9,640 matches
-
excepției, faptă care, potrivit art. 348 din Codul penal raportat la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006, constituie infracțiune. ... 19. În aceste condiții, Curtea reamintește că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepțiilor de neconstituționalitate, condiționând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care Curtea îl realizează în această situație, raportat la cauza în care a fost ridicată excepția. Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
într-un alt partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile autorităților administrației publice locale din data de 9 iunie 2024 [art. 33 alin. (1)]. ... ... 42. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut, cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluționarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
decretelor emise de Președintele României, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 71. În vederea soluționării prezentei obiecții de neconstituționalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori, fiind, așadar, îndeplinită această primă condiție de admisibilitate. ... 73. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional, Curtea constată că, în data de 11 martie 2015, legea criticată a fost adoptată de Senat, prima Cameră sesizată. În data de 8 noiembrie 2023, Camera
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 8. Normele criticate creează o discriminare în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac a revizuirii între hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative într-un proces
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
lit. a) și b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. (1^3) Prezumțiile prevăzute la alin. (1^1) au caracter absolut. Creditorul care formulează contestație, conform art. 7, are obligația de a dovedi omisiunea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la alin. (1) lit. a)-d). (...) (3) Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5). (4) Echilibrarea și continuarea contractului de credit
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
este neîntemeiată. ... 18. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că, în măsura în care art. 29 din Legea nr. 47/1992 se interpretează ca un text ce conferă Curții Constituționale competența materială de a se pronunța asupra admisibilității cererii de sesizare din perspectiva „legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului“, acesta este neconstituțional. ... 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
nr. 47/1992, care sunt pur obiective și strict legate de îndeplinirea unor condiții procedurale. Prin urmare, autorului excepției, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate. Obiectul recursului constă în verificarea legalității respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor, Curtea a reținut în jurisprudența sa că aceasta reprezintă un aspect esențial al controlului concret de constituționalitate. Totodată, sfera de cuprindere a acestei condiții de admisibilitate înglobează interesul procesual al ridicării excepției de neconstituționalitate, precum și relevanța textului criticat în soluționarea cauzelor. Întrunirea cumulativă a acestor două elemente ale excepției de neconstituționalitate raportat la cadrul procesual existent nu determină o antepronunțare a instanței de judecată și
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
prin consilier juridic, lasă la aprecierea instanței. Curtea va respinge excepția netimbrării acțiunii ca neîntemeiată, dat fiind că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul și-a îndeplinit obligația de timbrare a acțiunii. De asemenea, acordă cuvântul pe admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, formulată de petentul X. Reclamantul, prin avocat, apreciază că cererea de intervenție accesorie este admisibilă în principiu. În primul rând, solicită a se respinge excepția lipsei de interes a petentului, observându-se că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
interesul, a motivat faptul că nu este o persoană vaccinată și nici nu are cum să se vaccineze, având în vedere că este o persoană hipertensivă și, mai mult decât, atât a și fost sancționată contravențional. Referitor la condițiile de admisibilitate în principiu a cererii de intervenție accesorie, singura condiție este justificarea interesului propriu; or, în prezenta cauză se solicită anularea hotărârii Guvernului, hotărâre ce se impune inclusiv pentru petent, care nu este o persoană vaccinată, nici nu este trecută prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ci sunt un instrument de îngrădire a libertăților fundamentale, care este contrar dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituția României privitoare la statul de drept și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale obținute în urma Revoluției din 1989. Cu privire la admisibilitate, aceasta a fost un aspect cu privire la cazul bine justificat, iar cu privire la paguba iminentă, solicită a se observa faptul că atât reclamantul, cât și intervenientul în cauză nu pot să beneficieze de exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nu te testezi sau dacă nu te îmbolnăvești, drepturile nu mai pot fi exercitate. Nu se poate susține faptul că, dacă ai posibilitatea testării, ai dreptul asigurat, pentru că dreptul îți aparține ție ca individ, nu statului. Cu privire la admisibilitate, pe lângă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe care o consideră aplicabilă mutatis mutandis în cauza dedusă judecății, solicită a se observa că nu există niciun act normativ în legislația României prin care să se certifice starea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
