9,186 matches
-
unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit și, în pofida aparenței artificiului și a afectării
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia” (Craiova), „România de Vest”, „Luceafărul” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara), „România” (București), ziar la care îndeplinea funcția de redactor pentru Banat, ș.a. Pentru scurt timp a fost secretar literar
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
București, 1983, 197-211; Traian Cantemir, Studii de literatură, Iași, 1983, 164-169; Modola, Dramaturgia, 142-143, 310-316; D.R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 93-104; Scarlat, Ist. poeziei, II, 170-172; Liviu Grăsoiu, St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; Ornea, Actualitatea, 105-108; Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, I, București, 1986, 234-239; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 63-71; Dicț. analitic, I, 116-118, II, 151-153, III, 291-294; Dicț. esențial, 411-413. C.C.
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
1980, 5; Octavian Schiau, Profesorul Henri Jacquier, ST, 1980, 5; I. Baciu, Henri Jacquier, CLG, 1980, 2; Mircea Muthu, Hortensia Papadat-Bengescu în tălmăcirea lui Henri Jacquier, RITL, 1988, 1-2; Mircea Muthu, Henri Jacquier al revistelor, ST, 1989, 11-12; Sanda Cordoș, Actualitatea lui Henri Jacquier, TR, 1992, 9; Gabriela Duda, Restituiri. Henri Jacquier, VR, 1992, 8-9; Ioan Pânzaru, „Babel, mit viu”, JL, 1992, 19-20; Dicț. scriit. rom., ÎI, 683-684; Petraș, Panoramă, 362-363. M.Pp.
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
haină nouă, fiind rescrise și transformate esențial pentru a cuprinde toate avantajele Internet și, implicit, pentru a furniza noi funcționalități pe Internet, în 2000, au fost lansate pe piață suite ebusiness ERP. Subiectul este completat cu două capitole de maximă actualitate unde integrarea este cercetată "mai departe" până la nivelul piețelor și corporațiilor electronice prin aplicații "la modă": Supply Chain Management, Enterprise Application Integration, Enterprise Service Bus, Business Process Management, Business Process Integration, Enterprise Nervous System. Pachetele Enterprise Resource Planning au devenit
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
îndărătul personajelor comentate nu mai apar însă, ca înainte, clasele sociale în conflict. Oamenii sunt acum „probleme”, repere de psihologie și etică. Un ușor impresionism se insinuează uneori în demonstrația critică. Contribuțiile lui I. își mențin, pe anumite direcții, intactă actualitatea. Eminescologul rămâne astfel o autoritate de prim rang. Textele despre Caragiale (Numele proprii în opera comică a lui Caragiale), Creangă, Sadoveanu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir și alții, „rebarbativele” (ca stil) lui critice (cum zicea G. Călinescu), conțin
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
alegeri, f)când că lumea r)zboiului și a coerciției s) dispar)” (23 iulie 1962). Similare vor fi și beneficiile unei uniuni americano-europene. Câțiva ani mai tarziu, senatorul Fulbright, fiind dintotdeauna un eficient purt)tor de cuvânt al tendințelor de actualitate, pe cale de dezvoltare, a formulat, în înțelesul lor deplin, aspirațiile noastre mondiale. În The Arrogance of Power, o carte inspirat intitulat), el a insistat asupra faptului c), întrucat lumea este capabil) s) se autodistrug), este ,,esențial că instinctul de competiție
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
activități constituind-o amănunțitele relatări redacționale din scrisorile către director publicate în volumul al doilea din Confruntări literare. Între 1955 și 1971 a condus revista „Contemporanul”, iar din 1971 până la moarte - „România literară”, unde a susținut și o rubrică de actualități politice. A mai fost redactor-șef la ziarul „Victoria” al lui N.D. Cocea în anii 1945-1946, al lunarului de politică externă „Lumea” între 1963 și 1966, al revistelor „Arcades” și „Revue roumaine”. A colaborat la „Însemnări ieșene” și la „Iașul
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Herz), I.N. Polychroniade, Lucia Chițu, V. Papazissu; cu proză, M. Socol, Horia A. Bottea, D. Marcu. Revista se implică și în discuții cu caracter teoretic, abordând subiecte precum Caracterul poeziei moderne, Ce este poezia? (I. Gh. Fărcășanu) sau probleme de actualitate, în articole semnate de Horia A. Bottea și D. Marcu. Interesant este articolul lui V.V. Haneș despre Titu Maiorescu, Cu prilejul retragerii de la Universitate. Piese originale dau Tr. Cristescu (Învierea) și Maria Cunțan (Elena Doamna). Se traduce masiv din Maxim
JUNIMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287686_a_289015]
-
