teatrului și, mai apoi, la ideea unei mistificări. Povestea se repetă ceva mai târziu, atunci când se fac pregătirile pentru intrarea în scenă a Madamei Pace: la început
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de apariția unui mesager al morții. În acest sens vorbește el, în notele de regie la Clasa moartă 1, despre căutarea elementului straniu, a „stranietății”, „a unei stranietăți atât de accentuate, încât publicul să o poată resimți ca pe un șoc dureros”. Iar printre mijloacele indicate mai apoi ca exemple de instrumente ale producerii șocului se numără și apariția neașteptată și tulburătoare a unui străin, alături de apariția unei fantome ori de nălucile ce ne bântuie visele, „acele personaje care ne par
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
regie la Clasa moartă 1, despre căutarea elementului straniu, a „stranietății”, „a unei stranietăți atât de accentuate, încât publicul să o poată resimți ca pe un șoc dureros”. Iar printre mijloacele indicate mai apoi ca exemple de instrumente ale producerii șocului se numără și apariția neașteptată și tulburătoare a unui străin, alături de apariția unei fantome ori de nălucile ce ne bântuie visele, „acele personaje care ne par atât de apropiate când le visăm, dar care se poartă dintr-odată ca și cum ne-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în cele ce urmează, o sinteză a acestora. Momentul suicidar survine adesea într-un context anxios și pare, uneori, să corespundă unei veritabile efracții traumatice care este însoțită de un șoc nervos sau de o destructurare temporară a conștiinței (Ladame și colab., 1995; vezi: sindrom pre-suicidar, capitolul 8). Această invadare anxioasă exprimă vulnerabilitatea psihică a unui subiect care, pentru a păstra precaritatea sentimentului său de identitate, are nevoie mereu să se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
angoasă destructurantă. După Jeammet și Birot (1994), comparativ cu adolescenții care prezintă același tip de probleme dar fără să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin absența unor factori de protecție (factori de rezistență la șocuri); ei citează „ gradul redus de utilizare al mecanismelor de apărare aparținând registrului obsesional vizând tensiunea (anulare, formațiune reacțională, raționalizare, sublimare)...și gradul redus de fixații anale în jurul cărora se organizează relația obiectală”. Această absență a organizării analității este încărcată de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru altele ce i-ar confirma vârsta procreației. Postmodernismul s-a dovedit un spectacol de gesturi și vise hermafrodite, fără funcția perpetuării ca specie distinctă. Valorile postmodernismului sunt expresii ale sentimentului înstrăinării, alienării, coruperii, decadenței, periferizării, neangajamentului, refuzului, revoltei interioare, șocului de dragul șocului, dar mai ales exprimă credința că produsele sale vor fi înțelese și consumate, vor ieși din efemeritatea modei și vor constitui reflexe perene. Postmodernismul economic este credința în virtuțile utilitare ale virtualului, este metoda comercială care vinde visul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce i-ar confirma vârsta procreației. Postmodernismul s-a dovedit un spectacol de gesturi și vise hermafrodite, fără funcția perpetuării ca specie distinctă. Valorile postmodernismului sunt expresii ale sentimentului înstrăinării, alienării, coruperii, decadenței, periferizării, neangajamentului, refuzului, revoltei interioare, șocului de dragul șocului, dar mai ales exprimă credința că produsele sale vor fi înțelese și consumate, vor ieși din efemeritatea modei și vor constitui reflexe perene. Postmodernismul economic este credința în virtuțile utilitare ale virtualului, este metoda comercială care vinde visul, iluzia, care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
personal la cote mai scăzute; starea mentală corelează pozitiv cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelul de energie; cu cât capacitatea de mobilitate și optimism a managerilor este mai ridicată (capacitatea de a se reculege/recupera după probleme/șocuri etc.), cu atât simptomele fizice sunt mai puțin numeroase; nivelul de energie crescut al managerilor corelează pozitiv cu lipsa simptomelor fizice; anumite surse de presiune socioprofesională corelează pozitiv între ele, cumulându-se reciproc și mărind impactul: de exemplu, suprasolicitarea cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
posibile, nu neapărat disjuncte, pentru care un stat ar încuviința să înființeze un fond social: - structuri guvernamentale disfuncționale: un Fond ar reprezenta un substitut temporar pentru canalizarea resurselor la nivel local; - situații ieșite din comun (catastrofe naturale, conflicte de război, șocuri economice, discriminare a minorităților, sărăcie profundă) care nu pot fi gestionate prin structurile existente ale statului; - răspândirea unor metode inovative în furnizarea serviciilor sau în dezvoltarea structurilor statului (existând corupție, transfer clientelar al resurselor statului etc.). Fără îndoială că „morfologia
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unui proiect (derularea achizițiilor, gestionarea resurselor etc.). Un fond de criză reprezintă un mecanism de protecție socială, dar se poate focaliza și asupra refacerii infrastructurii în urma unor calamități - naturale sau sociale - sau asupra creării de locuri de muncă - în urma unor „șocuri” economice. Într-un „stat puternic”, investițiile în proiecte de infrastructură sunt administrate de structuri specifice ale statului, așa încât nu se justifică un fond social din categoria celor menționate anterior. În astfel de contexte apar, mai degrabă, fondurile de incluziune socială
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
va aprofunda doar „complexul lui Oedip”, reducând studiul „complexului” numai la acesta. Dacă pentri C.G. Jung un complex reprezintă un fenomen parazitar (contractat ca o maladie oarecare), de care ești stăpânit momentan, cauzele lui fiind recente sau vechi (legate de șocuri, crize, drame, dificultăți ale existenței etc.), existând, deci, posibilitatea de a avea un anumit complex sau de a nu-l avea, pentru S. Freud singurul complex autentic este „complexul lui Oedip”. Acest complex are, în viziunea lui Freud, o funcție
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a ajunge la o sexualitate normală și pentru a se realiza ca adulți. Este adevărat, însă, că în anii „preoedipieni”, S. Freud vorbește de o serie de experiențe infantile care pot constitui surse de complexe personale diverse, cum ar fi: șocul nașterii (care constituie prima situație de pericol pentru un Eu fără apărare); apoi, în perioada înțărcării, separarea prea brutală determină o intensă reacție de frustrare, pe care Freud o asociază la „teama pierderii dragostei”; reacția de gelozie infantilă produsă cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de inferioritate”: A trebuit să lupt mult înainte de a rezolva problema cea mai importantă, aceea de a ști cum se produce «complexul» de inferioritate, pornind de la un «sentiment» de inferioritate și de la sechelele sale fizice și psihice, ca urmare a șocului suferit în ciocnirile vieții. După părerea mea, complexul de inferioritate, adică fenomenul constant al consecințelor sentimentului de inferioritate și al conservării lui forțate, se explică printr-o considerabilă absență a sentimentului de comunitate”. (Cf. R. Mucchielli, op. cit., p. 13). „Complexul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]