51,810 matches
-
erau obligatorii pentru instanța de apel, se impune o nouă casare. ... 38. Cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă consideră că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, se pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, nu va putea reține cauza pentru rejudecarea apelului, deoarece dispozițiile art. 498 din Codul de procedură civilă disting între instanța supremă și instanțele de
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
fapt și de drept care au fost suspuse dezbaterii contradictorii. ... 40. Concluzionând, recurenta-pârâtă arată că reținerea spre rejudecare, având în vedere dispozițiile art. 497 și 498 din Codul de procedură civilă, se referă la soluțiile care pot fi pronunțate după admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, însă de către alte instanțe de recurs decât Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv curți de apel și tribunale. ... 41. În opinia intimatului-reclamant, Înalta Curte de Casație și Justiție va putea casa pentru a
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
recurs, în afară de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv, în condițiile în care s-a casat hotărârea atacată, rejudecarea procesului în fond se va face de către instanța de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop. Spre deosebire de soluționarea recursului de către instanța supremă, unde regula este casarea cu trimitere, în cazul în care competența revine tribunalului
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
pune problema aplicării prin analogie a art. 498 din Codul de procedură civilă, nefiind vorba despre situații asemănătoare. ... 55. Prin urmare, răspunsul la prima întrebare este negativ, în sensul că, în al doilea ciclu procesual, dacă s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, nu va reține cauza pentru rejudecarea apelului, ci va putea trimite, încă o dată, cauza spre rejudecare. ... 56. În absența oricărei distincții în conținutul
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
niciun impediment pentru aplicarea prevederilor art. 498 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul că rejudecarea procesului în fond se va face de către Înalta Curte de Casație și Justiție, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, pronunțându-se o singură decizie, fie la un alt termen de judecată stabilit în acest scop. ... 63. În schimb, art. 501 din Codul de procedură civilă nu se poate aplica și în cazul casării cu reținere de către Înalta
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
procedură civilă, are influență directă asupra soluționării pe fond a recursului, întrucât de dezlegarea ce i se va da depinde modul în care instanța de trimitere - Înalta Curte de Casație și Justiție - va proceda în ipoteza în care va decide admiterea recursului, pentru a doua oară în prezentul proces. ... 79. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este nerelevantă din punctul de vedere al admisibilității, câtă vreme, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea instituției hotărârii prealabile, instanța
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
sesizării solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile este următoarea: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018: În cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile prevederile
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Românești nr. 18 din 24 ianuarie 1861) se prevedea, în art. 35 alin. (1), că „În cauze de drept privat, Curtea funcționează ca o curte de casație“, în vreme ce prin art. 39 alin. (1) se instituia, în caz de admitere a recursului, regula potrivit căreia casarea hotărârii atacate are ca efect trimiterea cauzei spre rejudecare la instanțele fondului: „Curtea de Casație, când va casa o hotărâre sau va anula o procedură, va orândui întotdeauna o altă judecătorie (Tribunal au Curte
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
sfârșit prin aplicațiunea legii la faptele stabilite de instanța de fond. Și fiindcă Curtea de casație trebuie să soluționeze punctele de drept deduse înaintea sa cu o autoritate egală, atât în caz de respingerea recursului, cât și în caz de admiterea lui, am prevăzut în lege ca atunci când casarea se face cu trimitere, deciziunea Curții asupra chestiunilor de drept rezolvate va fi obligatorie pentru instanța de trimitere, înlăturându-se astfel spectacolul dăunător interesului justiției și al împricinaților la care se
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii“). ... 109. În planul soluțiilor pe care le pot pronunța instanțele de recurs, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 a introdus, pentru ipoteza admiterii recursului, și soluția modificării hotărârii, aceasta putând fi dispusă pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6-10 (apoi 6-9) din Codul de procedură civilă din 1865. Soluția casării putea fi dispusă în raport cu motivele prevăzute de pct. 1-5 ale
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
au fost invocate în apel, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor (... .); ... – cât privește soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs, prin noua reglementare a fost eliminată soluția modificării hotărârii în caz de admitere a recursului, care este incompatibilă cu noua concepție asupra recursului. ... ... 115. Având ca reper dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr.