les Roumains: impacte, images, interpretations, 1989 (acestea nu sunt, însă, singurele), care arătau celor ce nu ne cunoșteau îndeajuns că cercetarea istorică din România avea de spus lucruri demne de toată atenția, în subiecte de interes comun și de mare actualitate. După 1989, această deschidere s-a amplificat, cum era și de așteptat, considerabil, în același spirit al sincronismului cu noile tendințe ale istoriei post-comuniste. Volumul colectiv intitulat Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002) sau cel anterior, dedicat conduitelor temporale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înfăptuiri a elanului expansiv al Occidentului în evul mediu, împlinire care însă nu s-a dovedit capabilă să integreze definitiv „Cele două Europe“ (Les deux Europe), pentru a relua titlul lucrării unui publicist francez, care nu și-a pierdut încă actualitatea. ALIAȚI NORD-DUNĂRENI AI IMPERIULUI LATIN DE LA CONSTANTINOPOL: REGII CUMANI JONAS ȘI SORONIUS Ovidiu Pecican Nu cunoaștem situația de la sud de Carpați în cei paisprezece ani de dominație teutonă. „Ultramontania“, cum am îndrăznit să numesc teritoriul cucerit de ordin la sud
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1862, p. 285-326. Traducerile din greacă se axau mai ales pe lucrări de istorie recentă și de istorie bisericească. Un caz elocvent este manualul de Istoria neoelinilor, tradus din franceză de Anastasios G. Konstantas, descriind evoluția grecilor de la 1453 până în actualitate, carte ce apărea în 1838 la tipografia lui Heliade și a fraților Hristide. Între prenumeranți găsim cărturari de cultură greacă (C. Aristia, D. Villios, Petre Efesiul), greci (Baronul Christofor Sachellarios, Vasile Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în „preumblările” prin Transilvania, Banat, Bucovina, expresia indignării sau trădează o emoție ce îi umple ochii de lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
armată, pleacă la București, unde își continuă specializarea tehnică, dar e trimis pe front (1942-1945). După război, publică versuri în ziare și reviste (scrie în „Scânteia” din 1945), reportaje, librete de balet, mici scenarii de film. Lucrează la Jurnalul de actualități cinematografic al Oficiului Național de Turism, apoi la Ministerul Artelor, Direcția Așezămintelor Culturale. Urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” (1949-1950), la absolvire fiind repartizat redactor la „Scânteia”, de unde se va transfera la „Viața nouă” din Galați. Chemat la București, e
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
anului 1900, în favoarea celor de strictă specialitate. Împreună cu A. Lupu-Antonescu, G. alcătuiește manuale de limba și literatura română, destinate școlilor normale. Articolele politice și culturale, ca și fabulele, puține, semnate G.V. Nescul, stau mărturie pentru disponibilitățile lui de analist al actualității și de polemist, ipostază în care adesea întrece măsura. A colaborat la „Adevărul”, „Adevărul de joi”, „Literatură și știință”, „Viața”, „Evenimentul”, „Românul literar și politic”, „La Roumanie”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră” ș.a. În preocupările lui un loc însemnat l-a avut
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
1916 și între 12 aprilie și 15 iulie 1922, sub conducerea unui comitet. Delegatul comitetului este M.E. Papamihalopol. G.i. face parte din genul de periodice apărute la începutul secolului al XX-lea, care, menite popularizării evenimentelor politice de strictă actualitate, constituie una dintre puținele surse de informare directă, atunci când este vorba de fapte interesând istoria națională. Articolul de deschidere, intitulat Câteva cuvinte, afirmă cu franchețe: „Nu avem program, căci de obicei programele nu se realizează. Vom săvârși însă fapte și
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
vieții culturale din capitala Transilvaniei, în condițiile presiunilor antiromânești din epocă. Articolul-program, intitulat Către cititori!, semnat cu numele revistei, dezvăluie intenția de a fi prezentate „în nenumărate imagini bogăția de port, de obiceiuri și datini ale poporului român, evenimente și actualități din țară și străinătate”, făcându-se loc în coloanele publicației „tuturor celor care doresc a munci spre binele și mărirea neamului românesc”. Articolele de fond ale primelor numere, semnate de Ion Agârbiceanu, pun în discuție idei legate de specificul național
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului, Chișinău, 1982; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1982; Întoarcerea la dragoste, Chișinău, 1984; Veverița din pinul bătrân, Chișinău, 1985; Livezi în floare, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: G. Chira, V. Badiu, Inspirat din actualitate, „Nistru”, 1972, 3; Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 137-139; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 119-131. S.P.