procesuale permit să se precizeze, pe cale incidentală, o astfel de conformitate, aspect pe care trebuie să îl verifice instanța națională. ... 72. În cazul în care, în virtutea dreptului intern, aplicat în conformitate cu exigențele dreptului comunitar, nu există certitudinea admisibilității unei acțiuni care urmărește garantarea respectării drepturilor pe care justițiabilul le are în temeiul dreptului comunitar, principiul protecției jurisdicționale efective impune ca instanța națională să poată totuși încuviința, încă din această etapă, măsurile provizorii necesare pentru a asigura respectarea drepturilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
mecanism specific statului de drept și democratic pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului. Principiul neagă opusul său, care este cel al unanimității, caracteristic statului totalitar și dictatorial. Pentru toate aceste motive, solicită să se constate admisibilitatea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și să fie sesizată Curtea Constituțională a României. Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare la cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale. ... ... I. Față de obiectul cauzei - ordonanță președințială, solicită instanței
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii. Mai mult decât atât, potrivit prevederilor imperative ale art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează obiectul acțiunii judiciare în această materie, „persoana vătămată într-un drept
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că a învestit instanța de judecată cu soluționarea prezentei cauze, fără a fi îndeplinit procedura prealabilă, fapt pentru care solicită a se constata că demersul în justiție este profund viciat ab initio și, pe cale de consecință, neavenit sub aspectul admisibilității. În ceea ce privește obligativitatea formulării plângerii prealabile în cazul actului normativ, aceasta subzistă chiar și după modificările aduse dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prin Legea nr. 212/25.07.2018, prin introducerea alin. (5) la textul de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
lor trebuie să fie legitimată de situații speciale și în limitele acestora. Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul nu a adus niciun fel de probe care să răstoarne regula executării din oficiu a actului administrativ dedus judecății. Cele două condiții de admisibilitate, existența unui caz bine justificat și iminența unei pagube, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. t) și ș) din aceeași lege, se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ și, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
căror analiză se impune a fi făcută independent și consecutiv, după cum urmează: Astfel, în doctrină și jurisprudență s-a reținut că, în general, o acțiune este inadmisibilă când dreptul pretins nu este recunoscut de lege sau când condițiile de admisibilitate ale căii procedurale exercitate nu sunt îndeplinite în raport cu reglementarea legală. În speță, sub aspectul regularității învestirii instanței specializate de contencios administrativ cu cererea de suspendare a H.G. nr. 1.242/2021, față de natura juridică a actului contestat, sesizarea a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cazului bine justificat prin prisma unor aspecte ce țin de fondul actului contestat, ce pot fi clarificate doar cu ocazia cercetării fondului. Deși partea reclamantă avea obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada existenței cazului bine justificat, întreaga argumentare privind fondul litigiului. La o sumară pipăire a fondului, cercetând legalitatea H.G. nr. 1.242/2021, nu pot fi reținute elemente de vădită nelegalitate sau împrejurări de natură
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii. Mai mult decât atât, potrivit prevederilor imperative ale art. 8 alin (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează obiectul acțiunii judiciare în această materie, „Persoana vătămată într-un drept
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legale imperative, prin aceea că a învestit instanța de judecată cu soluționarea prezentei cauze fără a fi îndeplinit procedura prealabilă, fapt pentru care demersul acestuia în justiție este profund viciat ab initio și, pe cale de consecință, neavenit sub aspectul admisibilității. În ceea ce privește obligativitatea formulării plângerii prealabile în cazul actului normativ, aceasta subzistă chiar și după modificările aduse dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/25.07.2018, prin introducerea alin. (5) la textul de lege indicat, excepția
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
uneia dintre părți“. Reiese, așadar, că intervenția voluntară accesorie este cererea prin care un terț ce justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare, în vederea sprijinirii apărării uneia dintre părți. Una din condițiile de admisibilitate a cererii de intervenție accesorie voluntară este interesul, care, potrivit dispozițiilor art. 33 din Codul de procedură civilă, trebuie să fie „determinat, legitim, personal, născut și actual“. Deși cererea de intervenție accesorie este formulată în vederea sprijinirii apărării uneia dintre
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunile de drept supuse dezlegării, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, a susținut că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... 10. Astfel, doamna procuror a precizat că, din analiza încheierii prin care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, iar cauza se află în ultimul grad de jurisdicție, situație în raport cu care prima condiție de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării, este îndeplinită. ... 11. Totodată, reprezentantul Ministerului Public a precizat că, aparent, soluționarea pe fond a cauzei depinde de soluționarea chestiunii de drept. ... 12. Însă, cu privire la condiția privind existența unei veritabile chestiuni de drept, care
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]