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Existența acestor două situații de excepție nu alterează însă concluzia că, în forma anterioară a art. 497 din Codul de procedură civilă, soluția casării cu trimitere era generalizată și, deci, fundamental caracterizantă pentru soluțiile pronunțate de instanța supremă în cazul admiterii recursului, indiferent dacă în cicluri procesuale anterioare se mai dispusese casarea cu trimitere, consecutiv admiterii altor recursuri declarate. ^11 Prin legi speciale se pot institui, desigur, și alte situații de excepție, în considerarea particularităților anumitor categorii de raporturi juridice. Aceste
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
art. 497 din Codul de procedură civilă, soluția casării cu trimitere era generalizată și, deci, fundamental caracterizantă pentru soluțiile pronunțate de instanța supremă în cazul admiterii recursului, indiferent dacă în cicluri procesuale anterioare se mai dispusese casarea cu trimitere, consecutiv admiterii altor recursuri declarate. ^11 Prin legi speciale se pot institui, desigur, și alte situații de excepție, în considerarea particularităților anumitor categorii de raporturi juridice. Aceste situații de excepție sunt inevitabil limitate și de strictă interpretare. ... 122. Examinarea comparativă a dispozițiilor
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
reținere fiind regula, iar nu excepția. ... 123. Potrivit concepției avute în vedere de legiuitorul noului Cod de procedură civilă, regăsită în forma anterioară a art. 497, în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție regula dominantă era aceea potrivit căreia admiterea recursului are ca efect obligatoriu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, după caz, primei instanțe. Textul legal nu limita numărul casărilor cu trimitere, indiferent de numărul ciclurilor procesuale parcurse, chiar dacă prin
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
lui procedurale și prin consecințe, de acela al „casării pure“, instituit prin Legea din anul 1861 pentru înființarea Curții de Casație și Justiție. Ca și în cazul acesteia din urmă, situațiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție, consecutiv admiterii recursului, putea reține cauza spre judecată erau extrem de limitate, deci cu adevărat excepționale; acest sistem refuza, așadar, orice tangență a instanței supreme cu faptele și probele, care își menținea controlul în sfera purei legalități. Mai mult, ca regulă, orice
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ori, atunci când este cazul și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 alin. (3), primei instanțe, a cărei hotărâre este, de asemenea, casată“], obligă la analizarea implicațiilor ei asupra soluțiilor pe care le poate pronunța instanța supremă în cazul admiterii recursului pentru alte motive decât lipsa de competență a instanței care a pronunțat hotărârea, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și încălcarea autorității de lucru judecat. ... 132. Învestită cu soluționarea unei obiecții de neconstituționalitate a prevederilor privitoare la modificarea, în sensul celor
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
decât acela că, indiferent de particularitățile cauzei și de specificul soluției date de instanța care a pronunțat hotărârea atacată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese deja, într-un ciclu procesual anterior, soluția casării cu trimitere, o nouă admitere a unui recurs declarat în același proces, într-un al doilea ciclu procesual, nu ar putea atrage decât casarea hotărârii atacate și reținerea cauzei spre rejudecare. ... 150. O asemenea concluzie s-ar întemeia pe regula de interpretare logică potrivit căreia
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ar fi deci aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme s-ar schimba fundamental, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind convertită
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
și circumscriindu-le doar la unele aspecte de legalitate, legiuitorul a avut în intenție să consolideze particularitățile controlului judiciar realizat de Înalta Curte de Casație și Justiție, excluzând posibilitatea ca, în cadrul recursului, să se poată ajunge, fie și consecutiv admiterii acestuia și casării hotărârii atacate, la efectuarea la nivelul instanței supreme a unor verificări de fapt care sunt specifice instanțelor de fond. Acest principiu nu ar fi însă contrazis în situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate. (4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Titlul II Cariera judecătorilor și procurorilor Capitolul I Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor Articolul 5 (1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Titlul II Cariera judecătorilor și procurorilor Capitolul I Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor Articolul 5 (1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalității. (2) Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor Articolul 5 (1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalității. (2) Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii. (3) Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) are cetățenia română
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
licențiată în drept; ... c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație; ... d) cunoaște limba română; ... e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. ... Articolul 6 (1) Data și locul concursului de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1) , calendarul de desfășurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate de consiliu sau subordonate consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiției și instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1) , se publică odată cu anunțul referitor la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător și în cazul admiterii pe aceste posturi. Pentru Ministerul Justiției și
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]