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
dramaturgie (1983), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1996). Nume înseriabil generației lui Dumitru Radu Popescu, Tudor Popescu, Iosif Naghiu ș.a., G. practică deopotrivă genul dramatic, cronica de spectacol cu tendințe accentuat moralizante și mai puțin estetizante, articolul pe teme de actualitate ș.a.m.d. Fără să atingă cota de popularitate a congenerilor și confraților amintiți, și-a văzut puse în scenă unele piese la teatre din Bacău, Botoșani, Bârlad, Târgu Mureș, Giurgiu. Câteva au figurat în repertoriul teatrului radiofonic, acolo unde
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
generic criticul - este urmărit pe firul timpului, până în epoca posttehnologică de azi, când el își caută febril un punct de sprijin și o rațiune de a fi. Considerațiile asupra limbajului-proces, ca obsesie izvorând din vechime și aflată în prezent în actualitate acută, trebuie înțelese într-un anumit context. Mai precis, din perspectiva unui moment de prag: cel postmodern, când la sfârșit de veac și de mileniu modelele creației culturale se înnoiesc, iar discursul intelectual suferă o schimbare de semn. Proiectul teoretic
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
Într-un prim pas să faci această prezentare, o aclimatizare a unui tip de cercetare În spațiul romanesc. Dar ai cumva În vedere, acum, În paralel, sau mai târziu, să constitui un grup și să lucrezi pe anumite probleme ale actualității? Și dacă da, care ar fi acestea? Doru Pop: Cartea Ruxandrei Cesereanu despre imaginarul violenței reprezintă un Început În această direcție. Structurile imaginarului românesc pot fi un foarte bun obiect de studiu, fiind un Început pentru un Întreg ansamblu de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mai cu seamă pentru felul În care confruntarea iluministă despre existența unui om universal ori a unuia local are atingeri surprinzătoare cu prezentul integrării europene. Ceea ce mă duce la o Întrebare la care nu am un răspuns foarte decis privind actualitatea formulei despre „românul generic”. Presupun că această formulă ar putea fi folositoare când Într-un concert de modele culturale care sunt europene În măsura În care sunt și naționale modelul românesc va fi reluat În discuție nu doar dintr-o perspectivă etnopsihologică. Din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comunitate liniștită și coerentă ajunge să creadă că este memoria ei. La asta servește, Între altele, manualul de istorie, nu? Cred că așa gândesc și istoricii. Însă În momentul de față manualul de istorie nu știu dacă ajunge până În stricta actualitate. Doru Pop: Este o comparație bună, pe care trebuie să o facem cu Holocaustul, transgresând dimensiunea etnică, pentru că Holocaustul nu este o problemă etnică, ci o agresiune antiumană. Gulagul comunist sau Holocaustul au o dimensiune acută. Poate nu conștientizăm, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
încât și-a permis destul de multe licențe. Este însă un traducător sensibil, receptiv la modernitate și la inovația poetică, numărându-se printre primii care au prezentat în limba maghiară, în volume de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la începuturi până în actualitate. Traduceri: Szerelmes kert [Grădina iubirilor], Arad, 1924; Klasszikus kert [Gradina clasică], Cluj, 1930. Repere bibliografice: Claudia Millian, O antologie românească în limba ungară de Fekete Tivadar, ALA, 1923, 159; L.R., „Grădina iubirilor”, G, 1924, 8-10; Nagy Dániel, „Szerelmes kert”, „Genius
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]